EuroBlog

Sursa: Ziua, George Damian, 26/10/07

Europarlamentara Roberta Anastase (PPE-DE, PD) a initiat ieri o dezbatere in plenul Parlamentului European despre facilitarea regimului vizelor europene pentru cetatenii Republicii Moldova si ai Georgiei, in care a subliniat importanta solutionarii problemelor intervenite in conditiile semnarii unui acord pentru facilitarea vizelor intre Uniunea Europeana si Republica Moldova in particular, referirea eronata la "limba moldoveneasca" in textul acestuia. De asemenea, Anastase a ridicat si problema refuzului accesului unor reprezentanti ai autoritatilor locale din Romania pe teritoriul Republicii Moldova.

"Limba romana este limba oficiala, recunoscuta la nivel european, iar distinctia dintre aceasta si limba moldoveneasca este artificiala si reprezinta o consecinta a politicii sovietice. Este imperativ ca UE sa intreprinda masuri cat mai rapide pentru eliminarea acestei confuzii si pentru protejarea si promovarea ferma a limbii romane", a spus Anastase in plenul PE.

"In calitate de europarlamentar am datoria sa aduc in atentia oficialilor europeni probleme care vizeaza Romania. Daca ministrul Cioroianu nu a indraznit sa aduca in discutia Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe problema recunoasterii asa-zisei limbi moldovenesti, nu trebuie sa ne comportam ca si cum aceasta nu ar exista", a declarat pentru ZIUA Roberta Anastase. "Trebuie sa stim sa valorificam statutul de membru UE astfel incat sa obtinem sprijinul oficialilor europeni in relatii cu alte state. Am convingerea ca Uniunea Europeana va tine cont de argumentele pertinente ale Romaniei, daca oficialii romani vor avea curajul si priceperea sa le expuna", ne-a mai declarat europarlamentarul roman.

Roberta Anastase a depus, la 14 septembrie, la cabinetul presedintelui Parlamentului European, o propunere de rezolutie cu privire la respectarea drepturilor lingvistice ale comunitatilor de romani din Europa si conservarea limbii romane in contextul promovarii multilingvismului si diversitatii culturale. Intr-o interventie in plenul Parlamentului European din luna septembrie, Anastase a vorbit despre marturiile facute de membrii Grupului Ilascu referitoare la desfiintarea scolilor in limba romana si arderea cartilor scrise in limba romana in regiunea transnistreana, precum si despre plangeri ale etnicilor romani din Valea Timocului in legatura cu interzicerea dreptului de a invata si a se ruga in limba romana.

Etichete: Criza Romania-RM, Romania in UE

Sursa: Adevarul, autor: Marius Vulpe, 20/10/07

Referirile la limba moldoveneasca existente pe site-ul Comisiei Europene au fost modificate a declarat, ieri, comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban. Pe viitor va avea loc un proces de monitorizare pentru a evita repetarea acestor situatii, a mai precizat Orban.

Cu doua zile inainte, comisarul european solicita omologilor sai sa nu mai faca referire la sintagma "limba moldoveneasca" in documentele incheiate de UE cu R. Moldova. "Cand scrie pe site limba moldoveneasca si apare, de fapt, limba romana este o problema. Nu poate fi acceptat ca un document care apare cu alta titulatura sa fie in limba romana", a spus Orban.

In opinia sa, aceasta este o problema care "vizeaza apararea limbii romane". El a aratat ca exista solutii tehnice si juridice pentru a evita sa se mai faca referire la limba moldoveneasca, insa a adaugat ca nu poate garanta ca nu se vor mai inregistra astfel de cazuri. Orban a explicat ca Romania ar putea imita metoda Greciei, care s-a opus la un moment dat denumirii statului Macedonia, care la ora actuala se numeste FYROM (Fosta Republica Iugoslava Macedonia).

Etichete: Relatiile moldo-romane, Romania in UE

Sursa: Adevarul, autor: Mihaela Iacob, 29/09/07

Preturile la alimentele din Republica Moldova, cu aproape 50 la suta mai mici decat in Romania, ii atrag pe romani ca un magnet.

Potrivit Inspectoratului Judetean al Politiei de Frontiera Botosani, de la inceputul acestui an, peste 40.000 de botosaneni au luat vize pentru a veni in Basarabia. Mare parte din ei merg saptamanal in Moldova vecina pentru a-si face aprovizionarea in supermarketurile basarabene, unde preturile sunt chiar si cu 50 la suta mai mici decat in Romania (vezi preturile comparative intre Romania si R. Moldova in lei romanesti noi).

Fata de anii precedenti, cand se inregistrau maximum 8.000 de treceri ale frontierei in Basarabia, numarul persoanelor care au trecut granita incepand cu 1 ianuarie 2007 a crescut de sase ori, potrivit datelor aceluiasi Inspectorat al Politiei de Frontiera Botosani. Situatia este cu atat mai surprinzatoare cu cat, inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, romanii puteau intra pe teritoriul Basarabiei doar cu actul de identitate.

Etichete: Economie, Romania in UE

Sursa: Gandul, 14/05/07

Consiliul Local Galati a aprobat un proiect de hotarare ce vizeaza infiintarea unei piete de gros pentru cetatenii din Republica Moldova, care comercializeaza diverse marfuri in Galati.

Investitia totala este de circa 500.000 euro, iar contributia autoritatii locale este de 12% din totalul acestei sume, restul fiind asigurat prin cofinantare UE.

Piata va avea o cladire administrativa de 60 metri patrati, spatii de depozitare, platforme de parcare, spatii dotate cu utilaje frigorifice si de incalzire.

Galatenii au la dispozitie doi ani pentru realizarea acestui proiect. Piata respectiva ar insemna un spatiu special pentru negustorii din Republica Moldova, care in acest moment incearca sa vanda bulion, castraveti murati si gaste in pietele din Galati si ar putea asigura o sensibila crestere economica pentru orasul de la granita de est a tarii.

Etichete: Economie, Romania in UE

Sursa: Curentul, 23/04/07

De la inceputul acestui an, mai precis de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, politistii de frontiera se confrunta zilnic cu persoane care se legitimeaza cu carti de identitate false sau falsificate, reprezentativi in acest sens fiind moldovenii, in numar de 52. Acestia sunt urmati de cetatenii turci, 26 la numar, si de cei 16 romani. Cat priveste cartile de identitate false sau falsificate, cele mai multe dintre acestea sunt romanesti, respectiv 70, fiind urmate de actele bulgaresti, in numar de 20. Insa de la inceputul anului, politistii de frontiera au descoperit in punctele de trecere 102 de carti de identitate, precum si 138 de alte tipuri de documente false ori falsificate.

Etichete: Romania in UE

Sursa: DECA-press cu referire la RGN-press si Prompt Media, 13/02/07

Basescu fata cu paradoxurile

Nu este exclus ca, in scurt timp, numarul persoanelor care solicita cetatenie romana sa fie mult mai mare decat cel al etnicilor romani din Republica Moldova. Situatia pare paradoxala, dar se bazeaza pe date concrete. Oficialii de la Bucuresti estimeaza astfel ca peste 1,5 milioane de moldoveni vor fi in curand inregistrati ca dorind sa detina un pasaport care sa le confere libertate de miscare in spatiul european.

Constatarea asupra acestei situatii a venit tocmai din partea presedintelui Traian Basescu, care constant s-a declarat in favoarea unei apropieri de Moldova. Basescu a declarat, citat de Romanian Global News, ca se teme de depasirea, in perioada urmatoare, a nivelului etnicilor romani din Basarabia cu cererile de cetatenie, la finele anului numarul solicitantilor urmand sa ajunga la 1.500.000. Presedintele a spus ca exista deja 500 mii de cereri de cetatenie, pe fiecare act fiind cel putin un cetatean, "pentru ca sunt cereri in care intreaga familie solicita cetatenie, solicita programare pentru depunerea dosarului". "Evaluarea noastra este ca in momentul de fata avem 800 mii de cetateni care solicita cetatenie, si evaluarea este ca pana la sfarsitul anului ajungem la 1,5 milioane din 3,8 milioane de cetateni ai R. Moldova", a spus Basescu.

Seful statutului a subliniat ca acest numar depaseste nivelul etnicilor romani din Republica Moldova. "Ma tem ca depasim nivelul etnicilor romani din R. Moldova cu solicitarile de cetatenie in perioada urmatoare", a spus Basescu.

Moldovenii sunt asteptati la munca in Romania

Conform statisticilor publicate de Guvernul de la Chisinau, populatia R. Moldova este de aproximativ 3.600.000 de locuitori, cifra care ajunge la 3.800.000 daca se pun la socoteala si teritoriile din stanga Nistrului si Bender. Dintre cetatenii moldoveni, cel mult doua treimi sunt de etnie romana. Basescu a mai spus ca le-a explicat comisarilor europeni ca este esential ca Moldovei sa i se dea o perspectiva europeana, pentru ca moldovenii sa se poata bucura de libertatea de a trai si munci in Romania fara a avea cetatenia romana. "De aceea este esential, si asta am explicat si presedintelui Barroso, si vicepresedintelui Frattini, este esential ca Moldovei sa i se dea o perspectiva europeana pentru ca altfel tentatia tuturor cetatenilor Republicii Moldova, pentru a beneficia de dreptul la miscare, la munca, va fi sa ceara in mod legitim cetatenie romana", a spus Basescu. Romania are in prezent un deficit de forta de munca de 200 mii de persoane, care ar putea fi cu usurinta suplinit de moldoveni daca R. Moldova ar ajunge membra a UE, a comentat presedintele roman.

"Intelegerea"

Pe de alta parte, el a insistat asupra faptului ca are o intelegere cu presedintele Vladimir Voronin: sustinerea R. Moldova "pentru a face progrese inspre integrare". "Avem aceasta intelegere, de sustinere a progresului catre vest si o facem cu toata capacitatea noastra. Iata unul dintre lucrurile despre care putem spune ca reprezinta un interes national al Romaniei si pe care il promovam in cadrul Uniunii Europene cu mijloacele specifice activitatii in aceasta structura uriasa", a spus Basescu.

Solutia liberalilor

Oportunitatea folosirii cetateniei romane ca mijloc de promovare a intereselor Basarabiei a fost deja intrezarita de unele formatiuni politice din Republica Moldova. Astfel, Partidul National Liberal (PNL) din Moldova crede ca tara are sanse sa fie reprezentata in Parlamentul European dupa următoarele alegeri, deoarece multi moldoveni detin cetatenie romana, a anuntat presedintele formatiunii, Vitalia Pavlicenco. Pavlicenco sustine ca Basarabia trebuie sa organizeze o campanie electorala ampla pentru alegerile europene. "Intentionam sa participam la aceste alegeri in pofida faptului ca nu suntem tara membra a UE, pentru ca avem multi cetateni europeni", a declarat presedintele PNL. Partidul, inregistrat la Ministerul Justitiei la 2 februarie, a anuntat ca principala sa prioritate este semnarea unui "acord de parteneriat strategic pentru Europa" intre R. Moldova si România, in cadrul conceptului de Uniune Interstatala, propus de formatiune ca fiind cea mai eficienta si rapida cale de aderare la UE. Aceasta propunere ar permite Republicii Moldova sa ajunga la standardele europene si sa se integreze in structurile comunitare pana in 2017, sustine si vicepresedintele PNL, Anatol Taranu. Totodata, o astfel de uniune ar reprezenta si o solutie pentru reglementarea conflictului transnistrean, a mentionat politicianul citat de Agentia bucuresteana Prompt Media.

Etichete: Eurointegrarea, Relatiile moldo-romane, Romania in UE

Sursa: Saptamana Financiara, 13/02/07

Teama unora ca integrarea va aduce forta de munca din afara granitelor tarii si in felul acesta va creste concurenta pe piata muncii nu are suport in realitate. De la inceputul anului, doar 326 de straini au cerut dreptul de a lucra in Romania.

Deocamdata, piata muncii din Romania nu este prea atractiva pentru cetatenii extracomunitari. Nici lucratorii din Republica Moldova nu se arata prea interesati de o slujba in "patria-mama". Mai dornici de a munci aici par sa fie chinezii, care au solicitat cele mai multe permise de munca.

Motivul pentru care strainii nu se imbulzesc sa solicite un loc de munca in Romania are legatura directa cu salarizarea. La ora actuala, salariul minim pe economie este de doar 440 de lei, suma mult prea mica in comparatie cu lefurile oferite in celelalte tari europene. "Numarul cetatenilor straini care au venit sa lucreze in Romania este de 326 de persoane. Dintre acestea, 166 sunt din China, 136 din Turcia, 98 din Republica Moldova, 19 din Franta si 11 din Grecia. Sectoarele economice pentru care strainii au solicitat permis de lucru sunt productia, comertul, serviciile, sectorul bancar, constructiile, jocurile de noroc si transporturile si comunicatiile. Avand in vedere necesarul pe piata muncii autohtone, numarul celor veniti este mult prea mic. Romania are, din punctul meu de vedere, nevoie de angajati in foarte multe domenii. Locuri de munca vacante foarte multe sunt in constructii, textile, servicii, dar si in industria alimentara si in cea forestiera", ne-a declarat secretarul de stat Daniela Andreescu, coordonatoarea Departamentului pentru Munca in Strainatate.

Articolul in detalii poate fi accesat aici.

Etichete: Migratie, Romania in UE

Sursa: Courrier International, 01-07/02/07

"Linia rosie marcheaza, la mijlocul podului de pe Prut, frontiera intre doua state romanofone, marcheaza de asemenea limita Europei. Iar privelistea nu e imbucuratoare. Nu-i decat saracie si ceata, si nu doar in sens meteorologic." Astfel de termeni foloseste Jurnalul National din Bucuresti pentru a descrie Moldova, vecina Romaniei.
De la 1 ianuarie 2007, data aderarii Bucurestiului in Uniunea Europeana (UE), vizele au devenit obligatorii intre cele doua state. Controalele la frontiera au fost intarite, si zeci de mii de moldoveni stau in rand in fata consulatului roman de la Chisinau. Alte doua consulate trebuiau sa fie deschise in tara. Ele sunt "temporare", a asigurat presedintele moldovean (pro-rus) Vladimir Voronin.

Potrivit cifrelor publicate in ziarul roman Cotidianul, sunt deja peste 500 000 de cereri depuse de cetatenii moldoveni pentru obtinerea cetateniei romane - o atitudine incurajata de autoritatile de la Bucuresti in memoria "Marii Romanii din 1918", in care Moldova facea parte integrala a teritoriului roman.

Aderarea Romaniei la UE a adus o inghetare a relatiilor economice cu Moldova si Serbia. Facilitatile fiscale au disparut. Taxe vamale au fost puse in vigoare. "Moldova nu are, la acest moment, o politica de deschidere in directia UE, este vorba numai de o politica de "vecinatate", adauga Cotidianul. Pentru ministrul roman de externe, Mihai-Razvan Ungureanu, cauza acestei piedice e provincia separatista transnistreana, care cere alipirea sa la Federatia Rusa. "Transnistria e mai putin de 200 kilometri de la frontiera romana. Ea reprezinta o problema de securitate pentru Bucuresti, cat si pentru Europa." Considerata drept un teritoriu prin care trec tot felul de traficuri, Transnistria apare astfel ca principala sursa de ingrijorare pentru Bucuresti. Insa epoca granicerii romani "verificau autenticitatea pasapoartelor cu un ac atasat la chipiul lor" a evoluat, aduce aminte Cotidianul.

Romania va primi de altfel 28 de milioane de euro pe an pana in 2013 pentru a rezolva "problemele de vecinatate". Dar cu Moldova, ce ramane? se intreaba presa de la Chisinau. "Guvernul nostru incearca sa conduca in acelasi timp in corabia sa si pe rusi si pe occidentali. Resultatul, Moldova nu are incredere UE. Si suntem noi cei care sunt dusi de nas", scrie Vitalie Ciobanu, redactor sef la jurnalul Contrafort din Chisinau.

Neavand de ales, moldovenii au toate sperantele lor legate de promisiunile presedintelui roman Traian Basescu. "Declaratiile lui care sustin ca Moldova va fi prioritatea diplomatiei romane au dat sperante oamenilor, care, in loc sa viseze despre reocuparea Transnistriei, viseaza la Europa", conclude Contrafortul.

Etichete: Romania in UE

Sursa: European Voice (Bruxelles), autor: Andrew Beatty, 25-31/01/07

Odata ce romanii se bucurau si celebrau admiterea tarii lor in UE in ianuarie, pentru vecinii sai din Moldova, aderarea Romaniei la UE a adus o izolare si mai mare.

Pe 1 ianuarie, dupa cerintele UE, guvernul roman pentru prima data a cerut ca cetatenii moldoveni sa obtina vize inainte de a intra in Romania.

Haosul birocratic rezultat a devenit o problema politica importanta in ambele tari.

Mii de moldoveni care calatoresc in Romania la studii sau cu lucru nu au putu sa obtina vize, necatand la faptul ca au stat ore intregi la consulatul roman din Chisinau.

Situatia este intr-atat de politic sesibila ca presedintele roman Traian Basescu a vizitat Moldova pentru a anunta intentia Romaniei de a deschide inca doua consulate in Moldova pentru a satisface cererile neperfectate.

Potrivit lui Martin Wyss de la Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM), noile reguli au afectat zeci de mii de moldoveni. "Aceasta complica grav viata fiecaruia", a spus Wyss, explicand ca moldovenii care calatoresc prin si in Romania sunt direct afectati.

"Sunt foarte putine consulate aici la Chisinau, asa ca oamenii trebuie sa mearga la Kiev sau Bucuresti. Acum insa ei au nevoie de viza pentru a primi o alta viza."

Pentru a evita incurcatura birocratica, moldovenii au inceput sa ceara cetatenie romana in masa.

Potrivit datelor romane, numarul moldovenilor care au cerut cetatenie romaneasca este la 530 000, din populatia totala de 3,5 milioane.

Pentru a pune aceasta cifra in perspectiva, estimarile oficiale sunt ca 90 000 de moldoveni au primit deja cetatenia romana de la 1991 incoa, desi unele ONG-uri sustin ca cifra e mai aproape de 130 000.

Destramarea politica pare a fi la fel de imensa.

Iulian Fruntasu, manager de programe la Fundatia Soros din Chisinau, a comparat aderarea Romaniei la UE cu o ploaie torentiala: "Noi am stiut ca ea vine, insa guvernul ar fi putut sa ne ofere o umbrela."

"Este un sentiment de izolare", a spus Fruntasu. "Nimeni nu invinuieste Romania, insa exista un senzatie ca daca guvernul ar fi incercat tara sa adere la clubul UE, atunci noi am fi fost pe de alta parte a gardului."

Potrivit unui diplomat din Europa Occidentala care lucreaza la Chisinau, pentru multi moldoveni "o noua Cortina de Fier" a fost ridicata.

"Situatia este foarte rea si este legat mult de acest sentiment de izolare. In acelasi timp cand Romania a aderat la UE, aceste reguli au fost impuse si Moldova inca se zbate. E ca un dus rece."

In Moldova acest sens de detasare e intarit mai ales de faptul ca Moldova si Romania impartesc aceeasi limba. Ele sunt deseori comparate de unionistii din Bucuresti si Chisinau ca "o tara, doua state."

Eforturile facute de UE pentru a usura aceasta izolare, prin facilitarea obtinerii vizelor de studenti, diplomati si altii, au fost cu greu de materializat.

Potrivit lui George Dura de la Centrul European de Studii Politice (CEPS), negocierile dintre UE si Moldova de facilitare a restrictiilor de viza ar putea sa aduca rezultate doar peste inca doi ani.

"Ambele parti de abia s-au inteles sa inceapa negocierile. Negocierile ar putea dura inca un an si apoi un acord trebuie sa fie implementat. Aceasta ar putea fi la finele anului 2008 sau 2009 inainte ca acordul sa fie implementat", a spus Dura.

Intre timp, obtinerea unei vize de calatorie intr-una din tarile UE a devenit si mai greu.

Potrivit unor surse de la Chisinau, ambasada Germaniei, care a eliberat vize Schengen, recent a devenit mai ezitant sa o faca, desi Ungaria a oferit infrastructura sa consulara din Chisinau pentru alte state membre a UE.

Politica moldoveneasca capricioasa ar putea face imposibil rezolvarea problemei vizelor si cererilor de cetatenie.

Guvernul moldovenesc taraganeaza deschiderea a doua consulate noi deoarece se teme ca va creea un precedent.

Rusia a cerut in repetate randuri, si refuzata, permisiunea de a deschide un consulat la Tiraspol. Chisinaul se teme ca Rusia vrea sa ofere pasapoarte rusesti pentru a intari argumentele sale de a continua prezenta trupelor rusesti in provincia separatista.

Etichete: Cetatenia, Romania in UE, Vize

Iata cateva articole din presa romana despre vizita lui Basescu la Bruxelles:

• Basescu a pledat cauza Moldovei la Bruxelles, Evenimentul Zilei
  
• Basarabia de la Bruxelles, Evenimentul Zilei
  
• Basescu la Bruxelles: Sah catre Moscova si Chisinau, Gardianul
  
• Basescu la Bruxelles - lobby pentru romani, Jurnal National
  
• Basescu vrea Moldova in UE, Cotidianul
• Traian Basescu: Republica Moldova trebuie sa revina in Europa, Deutsche Welle
• Discursul lui Traian Basescu la Parlamentul European (in engleza), Serviciul de Presa al Parlamentului European
  

Etichete: Eurointegrarea, Romania in UE

Sursa: NASDAQ/Dow Jones, 31/01/07

Oficialii Uniunii Europene (UE) au respins miercurea cererea presedintelui roman Traian Basescu ca usa UE sa ramaie deschisa pentru Moldova pentru aderare.

La Parlamentul European, Basescu a spus ca tara sa si Moldova impartasesc aceiasi cultura si limba. Fosta republica sovietica ar trebui sa fie tratata in cererea sa de aderare in acelasi fel ca si tarile Balcanilor de Vest.

Largirea UE este o tema sensibila in UE, multe tari membre fiind ingrijorati ca blocul de 27 de natiuni are nevoie sa-si revizuie structura institutionala inainte ca sa accepte noi membri. Multi in Europa Occidentala au frica de fluxul de forta de munca ieftina din Est.

"Eu inteleg dorintele sale pentru Moldova", insa UE ar trebui sa faca cate un pas o data, a raspuns presedintele Parlamentului European Hans-Gert Poettering. "Nu cred ca putem sa ne largim pana nu consolidam UE."

Vizita lui Basescu la Bruxelles este prima de la aderarea Romaniei la UE la 1 ianuarie. La o conferinta de presa dupa discursul sau, Basescu a spus ca "mesajul sau s-a referit la faptul" ca populatia Moldovei "adera la valorile europene."

Etichete: Eurointegrarea, Romania in UE

Sursa: EU Observer, autor: Andrew Rettman, 31/01/07

Bruxelles-ul ar trebui sa ofere Moldovei o perspectiva clara pentru viitoarea aderare in baza modelului tarilor din Balcanii de Vest, a spus presedintele roman Traian Basescu in cadrul discursului sau la Parlamentul European (din 31 ianuarie), care arata cum cel mai sarac stat a Europei va beneficia de la lobbying-ul Bucurestiului in interiorul UE.

"Oamenii Moldovei favorizeaza valorile europene. Nu vorbesc despre Republica Moldova, ci despre valorile oamenilor Moldovei care se simt extrem de europeni", a spus Basescu. "Daca e sa ne gandim despre tarile care au o perspectiva europeana, trebuie sa ne gandim la Moldova si Balcanii de Vest".

Presedintele roman s-a aratat sensibil climatului actual anti-extindere din Europa, adaugand ca "Romania este absolut de acord ca prioritatea principala a UE este tratatul constitutional si reforma institutionala".

Replica sa despre "Republica" s-a referit la inclinarea recenta a presedintelui moldovean Vladimir Voronin spre Moscova.

Insa asemanarea Moldovei cu tarile Balcanilor de Vest - unele dintre care sunt deja tari candidate la aderare si toate primind deja o promisiune ferma ca "viitorul [lor] este in UE" la Summitul UE din decembrie 2006, este impotriva gandirii care prevaleaza in UE privind Moldova, care este considerata parte a Politicii Europene de Vecinatate (PEV) in loc.

PEV, care include 19 state de la Maroc pana la Belarus, nu ofera nicio promisiune de aderare pentru asa aspiranti ca Moldova si Ucraina, care vad aceasta politica drept o antecamera de 10 ani sau mai mult inainte ca orice negocieri de aderare doar sa inceapa.

Moldova vrea sa iasa din clubul PEV prin transformarea actualului "Acord de Parteneriat si Cooperare" cu UE, care va expira in decembrie 2007, intr-un "Acord de Asociere" cu o preambula care va oferi o promisiune clara privind viitoarea aderare: o actiune pe care Ucraina o incearca fara succes sa obtina.

"Trebuie sa facem cate un pas o data", a relatat Hans-Gert Poettering, [noul] presedinte a Parlamentului European si un servitor auto-proclamat a cancelarului german Angela Merkel, in raspuns la ideile lui Basescu.

"Trebuie sa ajutam Moldova in directia sa Europeana, insa trebuie sa o mentinem pentru urmatorii cativa ani in politica de vecinatate".

Un diplomat moldovean a relatat pentru EUobserver ca "nu cerem termeni detaliati insa totusi vrem o perspectiva clara sa fie inclusa in angajamente", comparand tara sa cu candidatul la aderarea UE - Macedonia. "Avem acelasi nivel de dezvoltare, teritoriu si populatia sunt cam de aceeasi marime."

El a admis ca problema Moldovei cu Transnistria va face UE sa ezite privind orice promisiune de aderare, insa a relatat ca o perspectiva de aderare la UE "ar putea ajuta rezolvarea conflictului in aceasta regiune".

Romania a aderat la UE in ianuarie 2007 ceea ce a condus la un val de cetateni moldoveni sa ceara vize si cetatenie romaneasca, in baza legaturilor istorice a celor doua state: Moldova a facut parte din Romana pana in 1939.

"Stiti ca acesti oameni sunt intr-adevar romani - ei vorbesc aceeasi limba, au aceleasi valori. Moldova face inca parte din Romania", a relatat un inalt diplomat roman pentru EUobserver, ambele tari discutand despre idea reunificarii la inceputul anilor '90 fara ca aceasta sa aduca rezultate.

"Romania va face lobbying implacabil pentru aderarea eventuala a Moldovei la UE necatand la climatul nefavorabil din UE privind extinderea, jucand rolul de "avocat" al Moldovei in UE si alte fore internationale", a relatat analistul politic George Dura de la Centrul European de Studii Politice (CEPS).

Etichete: Eurointegrarea, Romania in UE

Sursa: Saptamana Financiara, autor: Stefania Enache, 29/01/07

Investitorii straini veniti in Romania au mari probleme atunci cand trebuie sa recruteze forta de munca. Un exemplu in acest sens il reprezinta si firma de confectii "Sonoma" din Bacau. Iar criza de personal se va adanci daca patronii nu vor decide sa creasca pretul pentru mana de lucru. Romania va ajunge in situatia in care capitalul strain nu va putea fi investit, din cauza lipsei muncitorilor.

La exact 100 de ani de la celebra rascoala a taranilor romani, a mai venit una. De data aceasta, una declansata de chinezoaicele angajate la o firma de textile din Bacau. Au incercat sa obtina majorari salariale atacandu-l pe patron cu linguri si furculite. Dincolo de ineditul situatiei, revolta a scos la iveala un adevar ingrijorator. Romania se confrunta, la ora actuala, cu una dintre cele mai grave crize din istoria sa - lipsa acuta de forta de munca. Iar aceasta problema nu se rezolva neaparat prin aducerea in tara de mana de lucru din afara.

Investitie de 20 de milioane de euro

Societatea "Sonoma" din Bacau a fost prima firma cu capital suta la suta privat deschisa dupa 1989. Patronii italieni ai acestei companii au venit in Romania cu intentia de a investi in industria confectiilor. In primii ani dupa Revolutie, afacerea s-a dezvoltat foarte bine, mai ales ca forta de munca era ieftina. Din 2000 insa, lucrurile au inceput sa se schimbe. Migratia masiva a romanilor catre tari precum Italia sau Spania a lasat in urma multe locuri de munca vacante. "Investitia noastra la Sonoma a fost de 20 de milioane de euro, si ma refer la investitii in tehnologie, dar si in forta de munca. Avem o cifra de afaceri de 10-11 milioane de euro anual. 70% din confectii sunt in lohn, iar 30% nu. Practic, vindem aproape 800.000 de produse anual. Dupa cum vedeti, este o afacere in plina dezvoltare si nu ne putem permite sa ne oprim acum. Din pacate, de ceva timp ne confruntam cu o mare problema legata de personalul necesar. La ora actuala, pe piata din Romania forta de munca nu este una sigura. Desi avem o capacitate de angajare de 3.000 de oameni, acum la Sonoma nu lucreaza decat 1.800. Guvernul de la Bucuresti trebuie sa inteleaga ca tara voastra traverseaza o perioada similara celei prin care a trecut Italia in anii ’80. Eu pot sa-mi iau afacerea si sa plec in alta parte. Nu la mine e problema, ci la voi. O comunitate intreaga pierde enorm daca se inchide fabrica", ne-a declarat patronul italian Antonello Gamba.

Ideea "salvatoare": chinezoaice la pachet

In incercarea de a acoperi lipsa de personal, Gamba a decis deschiderea unei noi fabrici de confectii in Bacau, in care sa se foloseasca mana de lucru adusa doar din strainatate. Asa a luat fiinta compania Wear Company. Desi, oficial, italienii de la Sonoma nu recunosc ca firma nou-creata le apartine, admit faptul ca ideea acestei "afaceri" a pornit de la ei. Mai mult, Wear Company are un contract de exclusivitate cu Sonoma si, in plus, functioneaza intr-un spatiu ce apartine acestei firme. Copiind modelul asiatic, potrivit caruia lucratoarele din confectii muncesc, mananca si dorm in acelasi loc, administratorii acestei firme au ridicat pe langa halele fabricii un spatiu pentru cazarea lucratoarelor. Dupa terminarea constructiei, s-a trecut la etapa a doua: recrutarea de personal. Si cum nici in tari precum Republica Moldova, Ucraina sau Bulgaria nu mai puteau gasi croitorese, s-a apelat la intermediari din China. Oficial, reprezentantii Wear Company au spus ca au ales aceasta tara deoarece aici exista o traditie in domeniu, iar chinezoaicele sunt foarte muncitoare. Au evitat totusi sa precizeze ca o lucratoare din industria textila din China e platita cu 15 euro lunar.

Cine este exploatat si cine exploatator

Astfel, aproape 300 de chinezoaice au pasit pe plaiurile mioritice, primele venind in luna august a anului trecut. Condamnate la izolare, din cauza limbii vorbite, chinezoaicele au ajuns sa traiasca intr-o veritabila puscarie sociala. Cateva luni, lucrurile au decurs normal, sutele de femei venite de la capatul lumii muncind fara a avea prea mari pretentii. In urma cu cateva zile insa, socotelile patronilor referitoare la mana de lucru ieftina si sigura au fost date peste cap.

In privinta salarizarii chinezoaicelor s-au facut foarte multe speculatii. S-a ajuns chiar in situatia in care romancele angajate la Sonoma au fost in pragul grevei, nemultumite ca primesc bani mai putini decat colegele lor asiatice. Au realizat insa intre timp ca sumele vehiculate nu erau cele reale.

Administratorul firmei Wear Company, Sorin Nicolescu, sustine ca salarizarea este, in medie, de 400 de dolari, dar ceea ce omite sa spuna este ca din banii acestia chinezoaicele platesc masa si cazarea. In plus, se vorbeste despre un comision pe care femeile il platesc firmei chineze care le-a recrutat si care depaseste 25% din salariul lunar. Vazand ca muncesc pe mai nimic, chinezoaicele au trecut la fapte. "Inarmate" cu linguri si furculite, ele au luat cu asalt biroul administratiei, angajatorul realizand ca revolta "poporului chinez" este cu mult mai periculoasa decat nemultumirea romancelor. Acestea din urma, cand nu primesc suficienti bani, fie pleaca, fie muncesc mai departe cu speranta ca luna viitoare le va aduce o leafa putin mai mare.

Pierderi zilnice de 70.000 de euro

De la linguri si furculite zburate prin aer s-a ajuns ca activitatea in firma Wear Company sa fie oprita din lipsa de muncitori. Administratorul Nicolescu sustine ca, de cand nu se mai lucreaza, societatea inregistreaza pierderi zilnice de 70.000 de euro. "Am fost obligat sa inchid fabrica. Zilnic pierd aproape 70.000 de euro. Clientul meu unic, care este firma Sonoma, nu-si poate permite sa intarzie cu contractele, avand in vedere ca exista niste clauze care trebuie respectate. Am luat deja legatura cu un alt angajator din China, care imi va trimite alt lot de muncitoare. Cele pe care le am acum au fost manipulate de cineva din afara sa ceara bani mai multi. Banuiala mea este ca tocmai firma care le-a trimis aici a pornit acest balamuc, deoarece primeste un comision la negru din banii fiecarei lucratoare", ne-a declarat Nicolescu. La randul sau, patronul Sonoma a precizat ca are probleme cu mai multi clienti care au aflat de revolta de la Bacau. "Deocamdata putem sa ne respectam contractele. Activitatea de la Wear Company a fost preluata de lucratoarele de la Sonoma, dar lucrurile trebuie sa intre imediat in normal", a precizat Gamba.

Ori somer, ori emigrant

Judetul Bacau depinde in mare masura de industria de confectii. Peste 50% din femeile active din zona lucreaza in acest sector. Numai firma Sonoma are 1.800 de angajati, majoritatea fiind femei. Cu o rata a somajului de 5,8% (4 % doar in randul sexului slab), angajatorii din acest judet au totusi probleme in recrutarea personalului. "Femeile din Bacau nu au alta sansa atunci cand e vorba de un loc de munca. Fie se angajeaza in comert, fie lucreaza in confectii. Dupa cum se vede, sunt sectoarele cel mai slab platite. Poate ca asta este motivul pentru care femeile prefera sa plece in alta tara. Mai bine lucreaza acolo ca menajere si castiga mult mai mult. La Sonoma, de exemplu, unde noi avem sindicat, am negociat o grila de salarizare pe patru trepte pentru confectionere. Cei din prima categorie primesc 375 de lei, a doua - 395, a treia - 417 si a patra - 445 lei. La aceste sume se adauga un spor de fidelitate, care poate ajunge si pana la 120 de lei, asta in cazul in care muncitoarea a lucrat 15 ani doar in acest loc. In plus, primesc tichete de masa pentru toata luna si au transportul gratuit. Salarizarea este foarte mica in acest sector si din aceasta cauza femeile nu vin sa lucreze aici", ne-a spus Gheorghe Huluta, liderul CNSLR Fratia Bacau.

Pericol pentru romani

Scandalul de la Bacau poate fi considerat un semnal de alarma. Deficitul de forta de munca din Romania este unul real si trebuie gasite solutii urgente pentru stoparea lui. E greu de crezut ca prin aducerea de lucratori din afara se vor putea umple locurile lasate goale de romani. E adevarat ca doar in China sunt peste 330 de milioane de oameni care isi doresc un loc de munca, dar aducerea unor imigranti care vorbesc o limba cu totul deosebita de a noastra si care au alte reguli de viata nu e o misiune usoara. Exista riscul ca acesti investitori, care in urma cu mai multi ani au ales Romania tocmai pentru ca oferea mana de lucru, sa-si impacheteze "jucariile" si sa plece. Industria confectiilor este doar unul dintre domeniile in pericol. Trebuie tinut cont de faptul ca multe dintre judetele tarii depind de aceste "croitorii" deschise de cetateni straini. Familii intregi pot ramane fara nicio sursa de venit. Astfel, rata somajului, care acum este de numai 5,1 % la nivel national, poate urca iarasi la un nivel de peste 10%.
Chinezoaicele de la Bacau tocmai ne-au dat (fara sa vrea) o lectie despre cum se gestioneaza politica de personal.

7.000 de lucratori straini

In toata tara s-au acordat aproape 7.000 de permise de lucru pentru lucratorii straini veniti in Romania. Analistii sustin insa ca numarul acestora este mult mai mare. La Bacau, Wear Company a anuntat initial ca va aduce peste 1.000 de chinezoaice.

Made in Romania

Societatea din Bacau, implicata in scandalul chinezoaicelor, are contracte de livrare cu unele dintre cele mai mari firme de articole sportive, dar si cu case renumite de moda. Prada, Decathlon, Nike sau Tommy Hilfiger sunt doar cativa dintre clientii companiei din Moldova. Si, ceea ce este foarte important, pe produsele livrate in afara scrie "made in Romania".

Etichete: Economie, Migratie, Romania in UE

Sursa: Cotidianul, 29/01/07

Doar unul din patru vest-europeni aproba intrarea Romaniei si Bulgariei in Uniunea Europeana, iar peste jumatate dintre acestia regreta fostele monede nationale.

Potrivit unui sondaj de opinie publicat in cotidianul Financial Times, majoritatea cetatenilor din cele mai importante state ale UE este eurosceptica.

Sondajul publicat, astazi, in editia electronica a cotidianului britanic releva ca 45% dintre locuitorii marilor puteri economice vest-europene au o opinie negativa in privinta aderararii Romaniei si Bulgariei la UE. Numai in Germania, proportia este de 60%.

Sondajul, la care au raspuns peste 5.300 de adulti din Franta, Germania, Italia, Spania si Marea Britanie arata ca majoritatea locuitorilor acestor tari crede ca introducerea monedei unice euro a avut un impact negativ asupra economiilor lor nationale.

Doua treimi din germani regreta disparitia marcii, in timp ce doar 5% dintre francezi cred ca euro este benefic economiei tarii lor. Cu toate acestea, majoritatea repondentilor sunt de parere ca Euro are un impact pozitiv asupra economiei europene in ansamblul sau. O alta perceptie subliniata de sondaj este aceea ca migratia fortei de munca a dus la reducerea salariilor in zona Euro.

Etichete: Romania in UE

Sursa: Realitatea, 21/01/07

Integrarea in Uniunea Europeana asteptata de romani strica afacerile comerciantilor basarabeni care isi vand produsele in apropierea granitei cu Republica Moldova. Vanzatorii din piata Brailei spun ca taxele pentru inchirierea unui loc in piata orasului au crescut, iar romanii nu mai sunt asa interesati de produsele basarabenilor.

Locul numit piata rusilor din Braila era odata plin de comercianti basarabeni care isi vindeau produsele pe trotuar. Comertul cu maruntisuri a ramas mai mult o obisnuinta si mai putin o afacere, iar incasarile s-au injumatatit.

Comerciantii se plang ca oamenii nu le mai cumpara produsele, si ca afacerea lor s-ar putea incheia la anul. Ei cred ca vanzarile le-au scazut odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, pentru ca oamenii nu mai au bani.

Brailenii cumpara de la basarabeni pentru ca produsele sunt ieftine. Comerciantii basarabeni spun ca, in ultima perioada, incasarile zilnice nu depasesc cativa zeci de lei.

Etichete: Romania in UE

Sursa: Radio Free Europe/Radio Liberty, 20/01/07

In primul sau discurs de politica externa dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, presedintele Traian Basescu a cerut organizatiei cu 27 de membri sa pastreze usile deschise pentru tarile din Vestul Balcanilor si pentru Republica Moldova.

In acelasi discurs, Basescu a reprosat vechilor membri ai Uniunii ca nu ii accepta inca drept egali pe cetatenii din noii membri, din Centrul si Estul Europei.

Etichete: Eurointegrarea, Romania in UE

Sursa: BBC News, 19/01/07

Presedintele Traian Basescu le-a prezentat membrilor corpului diplomatic strategia de politica externa a Romaniei pentru anul acesta - primul dupa ce a devenit stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

"Romania va avea un comportament de membru responsabil al Uniunii Europene si NATO. Nu va exista nici un motiv pentru a pune la indoiala buna credinta cu care ne vom manifesta in acest cadru."

"Pe de alta parte, politica externa a Romaniei nu se va limita la actiunile inerente statutului sau de membru al celor doua organizatii", le-a spus Traian Basescu celor prezenti la Palatul Cotroceni.

Seful statului a dat asigurari ca prioritatile Romaniei in materie de politica externa nu s-au schimbat - zona Marii Negre este in continuare importanta, la fel ca si celebra axa cu Washingtonul.

"In ceea ce ne priveste, NATO ramane principalul garant al securitatii Romaniei si dupa aderarea la UE. Aderarea la UE nu va modifica viziunea noastra despre Alianta; exista un imens potential de cooperare intre UE si NATO, pe care dorim sa-l fructificam prin initiativele noastre viitoare", a spus domnul Basescu.

"Dorim sa imprimam aceeasi viziune in relatia cu Statele Unite ale Americii. Nu concepem Europa si America de Nord decat ca partneri."

Traian Basescu a mai spus ca Romania acorda un interes deosebit situatiei din Balcani - in special in ceea ce priveste statutul provinciei Kosovo, unde sustine adoptarea unei solutii care sa tina cont de optiunile locuitorilor provinciei.

Republica Moldova, o prioritate a politicii externe

"Am inceput acest an cu trei vizite in statele in care traiesc comunitati importante de etnici romani: Ucraina, Republica Moldova, Republica Serbia."

"Am vrut sa-i asigur personal ca noul statut al Romaniei de membru al Uniunii Europene nu va creea o noua linie de diviziune la granitele noastre", a spus Traian Băsescu.

"Mai ales in Republica Moldova, unde numarul acestora este majoritar, este datoria noastra morala sa promovam mentinerea identitatii romanesti, prin toate mijloacele legale si instrumentele financiare educationale si culturale pe care statul roman le are la dispozitie."

"Vom facilita libera circulatie a persoanelor de origine romana mai ales a tinerilor care doresc sa studieze in Romania sau sa se restabileasca in tara de origine fara sa ne abatem de la exigentele europene in materie", a spus in discursul sau Traian Băsescu.

Etichete: Relatiile moldo-romane, Romania in UE

Sursa: International Security Network (Elvetia), autor: Dr. Nicole Gallina, 19/01/07

Odata cu aderarea Bulgariei si Romaniei la UE, intrebarea privind optiunile legale care pot fi oferite minoritatilor etnice din aceste doua tari care locuiesc in tarile non-UE ca Macedonia si Moldova, ar trebuie abordate ca prioritate.

Cu incetul, UE isi inchide usile sale vecinilor din tarile Estului Europei, iar imigrarea ilegala este una din prioritatile agendei politice a Uniunii. Insa s-a discutat putin despre aspectele legala a intrarii in UE prin alte cai.

In aceasta situatie, persoanelor li se ofera pasapoarte in baza etniei si nu locului de resedinta. Astfel, cea mai recenta extindere a UE, care a adus Bulgaria si Romania, arata cum etnicii bulgari si romani care locuiesc in tarile non-UE - Macedonia si Moldova - ar putea intra lega in Uniune.

In timpul cand oficialii romani si bulgari erau ocupati pentru pregatirea tarilor lor de aderare la 1 ianuarie, putin s-a discutat despre implicatiile pentru bulgarii si romanii etnici din Macedonia si Moldova.

Cu exceptia tarilor baltice - Estonia, Latvia si Lituania - fostele tari sovietice care aspira la aderarea la UE, in special Moldova si Ucraina, au foarte putine sanse sa fie acceptate in viitorul apropiat. Astfel, pentru etnicii romani care locuiesc in Moldova, aderarea Romaniei de la 1 ianuarie le ofera posibilitatea de a obtine pasapoarte romanesti care nu numai le va permite sa calatoreasca liber in UE, dar si sa poate lucra un unele state membre.

Din septembrie 2006, cand Bruxelles-ul a confirmat data aderarii la 1 ianuarie, rata cererilor de pasapoarte romanesti in Moldova a crescut expodential. Peste 70% din populatia Moldovei este vorbitoare de limba romana. Din acestea, aproximativ 400,000 au cerut pasapoarte romanesti. Aceasta crestere este de asemenea influentata de noua lege care impune moldovenii sa aiba viza pentru a intra in Romania. Insa, numai cateva cereri au fost acceptate.

Un raport a Proiectului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare calculeaza ca o patrime din cetatenii Moldovei lucreaza dupa hotare, in special in Rusia si Italia. Majoritatea dintre ei au studii superioare insa lucreaza ilegal sau in meserii care nu solicita nici o calificare. Din 2000 pana in 2004, 36,000 de doctori au parasit Moldova, deprivand sistemul medical al tarii de majoritatea talentelor. UE avand o crapatura in usa sa, imigratia ar putea duce spre o scurgere si mai mare a creierilor.

Romania si Bulgaria nu incurajeaza activ fratii si surorile lor etnice de dupa hotare sa ceara pasapoarte, asa precum il face guvernul Greciei cu cei 70,000 de greci etnici din Albania.

Aceste dezvoltari readuc aminte despre deciziile anterioare de a elibera pasapoarte pentru germanii si ungurii etnici care locuiesc in tarile Europei de Est. Ca consecinta a acestei politici de eliberare facila a pasapoartelor si fara un concept clar privind imigratia, Germania a devenit acum patria celor 3 milioane de germani etnici din fosta URSS, creand mai multe probleme pe piata fortei de munca decat rezolvand vreo problema. Ungaria a fost mai prudenta in oferirea pasapoartelor ungurilor etnici din Slovacia, Romania, Serbia si Ucraina, parlamentul ungar respingand legea privind pasapoartele din cauza rezistentei publice fata de posibilitatea acceptarii 1,6 milioane de unguri etnici din Romania.

Astfel, oferirea pasapoartelor minoritatilor nationale in tarile non-UE poate contrazice politica oficiala de imigrare. Ea poate de asemenea deschide usa pietii de documente ilegale. De exemplu, macedonienii care nu sunt etnici bulgari ar putea cumpara un certificat de nastere falsificat si apoi sa ceara pasaport bulgar.

O politica de imigrare coerenta e necesara. Aceasta include o discutie privind situatia creata si oferirea optiunilor legale pentru cetatenii a acelor state non-UE care nu sunt minoritati a statelor membre a UE.

Studiile Organizatiei pentru Cooperarea Economica si Dezvoltare arata ca prin oferirea optiunilor legale de a lucra in tarile UE si stabilirea cotelor de imigrare conduc spre mai multe beneficii economice decat prin inchiderea usilor si provocarea imigratiei ilegale si piete ilegale de cetatenii UE.

Imigrantii contribuie la cresterea populatiei si ajuta la reducerea deficitului de forta de munca, si este cu mult mai bun pentru a acoperi necesarul de forta de munca calificata. Unele tari UE - asa ca Irlanda si Marea Britanie - au luat masuri pentru a deschide pietele lor de munca pentru noii membri a UE din estul Europei. Un raport al UE publicat anul trecut a confirmat ca tarile cu mai putine restrictii de imigrare pentru membrii UE din estul Europei au beneficiat de rate mai mari de crestere economica si o rata a somajului mai scazuta. Respectiv, noii membri ai UE ca Polonia si Cehia permit bulgarilor si romanilor, cetateni ai UE, sa lucreze in tarile lor, in contrast cu membrii UE din "vechea" Europa.

Aceste dezvoltari ar trebui sa incurajeze pentru crearea unei politici de imigrare coerente in UE. Lipsa solutiilor legale de imigrare nu va impiedica dorinta de a se muta in occident.

Etichete: Cetatenia, Migratie, Romania in UE

Sursa: Railway Market Magazine, 10/01/07

Modernizarea Coridorului IV pan-european de cale ferata, bransa de sud inclusiv ruta Arad-Timisoara-Craiova-Calafat si Coridorul IX cade uneste Moldova cu sudul Romaniei, va costa peste 10 miliarde de euro pana in 2020. Finantarea va fi asigurata in mare majoritate de fonduri europene si bugetul de stat (co-finantat dupa cerintele UE).

Coridorul IV va fi ameliorat intre 2007-2010, iar Coridorul IX va fi modernizat intre 2010-2020.

Nicio perioada de tranzitie nu a fost stabilita pentru transportul ferioviar roman, deoarece Romania este unul din statele cu cel mai avansat nivel de implementare a directivelor UE privind transportul feroviar.

Pe langa operatorii feroviari nationali, Romania are peste 30 de operatori feroviari privati care detin o cota semnificativa in transportul marfar (circa 18% a transportului feroviar marfar in 2005), in comparatie cu tarile vecine din UE - Ungaria si Bulgaria, care au numai 1-2 operatori privati cu o cota de piata nesemnificativa.

Potrivit Ministerului roman al Transportului, in intervalul 2007-2013, UE va oferi peste 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea sectorului feroviar roman.

In total, fondurile structurale europene destinate pentru sectoarele feroviar si rutier in perioada mentionata vor fi de circa 5 miliarde de euro, pe cand co-finantarea oferita de partea romaneasca va fi de circa un miliard de euro.

Dupa aderare, fondurile europene vor fi in principal directionate spre coridoarele feroviare IV (Curtici-Simeria-Brasov-Constanta) si IX (care uneste Moldova cu sudul Romaniei).

Etichete: Romania in UE

Extras din Cronica Romana, autor: Horia Alexandrescu, 08/01/07

La granita dinspre Moldova s-a facut brusc liniste, odata cu introducerea vizelor. Sigur, ne doare aceasta restrictie europeana, dar poate ca, tocmai gratie ei, liderii de la Chisinau vor reusi sa inteleaga care ramane diferenta dintre limba romana si... limba moldoveneasca. Nu de alta, dar fratii nostri de peste Prut au inteles de multa vreme, iar cozile de acolo, pentru primirea cetateniei romane, vorbesc de la sine, desi nu asta e solutia ideala!

Articolul in detalii poate fi accesat aici.

Etichete: Romania in UE