Drepturile omului au fost incalcate in Moldova, spun deputatii europeni

Sursa: Parlamentul European , 07/05/2009

Întorşi de curând dintr-o misiune în Republica Moldova, patru deputaţi europeni spun că drepturile omului, statul de drept şi convenţiile europene au fost încălcate în perioada post-electorală. Parlamentul European va vota joi o rezoluţie privind situaţia din această ţară, pe când în Praga are loc o reuniune între Uniunea Europeană şi reprezentanţi ai Moldovei şi ai altor cinci state, în vederea lansării unei iniţiative ce are ca obiectiv consolidarea relaţiilor UE-Europa de Est.

Misiunea trimisă de Parlamentul European în Moldova între 26 şi 29 aprilie a avut ca obiectiv să verifice dacă drepturile omului au fost într-adevăr încălcate după alegerile din 5 aprilie. Raportul misiunii a fost prezentat pe 4 mai în cadrul Comisiei pentru Afaceri externe şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Moldova.

Conform raportului delegaţiei, guvernul moldovean a răspuns protestelor publice într-o manieră violentă şi exagerată. Bătăile şi arestările fără mandat făcute de forţe poliţieneşti neidentificate nu par a fi direcţionate către calmarea situaţiei ci au reprezentat acte deliberate de represiune, mai spune raportul.
 
Raportul mai cere ca Uniunea Europeană să se angajeze mai profund în Moldova prin intermediul politicii de vecinătate şi al Parteneriatului estic pentru abordarea mai eficientă a instabilităţii politice din cea mai săracă ţară de pe continent.
 
Parlamentul European va adopta joi o rezoluţie privind situaţia din Moldova.

Moldovenii pot testa votul lor pe o resursa web

Sursa: DECA-press 

Fundatia MRC, cu sprijinul German Marshall Fund - Black Sea Trust, in colaborare cu Asociatia pentru Democratie Participativa ADEPT, a lansat aplicatia online Testeaza-ti Votul!. Aceasta poate fi accesata pe pagina www.testvot.eu.

Resursa web este destinata alegatorilor indecisi din R. Moldova.

Testeaza-ti Votul! cuprinde un chestionar cu 24 de intrebari. Orice persoana poate sa raspunda la chestionar, precizand gradul de acord sau dezacord cu cele 24 de afirmatii. La final, utilizatorul va primi gratuit o analiza grafica si textuala detaliata care indica gradul de apropiere a principalelor noua partide fata de optiunile alegatorului.

Pagina este disponibila in limbile romana si rusa, iar autorii ei precizeaza ca proiectul nu incearca sa influenteze votul cetatenilor.

Fundatia MRC este un think tank fondat in 2003, fara apartenenta sau afiliere ideologica si politica, al carui scop este dezvoltarea cercetarii de calitate in domeniul stiintelor politice si dezvoltarea calitatii democratiei din Europa Centrala si de Est.

Profilurile primelor 11 partide din cursa electorala

Respectiva analiză a fost efectuată nepărtinitor în baza informaţilor referitoare la partidele angajate în cursă, publicate pe site-ul administrat de Asociaţia ADEPT (www.alegeri.md). Analiza vine în spijinul electorilor pentru a-i face să înţeleagă mai bine componenţa şi profilul concurenţilor electorali.

Ce s-a analizat?

1. Vârsta medie a candidaţilor partidelor;
   
2. Diferenţa dintre vârsta liderului partidului şi vârstei medii a candidaţilor partidului;
   
3. Extremităţile de vârstă (candidaţi de peste 65 şi sub 25 de ani) a primelor 20 de candidaţi din listele electorale;
   
4. Componenţa listelor electorale după principiul gender;
   
5. Raportul dintre candidaţii din Chişinău şi celor din afara capitalei;
   
6. Specialităţile predominante ale candidaţilor; 
   
7. Ponderea şomerilor şi pensionarilor din listele electorale ale partidelor.
   

1. Vârsta medie a candidaţilor partidelor

Partidele cu candidaţii cei mai tineri sunt PPCD şi PC cu vârsta medie a candidaţilor de 37 şi 38 de ani, respectiv. PDSMU si UCM se plasează la cealaltă extremitate, cu o vârsta medie a candidaţilor de 50 de ani.

2. Diferenţa dintre vârsta liderului partidului şi vârstei medii a candidaţilor partidului

PCRM şi PL se plasează la extremităţi când este luat în calcul diferenţa dintre vârsta primului candidat de pe lista partidului şi vârsta medie a candidaţilor de pe lista partidului. Primul candidat de pe lista PCRM este cu 21 de ani mai în vârstă decât vârsta medie a partidului, pe când liderul PL este cu 12 ani mai tânăr decât vârsta medie a partidului.

3. Extremităţile de vârstă (candidaţi de peste 65 şi sub 25 de ani) a primelor 20 de candidaţi din listele electorale

Analizând repartiţia vârstelor primelor 20 de candidaţi din listele electorale ale partidelor (cei care au cea mai mare probabilitate de a accede în Parlament în cazul succesului electoral al partidelor), din punct de vedere a extremităţilor de vârsta (egal sau sub 25 de ani, sau egal sau peste 65 de ani), două grupe de partide sunt evidenţiate: MAE şi PPCD care au peste 20% din candidaţi în vârstă de sub 25 de ani; şi PCRM, şi PDSMU care au peste 7% din candidaţi cu vârsta de peste 65 de ani.

4. Componenţa listelor electorale după principiul gender

Deşi toate partidele candidate la cursa electorală sunt în majoritate formate din bărbaţi, partidul cu cea mai mare pondere a femeilor în listele electorale este PDSMU (44%), urmat de PC (35%) şi PPCD (35%). 

5. Raportul dintre candidaţii din Chişinău şi celor din afara capitalei

PC se diferenţiază, în acest sens, de restul partidelor având o pondere excesiv de mare de chişinaueni pe lista electorală (62%). În acelaşi context se evidenţiază PCRM (49%), PDSMU (48%), AMN (45%) şi PLDM (41).

6. Specialităţile predominante ale candidaţilor

Candidaţii partidelor reprezintă cinci specialităţi predominante: cele de inginer, pedagog, economist, jurist şi medic. PCRM înregistrează cel mai mare număr de ingineri în lista electorală (cca. 27%), pe când PD şi PL au cel mai mare număr de pedagogi (30% şi 29%, respectiv). UCM, PL şi PDSMU sunt partide cu mulţi jurişti (21%, 20%, 20%). PCRM este unicul partid care are un număr mai mare de economişti în lista electorală (15%). Este caracteristică ponderea mare a studenţilor pe lista MAE şi PPCD (16% şi 15%), ceea ce corespunde constatării anterioare privitor la prezenta unui număr mai mare a tinerilor (sub 25 de ani) pe lista partidelor respective.

7. Ponderea şomerilor şi pensionarilor din listele electorale ale partidelor

Cel mai mare număr de pensionari în listele electorale îl are PDSMU (17%), iar PC – cei mai mulţi şomeri (17%). 

Abrevieri 

PSD – Partidul Social Democrat; 

PL –Partidul Politic „Partidul Liberal”; 

AMN – Partidul Politic „Alianţa MOLDOVA NOASTRĂ”; 

PPCD – Partidul Popular Creştin Democrat; 

PCRM – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova; 

PLDM – Partidul Politic „Partidul Liberal Democrat din Moldova”; 

PD - Partidul Democrat din Moldova; 

UCM – Partidul Politic „Uniunea Centristă din Moldova”;  

MAE – Mişcarea Social-Politică „ACŢIUNEA EUROPEANĂ”;  

PDSMU – Partidul Dezvoltării Spirituale „MOLDOVA UNITĂ”; 

PC – Partidul Conservator. 

Analiza echipelor partidelor candidate la alegerile parlamentare din Moldova

Aceasta analiza a fost efectuata pentru a analiza componenta echipelor partidelor candidate la alegerile parlamentare moldovenesti din aprilie 2009. Scopul analizei se bazeaza pe rezultatele sondajului recent a ziarului Timpul de Dimineata, care a aratat ca majoritatea moldovenii vor vota anul acesta nu pentru doctrina politica a partidelor candidate, ci mai mult pentru echipele lor (sondajul din 6/2/2009-20/2/2009). Utilizand informatia referitoare la partidele candidate, prezentata pe site-ul alegeri.md, a fost intentionat de a crea profilurile celor 11 partide candidate prin intermediul unei analizei cantitative. Aceasta analiza are un caracter pur informativ pentru a intelege componenta si profilul fiecarui partid si pozitionarea echipelor lor vis-a-vis de concurenti.

Dimensiunile analizate:

1. Varsta medie a candidatilor partidelor;
   
2. Diferenta dintre varsta liderului partidului si varstei medii a candidatilor partidului;
   
3. Extremitatile de varsta (candidati de peste 65 si sub 25 de ani) a primelor 20 de candidati de pe lista electorala a partidului;
   
4. Ponderea chisinauienilor in listele partidelor;
   
5. Profesiile predominante a candidatilor partidelor; si
   
6. Ponderea somerilor si pensionarilor pe lista partidelor candidate.
   

Fiecare dintre aceste dimensiuni ofera o imagine si un profil fiecarui partid candidat.

1. Varsta partidului

Partidele cu candidati cei mai tineri sunt PPCD si PC cu varsta medie a candidatilor de 37 si 38 de ani respectiv. PDSMU si UCM se plaseaza la cealalta extremitate, cu o varsta medie a candidatilor de 50 de ani.

2. Primul candidat si partidul

PCRM si PL se plaseaza la extremitati cand este luat in cont diferenta dintre varsta primului candidat de pe lista partidului si varsta medie a candidatilor de pe lista partidului. Primul candidat de pe lista PCRM este cu 21 de ani mai in varsta decat varsta medie a partidului, pe cand liderul PL este cu 12 ani mai tanar decat media partidului.

3. Diferenta generationala

Analizand repartitia varstelor primelor 20 de candidati de pe lista partidului (cei care au cea mai mare probabilitate de a nimeri in Parlament in cazul succesului electoral al partidului), din punct de vedere a extremitatilor de varsta (egal sau sub 25 de ani, sau egal sau peste 65 de ani), 2 grupe de partide sunt evidentiate: MAE si PPCD care au peste 20% din candidati in varsta de sub 25 de ani; si PCRM si PDSMU care au peste 7% din candidati de peste 65 de ani.

4. Orasenii si provincia

PC se diferentiaza de celelalte partide avand o pondere excesiv de mare de chisinauieni pe lista candidatilor (62%), cu PCRM si PDSMU avand aproape jumatatea candidatilor lor din capitala.

5. Profesia si politica 

Candidatii partidelor sunt reprezentanti a cinci profesii predominante: ingineri, pedagogi, economist, juristi, si medici, in ponderi diferite fiecarui partid. Spre exemplu: PCRM se pronunta printr-un numar mare de ingineri pe lista candidatilor (cca. 27%), pe cand PD si PL sunt caracteristici pentru numarul mare de pedagogi (30% si 29% respectiv). UCM, PL si PDSMU sunt partide cu un inalt de juristi (21%, 20%, 20%). PCRM este unicul partid care are un numar mai mare de economisti pe lista electorala (15%) fata de toate partidele candidate. O caracteristica comuna partidelor de opozitie este prezenta unui numar inalt de pedagogi in listele lor. O alta observatie interesanta este ponderea inalta a studentilor pe lista MAE si PPCD (16% si 15%), ceea ce corespunde observatiei anterioare privitor la prezenta unui numar inalt de tineri (sub 25 de ani) pe lista partidelor respective.

6. Somerii si pensionarii politicieni

Ultima observatie interesanta este analiza numarului somerilor si pensionarilor de pe listele electorale a partidelor. Doua partide se deosebesc in special: PDSMU cu un numar inalt a pensionarilor (17%) sau PC cu un numar inalt a somerilor (17%). PDSMU si PC se diferentiaza prin numarul inalt a somerilor si pensionarilor pe listele lor electorale (circa o patrime din toti candidatii lor).

Bruxelles: Romania, printre cele mai religioase tari europene

Sursa: Prompt Media, EUObserver, Gallup

Romania este printre tarile cele mai religioase din Europa, conform unui nou studiu Gallup. Aproximativ 78 la suta dintre romani au raspuns afirmativ la intrebarea: "Este religia o parte importanta din viata ta de zi cu zi?", conform rezultatelor sondajului Gallup. Romanii sunt aproape la fel de credinciosi ca irakienii (79%) sau iranienii (83%). Cea mai putin religioasa natiune din lume este Estonia (14%), urmata in clasament de statele nordice Suedia si Danemarca, unde 17 si 18 la suta dintre respondenti au raspuns "da" la aceeasi intrebare. Republica Ceha este pe locul cinci, cu 21 de procente, imediat in urma Norvegiei (20%), in timp ce Franta este a noua, un sfert dintre francezi precizand ca religia are un rol important in viata lor de zi cu zi. Marea Britanie, Finlanda, Olanda, Lituania, Letonia si Bulgaria sunt, de asemenea, printre tarile unde religia nu este foarte importanta pentru cetateni.

Ce se intampla cu leul moldovenesc?

In decurs de 436 de zile leul moldovenesc nu a incetat sa castige pozitii fata de euro, in timp ce valutele vecinilor nostri nu inceteaza sa devalueze. Iata un exemplu mai jos unde am creat un indice a evolutiei zilnice a cursului de schimb a 1 leu moldovenesc, 1 leu romanesc, 1 grivne ucrainesti si 1 ruble rusesti fata de euro incepand cu noiembrie 2007 pana pe 5 februarie 2009. In exemplu de mai jos este inca o data demonstrata cu cat guvernul de la Chisinau nu inceteaza sa "infle" valuta nationala.

Poltica supra-aprecierii valutei nationale este in interesul Moldovei deoarece ea depinde in mare masura fata de importuri, cat si de "majorarea volumului lichiditatilor in valuta straina pe piata valutara interna pe fondalul persistentei afluxurilor semnificative de valuta in tara" (1) (adica capitalul reprezentat de remitentele trimise de moldovenii de dupa hotare). Pe langa deficitul contului curent, care in 2008 a fost cu aproape 70% mai mare decat in 2007, BNM-ul mentine politica monetara actuala pentru a combate inflatia.

Insa politica valutara a Moldovei nu este stabila pe termen lung, deoarece, cum arata experienta internationala, odata cu epuizarea rezervelor valutare, o tara nu mai are posibilitatea achitarii importurilor sau rambursarii creditelor asumate, ceea ce conduce la devalorizarea valutei nationale. Moldova avea la finele anului 2008 circa 1,67 miliarde de dolari in rezerve valutare totale (2). Ramane de asteptat cand vor fi epuizate rezervele Moldovei si cu cat se va devaloriza leul.

(1) BNM, Politica monetara si valutara pentru 2009
(2) IMF, ianuarie 2009

Criza economica mondiala schimba rolul Moldovei?

Sursa: Reuters, 29/1/2009

Moldova, cea mai saraca tara din Europa, se acomodeaza cu noul sau statut obtinut drept una din cele mai stabile economii din lume, chiar daca a fost nevoie de o criza economica mondiala pentru a ajunge la noul sau statut. Moldova s-a plasat pe locul cinci, inaintea a tarilor economice dezvoltate ca Japonia si SUA, intr-un clasament elaborat de jurnalul financiar londonian The Banker care a clasat tarile potrivit nivelului lor de stabilitate fata de criza mondiala. Indicatorul The Banker a ajuns la concluzia ca aceleasi motive care au facut Moldova o economie inapoiata - adica un sistem financiar primitiv, nivele scazute de creditare si o economie bazata pe agricultura - acum au facut-o sa fie bine pozitionata sa reziste la criza mondiala. "Noi am fost amplasate in topul celor mai stabile economii din lume", a relatat saptamana aceasta presedintele moldav Vladimir Voronin, comunist si fost director de fabrica de paine. "Sa fiu sincer, aceasta m-a surprins" Voronin a spus ca secretul Moldovei a fost sa construiasca o economie in jurul industriei alimentare si nu sectorului financiar. "Criza ori nu, fiecare persoana trebuie sa manance cel putin de doua ori pe zi", a spus Voronin la o conferinta de presa. Moldova este un fost stat sovietic la hotarul de est al Romaniei. Peste jumatate din cei 4 milioane de locuitori traiesc la tara si in mediu un moldovean castiga 250 de dolari pe luna. Ea are o bursa de valori, insa tranzactiile zilnice rareori depasesc 300 mii de dolari. Peste 16% din populatia tarii a plecat dupa hotare sa munceasca, iar banii trimisi acasa corespund la circa 40% din PIB, potribit Bancii Mondiale. Multi tarani folosesc inca plugi trasi de cai, iar in anii 1990 au fost inregistrate cazuri cand moldovenii vindeau organele lor strainilor pentru a castiga bani. Banca Mondiala a laudat guvernul moldav pentru restabilirea stabilitatii economice dupa prabusirea Uniunii Sovietice si razboiului civil cu separatistii rusofoni din regiunea trasnsnistreana. Insa Veaceslav Ionita, un analist la fundatia IDIS Viitorul din capitala Moldovei, a criticat faptul ca Moldova a fost clasificata drept economie stabila. "E acelasi tip de stabilitate ca la cimitir", a spus el. "La cimitir nimeni nu moare".