by Val Popovici
National Public Radio, Editia de dimineata, Washington, 31/03/06
Relatiile dintre Rusia si Georgia au ajuns la o stara intr-atat de detereorata ca presedintele rus Vladimir Putin a sugerat ca presedintele georgian ar trebui asasinat.
Oficialii georgieni suspecta Rusia in anexarea a doua regiuni in componenta sa. Observatorii sustin ca o eventuala campanie militara dintre Rusia si Georgia e posibila intru controlul acestor doua regiuni (worst-case scenario).
Bruxelles, Serviciul de Presa al Consiliului de Ministri al Uniunii Europene, 31/03/06
In declaratia de azi a Presedentiei Uniunii Europene privind implementarea masurilor specifice de combatere a terorismului a fost relatat ca 12 tari, inclusiv Moldova, au declarat interesul de a implementa masurile de combatere a terorismului aprobate de UE (Pozitia Comuna 2005/936/CFSP si 2006/231/CFSP) pe 21 decembrie 2005 si 20 martie 2006.
Semnatarii se obliga de a implementa obiectivele europene in legislatia nationala. Cele 12 tari semnatare sunt: Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Islanda, Lichtenstein, Macedonia, Moldova, Romania, Serbia si Muntenegru, Turcia, si Ucraina.
Preluat din European Voice, 30/03/2006
Articol publicat de Fraser Cameron, The European Policy Centre, Bruxelles
Esecul de a promova marea largire din 2004 si problema constitutionala sunt principalele cauze a lipsei entuziasmului pentru continuarea largirii UE, sustine Fraser Cameron, analist a Centrului Politicilor Europene de la Bruxelles.
Saptamana trecuta doua probleme principale au fost discutate la Parlamentul European si la intalnirea ministrilor europeni de externe de la Summitul UE, in special efectele ultimei largiri asupra UE si viitorul tratatului consititutional.
Discutiile purtate la Bruxelles au aratat cat de putina sustinere exista pentru viitoarele largiri si cate probleme apar atunci cand sunt cautate alternative posibile.
Recent Parlamentul European a discutat raportul deputatului european german, Elmar Brok, care propune necesitatea stabilirii “capacitatii de absorbtie” a UE si considerarea unor forme alternative de aderare la UE. Temele vechi au reaparut la suprafata ca “structura multilaterala” a UE si “parteneriatul privelegiat” bazat pe modelul Zonei Economice Europene (EEA) existente [in componenta careia intra tarile Zonei Europene a Comertului Liber (EFTA) – Norvegia, Islanda si Lichtenstein, minus Elvetia, si UE-25]. Raportul indica importanta pastrarii „perspectivei europene” pentru tarile candidate insa in discutia actuala nu s-a exprimat nici un suport pentru o largire in viitor.
Exista numeroase explicatii de ce lipseste entuziasmul pentru viitoarele largiri ale UE. Printre ele se numara problemele politice si psihologice ca rezultat a ultimei largiri [nota: largirea din 2004 a fost cea mai mare si costisitoare largire pentru UE, cu 10 noi membri, 8 dintre care din fostul bloc socialist]. Multi considera ca esecul tratatului constitutional al UE se datoreaza anume efectului negativ adus de ultima largire. Liderii politici ai UE nu stiu cum sa procedeze cu urmatoarele largiri. Speranta ramane ca atitudinea se va schimba dupa alegerile prezidentiale din Franta din 2007.
Nimeni nu are dubii ca Romania si Bulgaria vor adera in ianuarie 2007 sau 2008 cel tarziu. Rapoartele Comisiei Europeane despre nivelul de pregatire a acestor doua tari va fi publicat in mai si Consiliul European din iunie va decide data aderarii. Intrebarea cheie este abilitatea tarilor candidate de a respecta obligatiile de membru al UE. Daca o tara care adera la Uniune nu este complet pregatita acest fapt influenteaza negativ nu numai asupra ei ci si asupra UE. De aceea soarta aderarii tarilor Balcanilor occidentali depinde mult de succesul aderarii Romaniei si Bulgariei.
Insa situatia nu este clara dupa aderare. Croatia si Turcia au inceput procesul de negocieri pentru aderare, Croatia avand mai mari perspective de aderare ca Turcia. Macedonia asteapta data inceputului negocierilor sale. In ceea ce priveste restul tarilor Balcanilor occidentali, progrese au fost obtinute in fiecare tara, insa regiunea inca are o imagine negativa din cauza criminalitatii, coruptiei, problemelor politice si economice, conflicte nerezolvate, criminali de razboi in libertate, sau nedorinta de a coopera intre ele. O intrebare importanta ramane – cate si care tari vor fi considerate pentru aderare la UE – Serbia plus Montenegru plus Kosovo?
Aderarea Turciei ramane o problema pentru Franta si alte tari membri. Schimbarea constitutiei franceze care prevede organizarea unui referendum pentru orice viitoare largire a UE este o indicare ca politicienii vor urma dorinta poporului in aceasta chestiune.
Unii propun definirea viitoarei granite a UE acum insa aceasta ar fi iresponsabil si politic imposibil de a atinge. Tratatul sustine ca orice tara europeana poate cere aderarea daca corespunde criteriilor Uniunii. Pentru a refuza o astfel de cerere ar trebui de schimbat tratatul si aceast nu este fezabil in circumstantele actuale. Altii propun oprirea largirii UE pana ce caosul tratatului constitutional nu va fi rezolvat. Insa nimeni nu stie cat va dura acest proces si care va fi resultatul final. Oprirea procesului de largire pentru UE ar insemna privarea unui instrument important de promovare a reformelor. Daca tarile candidate sau tarile potential candidate se vor inapoia [economic sau politic] tot UE ar trebui sa se implice, probabil la un cost mai mare. Modelul Zonei Economice Europene (EEA) nu este potrivit deoarece el a fost bazat pe tarile economic avansate ca Norvegia, care putea fi inclusa complet in piata interna a UE.
Nu exista solutii magice. Inevitabil Uniunea va avea sa se confrunte cu probleme inca doi-trei ani pana cand conducerea din Franta si din Marea Britanie se va schimba. Pana atunci UE are de demonstrat cetatenilor sai beneficiile Uniunii si sa explice efectele pozitive a largirilor precedente.
The Fulbright Scholar Program is offering 800 lecturing, research or combined lecturing/research awards in 150 countries and all regions of the world during the 2007-2008 academic year.
Opportunities in NGO Management include specific awards in the Czech Republic, Latvia, Lebanon, Romania, and Ukraine. In addition, NGO management is a priority field for many of the "All Disciplines" awards open to applicants in any field, in several countries in all regions of the world.
U.S. Fulbright Scholars enjoy an experience of a lifetime, one that provides a broad cultural perspective on their academic disciplines and connects them with colleagues at institutions around the globe. Grants are awarded to faculty of all academic ranks, including adjunct and emeritus. Foreign language skills are needed in some countries, but most Fulbright lecturing assignments are in English.
The application deadline for Fulbright traditional lecturing and research grants worldwide is August 1, 2006. U.S. citizenship is required.
For other eligibility requirements, detailed award descriptions, and an application, visit our website at www.cies.org, or send a request for materials to apprequest@cies.iie.org.
Bruxelles, bazat pe informatia EUobserver, 30/03/2006
Aderarea Romaniei la UE va apropia aduce Moldova cu un pas mai aproape de aderare, a relatat ambasadorul Moldovei la UE pentru cotidianul european EUobersver, insa problema transnistreana ramane piedica pentru integrarea Moldovei.
"Cand Romania va intra in UE, sa speram ca pe 1 ianuarie 2007, aceasta va deschide noi posibilitati pentru Moldova" a spus Eugen Carpov. "Va fi o noua etapa in relatiile noastre cu UE. Va fi un semnal politic oamenilor din Moldova".
Tevile rusesti de gaz alimenteaza regiunea separatista transnistreana a Moldovei si restul Moldovei, de asemenea alimenteaza Romania si Bulgaria, ceea ce inseamna ca orice stopare a gazului rusesc pentru Moldova dupa 2007 va afecta grav noile tari membri a UE.
Romania si Moldova, care vorbesc aceeasi limba, se considera ca "parteneri strategici' a explicat ambasadorul moldav. Chisinaul e deja in process de adoptare a versiunii romanesti a legislatiei UE.
Peste 70% din moldoveni ar vota aderarea la UE intr-un referendum azi fara o opozitie "serioasa" in Parlament care ar impiedica acest lucru, a adaugat Carpov.
Relatiile existente dintre UE si Moldova sunt bazate pe acordurile politicii de vecinatate care expira in 2008 fara nici o promisiune de aderare din partea UE. Unii oficiali din UE considera fostele republici sovietice ca "punti" potentiale cu Rusia si nu ca viitori membri a UE.
"Vrem sa avem o perspectiva clara pentru o aderare viitoare [in orice acord semnat dupa 2008]", a relatat ambasadorul Carpov. "Moldova e o tara europeana. Nu exista un alt viitor pentru noi [decat cel european]".
Chisinaul e "realist" in vederea ca "acum nu e cel mai potrivit moment de a discuta in termini concreti perioada cand Moldova va fi acceptata ca membru", in special cu problemele de absorbtie a UE dupa largirea din 2004 si 2007.
Separatismul si aderarea
Moldova e una din cele mai sarace tari a Europei cu un venit pe locuitor de patru ori mai mic ca cel a Romaniei si de 15 ori mai mic ca cel a Frantei.
Productia otelului, produselor textile si a vodcii, concentrate in regiunea transnistreana, au fost pierdute de Moldova cu 16 ani in urma, fara o perspectiva de reunificare.
"Prioritatea noastra e de a rezolva conflictul si de a ne concentra asupra altor prioritati [ca aderarea la UE]", a indicat ambasadorul Carpov, spunand ca integrarea europeana si rezolvarea conflictului sunt "legate una de alta".
Planul chisinauean de rezolvare a conflictului consta in: stoparea comertului tenebru a Transnistriei; inlocuirea celor 1100-1600 de trupe rusesti din Transnistria cu pacificatori ONU si obtinerea monitorilor OSCE si UE care vor ajuta organizarea alegerilor democratice la Tiraspol.
UE a intervenit recent prin suportul deciziei Ucrainei de a bloca exporturile comertului tenebru din Transnistria din 3 martie si prin monitorizarea hotarului moldo-ucrainean prin intermediul misiunii de control frontalier al UE.
"Speram ca UE si SUA ca observatori [la negocierile transnistrene] vor influenta acest proces", a spus ambasadorul Carpov. "Ei trebuie sa foloseasca influenta lor pentru a face ca Transnistria si Rusia sa coopereze mai mult".
Acordul vamal transnistrean va fi un "test" al noului guvernului ucrainean in potentialul integrarii europene a Ucrainei, a adaugat el.
Perspective slabe de reunificare
Insa procesul de pace are de intampinat probleme in viitor. Moscova, care sustine Tiraspolul, cere anularea acordului vamal moldo-ucrainean, numit de ea drept "blocada economica" sustinuta de UE, ridicand nivelul de alerta a trupelor transnistrene si trimitand camioane cu ajutoare pentru a preveni asa-numita "criza umanitara".
Presedintele Moldovei Vladimir Voronin si liderul transnistrean Igor Smirnov au refuzat sa discute unul cu altul, diplomatii moldavi sustinand ca unicul interes al lui Smirnov, rus de nationalitate, este de a acumula cat mai multi bani si a se retrage in Rusia.
Intrebat daca o solutie viitoare in diferendul transnistrean ar implica impartirea puterii cu Smirnov, ambasadorul Carpov a raspuns "cred ca nu".
Informatie preluata de la DECA-press, 29/03/2006
La Chisinau, in cadrul Ministerului moldovean al Apararii (MA) se desfasoara consultarile bilaterale dintre reprezentanti ai R. Moldova si experti ai Aliantei Nord Atlantice din cadrul Procesului de Revizuire si Planificare a Parteneriatului (PARP), noteaza DECA-press.
In perioada 29-31 martie, reprezentanti ai ministerelor Apararii, Finantelor si altor structuri de stat urmeaza sa discute cu grupul de experti ai PARP pachetul de obiective asumate de Republica Moldova in cadrul Programului "Parteneriat pentru Pace" pentru anii 2006-2008. In agenda consultarilor este planificata analiza si evaluarea celor circa 30 de obiective, care vizează mai multe domenii de activitate a organismului militar national, se arata intr-un comunicat al MA.
Conform locotenent-colonelului Valeriu Mija, seful Directiei politica militara si relatii externe, o atentie sporita va fi acordata problemelor ce tin de atingerea interoperabilitatii de catre fortele Armatei Nationale declarate in Planul individual de Parteneriat al Republicii Moldova cu partenerii si aliatii in cadrul unor eventuale participari la misiuni de mentinere a pacii. Sursa citata a mai specificat ca in cadrul atelierului de lucru vor fi discutate si unele aspecte legate de procesul reformei militare, controlului civil asupra Fortelor Armate, etc.
Anul trecut circa 180 de militari moldoveni au participat la 45 activitati organizate de Parteneriat, inclusiv 5 aplicatii multinationale. In afara de aceasta, 12 ofiterii moldoveni continua indeplinirea misiunilor de observatori militari in cadrul operatiunilor de mentinere a pacii desfasurate sub egida ONU sau OSCE in Sudan, Cote d'Ivoir, Liberia, Georgia etc.
Bucuresti, Romanian Global News, 29/03/2006
Joi, 30 martie, va avea loc, la Constanta, Conferinta Internationala privind cooperarea inter-regionala in regiunea Marii Negre.
Evenimentul este organizat de Ministerul roman al Afacerilor Externe impreuna cu Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa, organism consultativ al Consiliului Europei.
Conferinta, desfasurata sub egida presedintiei romane a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei, reprezinta prima initiativa regionala a Consiliului Europei in zona Marii Negre. Evenimentul va reuni reprezentanti ai autoritatilor locale si regionale din statele din regiunea extinsa a Marii Negre si va marca lansarea procesului de consultari pentru constituirea Euroregiunii Marii Negre. Euroregiunea va reuni autoritati locale si regionale din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Romania, Federatia Rusa, Turcia si Ucraina, care vor fi antrenate in dezvoltarea unor proiecte de interes comun.
In deschiderea conferintei se vor adresa participantilor Presedintele Romaniei, Traian Basescu, Secretarul General al Consiliului Europei, Terry Davis, si presedintele Congresului Puterilor Locale si Regionale din Europa, Giovanni di Stasi. Ministrul roman afacerilor externe, Mihai-Razvan Ungureanu, va sustine o alocutiune in calitate de Presedinte al Comitetului de Ministri al Consiliului Europei. La invitatia sefului diplomatiei romane, la conferinta vor fi prezenti si reprezentanti ai guvernelor statelor participante la viitoarea Euroregiune a Marii Negre, ai Consiliului Europei, ai UE si ai altor institutii europene. Prezenta acestora la evenimentul de la Constanta reflecta atat interesul deosebit fata de regiunea pontica, precum si dorinta de a transmite un mesaj politic de sprijin pentru viziunea de cooperare pe care se bazeaza Euroregiunea.
Intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe se mentioneaza ca euro-regiunile reprezinta cea mai dezvoltata forma de cooperare a autoritatilor locale si regionale, asigurand acestora posibilitatea de a-si stabili de comun acord prioritatile de actiune si de a pune in aplicare programe de dezvoltare inter-regionale, corespunzand nevoilor comunitatilor respective. Asemenea forme structurate de inter-conectare la nivel local si regional exista atat in spatiul Uniunii Europene, cat si intre autoritatile locale din alte state europene. Euro-regiunea Marii Negre va fi cea de-a doua asemenea initiativa a Consiliului Europei, dupa Euro-regiunea Adriatica, infiintata la inceputul anului 2006.
Preluat de pe MosNews, 29/03/2006
Moldova a amenintat Rusia ca va bloca intrarea ei in Organizatia Mondiala a Comertului dupa ce Rusia a impus interdictii la importul vinurilor moldovenesti, violand astfel normele OMC. Interdictia rusa cuprinde si vinurile georgiene, insa Georgia nu a facut astfel de amenintati la moment.
In prima zi dupa ce interdictiile au fost aplicate, 200 de vagoane cu vin moldovenesc au fost oprite la hotarul ucrainean. Vice-ministrul moldav al economiei si comertului Igor Dodon a anuntat marti, 28 martie ca Chisinaul nu va accepta cererea Rusiei de a adera la OMC daca interdictia importului vinurilor moldovenesti nu va fi anulata. Demnitarul moldav a promis ca va trimite o scrisoare oficiala colegilor sai pana la sfarsitul saptamanii. Scrisoarea va descrie problema existenta in comertul bilateral si va oferi metode solutionarii acestei probleme.
Agentia Nationala a Vinurilor (MoldovaVin) a relatat ca “decizia unilaterala a lui Oniscenko contrazice acordurilor internationale si inter-guvernamentale. Ea pune la dubiu calitatea certificatelor care au fost emise de filiala moldoveneasca a Agentiei Federale de Standardizare si Certificare a Rusiei (RosTest)”. Oniscenko e inspectorul sanitar sef a Rusiei care a ordonat interzicerea importurilor vinurilor moldovenesti si georgiene dupa ce a spus ca 60% din aceste importuri nu corespund normelor sanitare [rusesti]. Intre timp producatorii moldoveni sustin ca ei nu au primit nici o reclamare privitor vinului exportat in Rusia.
“Interzicerea trebuie introdusa cand sunt incalcari. Suntem interesati numai in productia vinului de calitate. Ei trebuie sa studieze fiecare caz in parte si profesional, in loc sa acuze pe fiecare. Vinurile noastre sunt exportate in Europa si nimeni de acolo nu a facut astfel de declaratii despre calitatea vinurilor”, a relatat Ambasadorul moldav din Federatia Rusa, Vasilie Sturza, ziarului Novye Izvestia.
Autoritatile din Tbilisi sunt mai vigilenti in strategia lor. Presedintele uniunii georgiene a producatorilor de vinuri, Levan Koberidze, a admis ca interdictia rusa poate fi explicata ca “o necessitate de protectie a consumatorilor”. El a adaugat ca grija pentru consumatori ar trebui sa ia o amploare mai civilizata. “Interdictia tuturor vinurilor georgiene pare a fi bazata pe o decizie politica si nu economica”, a spus el. “Speram ca problema exportului vinurilor georgiene in Rusia nu va deveni o problema inter-statala si ca noi vom fi apti sa o rezolvam la nivelul commercial. Suntem gata sa oferim probe a vinului nostru specialistilor rusi si sa primim experti la vinariile noastre, astfel incat oficialii de stat rusi sa primeasca toate dovezile ca vinul nostru e de cea mai inalta calitate”.
Preluat din Kommersant, 28/03/2006
Serviciul Federal pentru Protectia Drepturilor Consumatorilor (SFPDC) din Rusia a interzis ieri importul si comercializarea vinului si produselor vinicole din Moldova si Georgia. Cauza oficiala este continutul inalt de metale grele si pesticide in aceste produse. Insa expertii spun ca motivatia politica a acestei decizii este evidenta. Pentru Rusia, aceasta noutate e una rea deoarece interzicerea importului vinurilor va lovi asupra producatorilor autohtoni rusi, pe langa cei moldoveni si georgieni. Peste 50% din vinurile rusesti sunt produse in baza produselor vinicole moldovenesti.
Sursele din SFPDC au confirmat ieri ca ofiterii vamali rusi au primit ordine de a nu permite trecerea vinurilor/produselor vinicole din Moldova si Georgia. Aceasta actiune nu numai ca interzice importul ci si comercializarea vinurilor moldovenesti si georgiene pe piata ruseasca. Incepand cu ieri comercializarea celor 80 milioane de sticle de vin (din Moldova si Georgia) in valoare de $250 milioane actualmente pe piata ruseasca e ilegala.
Analistii atribuie aceasta sanctiune a SFPDC disputelor politice dintre Moscova cu Tbilisi si Chisinau. Georgia si Moldova au amenintat ca vor revizui acordurile comerciale cu Rusia la urmatoarele negocieri pentru aderarea Rusiei la OMC.
In afara de Georgia si Moldova, sanctiunile vor lovi producatorii de vinuri din Rusia. Produsele vinicole moldovenesti constituie peste 50% de materie prima folosita de producatorii de vin rusi. “De sigur ca fiecare producator are rezervele sale, care vor fi epuizate in cateva luni”, a spus Serghei Nikitin, conducatorul intreprinderii vinicole Kornet (Rusia). “Este insa imposibil de a cumpara materia prima din alte tari. Nimic nu se compara cu cea moldoveneasca in raport pret-calitate”.
Cu referire la The Times, 28/03/2006
Ziarul englez The Times, a scris in editia de astazi ca victoria lui Ianukovici se datoreaza expertilor politici americani angajati sa-l ajute la alegerile parlamentare ucrainene.
The Times relateaza ca anul trecut Partidul Regiunilor a angajat pe Davis Manafort, unul din cei mai renumiti consultanti politici americani sa-l ajute pe Ianukovici in campania electorala. Impreuna cu Manafort au contribuit Paul Manafort, un renumit consilier republican care a lucrat pentru Casa Alba sub conducerea presedintelui Ford si care a coordonat campanile electorale a lui Ronald Reagan si George W. Bush. Un alt consultant adus la ajutorul lui Ianukovici a fost Rick Ahearn, organizatorul campaniei electorale a Presedintelui Reagan, cat si a funerariilor lui Reagan din 2004. Acest consultanti americani au inlocuit pe cei rusi care au contribuit la esecul lui Ianukovici la alegerile prezidentiale din 2004.
Persoana care a adus si a finantat expertii americani e Rinat Ahmetov, miliardarul industrial ucrainean (proprietarul uzinelor de otel si minelor de carbuni din estul Ucrainei) considerat ca cel mai bogat om din Ucraina.
Expertii americani l-au ajutat pe Ianukovici nu numai sa-si schimbe strategia electorala si mesajul electoral, dar si modul in care e imbracat si cum arata candidatul. Ianukovici si-a schimbat limbajul vulgar utilizat in 2004 pe retorica clara in ucraineana si rusa, a adoptat un nou mesaj electoral "Ucraina trebuie sa devina o punte intre Rusia si Europa", ramanand in opozitie aderarii Ucrainei la NATO si UE.
Desi Ianukovici a ramas acelasi om, expertii americani l-au facut sa arata ca un adevarat politician.
Bruxelles, EUpolitix, 28/03/2006
Alegerile ucrainene au fost libere si juste, si noul guvern ar trebui sa continuie sa intarirea relatii lor sale cu UE, a sustinut Comisia Europeana luni.
Comisara pentru Relatiile Externe a UE, Benita Ferrero-Waldner, a spus ca Bruxelles-ul vrea sa continuie cu programul de reforme care ar permite apropierea Kievului de UE.
"Speram ca noul guvern ucrainean va dori sa se apropie de UE", a relatat Ferrero-Waldner jurnalistilor. "Prioritatea noastra principala a fost sa asiguram alegeri democratice in Ucraina si cred ca Presedintele Iuscenko ne-a dovedit aceasta".
Ferrero-Waldner a spus ca era clar ca politicienii ucraineni din ambele parti a spectrului politic doresc sa stabileasca legaturi mai stranse cu UE. Comisara a sugerat posibilitatea stabilirii unui acord pentru liberul comert dintre Ucraina si UE.
In urma alegerilor de duminica, Iulia Timosenko, care a fost concediata din functia sa de prim-ministru de Victor Iuscenko ar putea sa se reintoarca la putere ca prim-ministrul guvernului coalitiei oranj.
Preluat de pe Kommersant, 27/03/2006
Rusia, care aspira sa adera la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), are din ce in ce mai multe probleme in negocierile sale cu tarile membre a OMC. In rand cu Georgia, Moldova adera la la trio tarilor (SUA, Australia, Colombia) care nu au conclus protocoalele lor bilaterale de negocieri cu Rusia.
Pe langa aceasta, Rusia are probleme in alinierea sa la conditiile de aderare la OMC. Spre exemplu, din cele 48 de capitole la care trebuie sa corespunda Rusia, doar la 19 s-a ajuns la un acord.
Recent, Moldova a propus revizarea protocolului (deja incheiat) zonei comertului liber cu Rusia. Chisinaul cere revizarea ratei tarifelor cu Rusia. “Nu pot sa explic cauza acestor lucruri”, a zis Maxim Medvedkov, responsabilul pentru negocierile cu OMC la Ministerul Dezvoltarii Economice comentand cererile Moldovei.
De fapt, cererile Moldovei sunt politic motivate. Nu este o surpriza ca aceste cereri au fost inaintate in acelasi timp cu criza vamala in regiunea transnistreana.
PS Moldova a aderat la OMC pe 26 iulie 2001. Pentr a deveni membru a OMC tara candidat trebuie sa incheie protocoale bilaterale cu toate tarile membre, cat si sa corespunda cerintelor de aderare la aceasta organizatie. Faptul ca Moldova e membru al OMC prezinta un avantaj in relatiile sale cu Rusia unde ea poate cere anumite cedari (ireversibile) din partea Rusiei. Sa speram ca MAEIE si MinEcon al RM vor sti cum sa foloseasca aceasta arma politico-economica in ingenuncherea Rusiei la masa de negocieri.
Description: International Key Experts Formaper
Location: Moldova
Email: formaper.cv@mi.camcom.it
Application Deadline: April 1, 2006
Formaper is currently shortlisted for the EuropeAid - Tacis funded project “Support to MEPO/MIDA – Moldova”
Objectives of the project is to support and further strengthen the Moldova Export Promotion Organisation (MEPO) and its inward investment attraction department (MIDA) in their combined efforts to boost national exports and develop the economy.
MEPO primary objective is to promote Moldovan exports abroad and to contribute to attracting foreign direct investment to Moldova. To achieve this aim a programme of export promotion, investment promotion and business upgrading is required that will strengthen MEPO and the wider business community.
The Project's specific objective is to establish MEPO as the key institutionally sustainable resource in Moldova for promoting Moldovan exports abroad and to manage attracting foreign direct investments into Moldova.
The intended commencement date is June 2006 and the period of execution will be 24 months from this date.
We are searching for suitable qualified and experienced long term key experts namely:
Key expert 1: International key expert: Team Leader
Key expert 2: International key expert: Export development expert
Key expert 3: International key expert: Investment Development
Key expert 4: International key expert: Human Resources Development
Key expert 1 : International key expert: Team Leader
The Team Leader will be responsible for the overall implementation of the project activities, the development and maintenance of good working relationships with the European Commission, the Project Partner, the national authorities, and any other related parties. He/She should have the following profile:
Qualifications and skills:
The program is designed to increase exchange between scholars of the region and Central European University, and to promote original research, which can be of practical benefit to a particular country or region. The Visiting Research Fellowship Program is applicable to individuals holding a Ph.D. or equivalent, and who are affiliated with a teaching or research institution within Central and Eastern Europe (except EU member states), the former Soviet Union, or Mongolia.
The program supports two types of Research Fellows. Senior Visiting Research Fellows hold a full professorship, and are academics of established (preferably national) standing within their discipline. Junior Visiting Research Fellows are academics who have made a contribution to their discipline through publications, conference presentations, or other academic forums. Fellows are supported for a period of from one to six months, depending upon the type of research being undertaken. Both types of Fellowship cover travel costs to/from Budapest, accommodation during the period of the Fellowship, and a monthly stipend. Junior Fellows will receive $750 per month stipend, and Senior Fellows $1500 per month.
Program Requirements
Whilst at CEU, Fellows will present one Public Lecture to their host Department and the broader CEU community. Within one month of completion of the Fellowship, Fellows are required to submit to the Special Projects Office of CEU a brief paper in English, describing the results of their research activities at CEU. Within one year of completion of the Fellowship, Fellows are required to submit to the Special Projects Office a publication or an article prepared for publication in English, German, or French based on their original research at CEU. The resulting publication should state that this research is the outcome of a Visiting Research Fellowship at CEU. Fellows are required to be in residence at CEU for the duration of their Fellowship and are accommodated in CEU's Residence and Conference Center.
Application Procedure
Application Forms with Criteria for Applicants in both categories are available from the SPO Office, National Soros Foundation Offices and electronically. CEU does not accept Fellows during August or the Christmas period due to the limited availability of professors and access to research materials during vacation. Please note: those who are or who plan to be involved in projects, research, teaching, or other activities sponsored or co-sponsored by the Soros Foundation or OSI during the proposed period of the Visiting Research Fellowship are not eligible to participate in the program.
Applications are evaluated by the relevant CEU Department or Center and CEU's Special Projects Office. Therefore, we accept applications in the following discipline areas:
Within CEU Departments: Economics, Environmental Science and Policy, Gender Studies, History (Modern and Early Modern), International Relations and European Studies, Legal Studies (Business Law, Comparative Constitutional Law and Human Rights), Mathematics and Its Applications, Medieval Studies, Nationalism, Philosophy, Political Science, Sociology and Social Anthropology.
Within CEU Centers (each Center offers its research areas or topics for potential Fellows): Center for Arts and Culture, Center for Environmental Policy and Law, Center for Ethics and Law in Biomedicine, Center for Hellenic Traditions, Center for Policy Studies, Center for EU Enlargement Studies, Humanities Center and Center for Media and Communications Studies, Human Rights Center.
More information
Website: http://www.ceu.hu/sep/spo/fellowships.html
E-mail: sep@ceu.hu
Deadline: May 15, 2006
Bruxelles, Romanian Global News, 27/03/2006
Perspectiva integrarii in Uniunea Europeana a Republicii Moldova, Georgiei si Ucrainei a fost amanata pentru o perioada nedeterminata.
Consiliul de Ministri al Uniunii Europene a decis sa inghete procesul de extindere in continuare a UE, „pana cand va fi adoptata constitutia sau alt document care sa reformeze actuala structura a Uniunii”, informeaza Itar-Tass.
Astfel milioane de romani din basarabia si peste jumatate de milion din teritoriile romanesti atasate prin Pactul Ribentrop-Molotov, Ucrainei, vor fi despartiti de Tara Mama.
Modul in care autoritatile romane vor rezolva problema intrarii in Romania a romanilor din zonele din afara UE va face daovada constiintei nationale pe care diversi demnitari romani o au sau nu. Daca MAE de la Bucuresti nu a facut decat sa dezamageasca in apararea intereselor Romaniei si romanilor de pretutindeni, sperante mai mari sunt la ministrul Vasile Blaga, care in intalnirea cu omologul sau de la la Chisinau sublinia ca Romania va urma exemplul Ungariei in aplicarea regimului de vize pentru romanii basarabeni. Acelasi regim ar trebui aplicat si celor din Ucraina, Serbia-Muntenegru, Macedonia sau Albania, tari cu puternice comunitati romanesti.
Potrivit sursei citate, dupa aderarea la UE a Bulgariei si a Romaniei, UE va lua „o pauza indelungata in ce priveste procesul de extindere”. Totodata, ministrii europeni de externe au procedat la elaborarea conceptiei privind capacitatea UE de a integra noi membri.
Potrivit unui reprezentant al Comisiei Europene, aceasta pozitie a UE reprezinta „o intorsatura conceptuala” care, pe de o parte, vorbeste despre „incetarea procesului de primire in masa in UE a noilor membri”, iar pe de alta parte, creeaza „conditii pentru stabilirea hotarelor externe ale UE”.
Presedintia UE (Austria) intentioneaza sa inceapa dezbateri privind limitele geografice ale UE. Abia dupa aceasta va fi clar daca procesul de aderare la UE va mai fi reluat vreodata.
Preluat din The Times, 25/03/06
Pentagonul a anuntat vineri, 24 martie, ca guvernul rus avea un spion in randul comandamentului militar american care transmitea informatii secrete pentru Saddam Hussein despre planurile atacurilor americane in primele zile a invaziunii Irakului. Aceasta constatare este bazata pe documente irakiene obtinute dupa arestarea lui Saddam si creaza un mare incident diplomatic dintre Washington si Moscova.
Documentul obtinut de americani reprezinta un raport scris cu mana despre intalnirea Ambasadorului rus in Bagdad, care in martie 2003 era Vladimir Titorenko, care ofera detalii despre compozitia, marimea, localizarea si tipul fortelor militare americane din Golful Persic si Iordania. Acest document include un numar exact si locul stationarii tancurilor, masinilor blindate, avioanelor, rachetelor, elicopterilor, port-avioanelor si altor forte armate. Ambasadorul a oferit informatii si despre doua unitati ale Fortelor Speciale.
Un al doilea document, din 25 martie 2003, cinci zile dupa inceperea invaziunii americane, este un document tiparit, semnat de Hammam Abdel Khaleq, vice-ministrul de externe, care confirma ca ambasadorul rus le-a spus autoritatilor irakiene ca SUA planifica sa deplaseze fortele sale in Irak din Basra spre sud si in sus pe raul Eufrat si ca vor evita sa intre in marele orase pe drum spre Bagdad – exact cum au decurs operatiunile americane.
Documentele de asemenea relateaza ca „americanii planifica sa ia controlul zonelor petroliere din Kirkuk”.
Documentul spune ca informatia a fost obtinuta de rusi de la „sursele din Comandamentul Central al SUA din Doha, Qatar”. Documentul relateaza ca spionul rus a informat irakienii ca fortele americane se miscau spre Bagdad dinspre sud, est, si nord, ca bombardamentul american se va concentra pe Bagdad si ca asaltul capitalei irakiene nu va incepe mai devreme de 15 aprilie. Bagdadul a cazut o saptamana inainte de aceasta data. Generalul Anthony Cucolo, a Comandamentului Fortelor Americane Unite, a explicat ca decizia rusilor de a oferi informatii guvernului lui Saddam a fost „economic motivata”.
Raportul arata ca rusii erau interesati in industria petroliera irakiana. In baza documentelor Comisiei Volker, care a investigat scandalul in jurul Programului Natiunilor Unite Petrol-pentru-Alimentare, ambasadorul Titorenko primea alocari de 3 milioane de bareli de petrol irakian in valoare de circa $1.5 milioane.
Ziarul Times relateaza ca Departamentul de Stat al SUA, cat si Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei, au refuzat sa comenteze despre anuntul de vineri al Pentagonului.
Pavel Felgenhauer, analist militar independent bazat in Moscova, a relatat ziarului englez ca raportul Pentagonului vine intr-un perioada diplomatic nefavorabila dintre Washington si Moscova, si ar putea marca „inceputul unei degradari reale a relatiilor” dintre SUA si Rusia.

CEPS, in co-operation with the Open Society Institute-Brussels, is pleased to invite you to a debate on:
Bruxelles, 24/03/06, DECA-press cu referire la Romanian Global News
In cadrul reuniunii anuale a Comitetului de coordonare a verificarilor privind implementarea controlului asupra armelor conventionale, care se desfasoara la Bruxelles, la Cartierul general al NATO, reprezentantul Misiunii OSCE in Republica Moldova a prezentat un raport vizand stadiul actual al procesului de retragere a fortelor militare ruse de pe teritoriul basarabean.
Potrivit unui comunicat al Serviciului de presa al Ministerului de Externe de la Chisinau, in cadrul interventiei delegatiei Republicii Moldova a fost reiterata pozitia Chisinaului referitoare la retragerea neconditionata a trupelor si munitiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, in conformitate cu deciziile summitului OSCE de la Istanbul din 1999. Participantii la reuniune au fost informati, de asemenea, despre ultimele evolutii in contextul reglementarii problemei transnistrene. Un alt subiect abordat in cadrul discutiei l-a constituit noul mecanism al controlului vamal al fluxului de marfuri la frontiera moldo-ucraineana.
Comitetul NATO de coordonare a verificarilor este forul care discuta aspectele practice ale procesului de implementare a Tratatului cu privire la Fortele armate conventionale in Europa.
Preluat de la Agentia PROMPT MEDIA (Romania), 24/03/06
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat, joi, 23 martie a.c., la lucrarile Consiliului European de primavara de la Bruxelles.
Cu acest prilej, seful statului a participat la Summitul Partidului Popular European (PPE), in atentia discutiilor aflandu-se preocuparile majore ale Uniunii Europene din perspectiva extinderii, precum si armonizarea pozitiilor partidelor membre ale PPE fata de extinderea CEFTA catre Balcanii de Vest si Moldova. (Nota: vezi articolul de ieri despre CEFTA din European Voice)
In context, presedintele Basescu a precizat, in cadrul unei conferinte de presa, ca PPE este preocupat de capacitatea de absorbtie de noi membri de catre UE, de necesitatea modernizarii institutiilor europene, precum si de consolidarea conceptului de 25, respectiv de 27 state membre.
Seful statului a mai spus ca propunerea romaneasca a fost ca Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA) sa se extinda spre tarile din Balcanii de Vest si Moldova. Presedintele Băsescu a fost de parere ca extinderea CEFTA spre Balcanii de Vest si Moldova reprezinta o solutie de mentinere a acestui instrument atat de necesar in vederea pregatirii pentru integrare a statelor candidate.
In acest sens, seful statului a adaugat ca Summit-ul CEFTA, care va avea loc la Bucuresti, pe 6 aprilie a.c., se anunta a fi un succes. Basescu a mai aratat ca a pledat pentru ca Moldova sa fie inclusa in aceeasi perspectiva de aderare ca si Balcanii de Vest.
(Interviu acordat Agentiei Washington ProFile, preluat de DECA-press, de catre fostul ambasador american la Chisinau (1995-1998) John Todd Steward) 22/03/2006
Intrebare: Care sunt cauzele care au favorizat inceputul actualei crize transnistrene?
Steward: Anterior, Moldova s-a adresat dupa sprijin catre Ucraina in chestiunea aplicarii legislatiei moldovene privind circulatia marfurilor pentru granita. Cu toate acestea, desi au fost semnate diferite conventii intre cele doua tari, partea ucraineana nu-si respecta angajamentele. La finele anului trecut insa Ucraina si Moldova au incheiat o noua conventie, care a coincis cu lansarea proiectului privind sustinerea frontierelor Uniunii Europene, care isi propune favorizarea controlului vamal la granita moldo-ucraineana. In aplicarea acestui proiect iarasi au aparut cateva dificultati. In final insa ucrainenii au dat de inteles ca le vor accepta. Anume acest fapt a si condus la actuala „criza”, daca Dvs. calificati astfel situatia respectiva.
La randul ei, partea moldoveana a dat de inteles ca noul regim vamal nu este o blocada. Moldova este deschisa sa inregistreze orice agent economic transnistrean si sa aplice stampile pentru ca firmele sa poata face operatii de export. Moldova a anuntat ca nu intentioneaza sa obtina anumite fonduri in baza noului regim, deoarece firmele transnistrene au fost eliberate de la plata impozitelor si taxelor pentru marfurile importate. Autoritatile transnistrene au intrezari in aceste masuri un atentat la suveranitatea regiunii. Daca pentru activitati de export este nevoie de stampila moldoveneasca, atunci si pentru alte tipuri de activitati va fi nevoie de obtinerea acceptiunii Chisinaului. Ca reactie la masurile Chisinaului, liderul transnistrean – Igor Smirnov – si regimul sau au aplicat, ceea ce numesc moldovenii, o blocata automata, care interzice importul si exportul marfurilor in Transnistria. Or, daca si chiar marfurile vin in regiune ele oricum trec prin vama moldoveneasca.
Intrebare: Care ar putea fi urmarile acestei crize?
Steward: Prin actiunile sale, Ucraina a primit un mare sprijin din partea SUA si a Uniunii Europene (UE). Pe de alta parte, Rusia, precum si cativa comentatori de la Moscova, s-au situat de partea regimului transnistrean si risc sa afirm chiar au facut presiuni asupra Ucrainei cu scopul de a impiedica aplicarea conventiei moldo-ucrainene. Guvernarea lui Iuscenko a dat dovada de fermitate in acest caz. Principala intrebare actuala este: care vor fi rezultatele alegerilor in Ucraina? Vor urma niste rocade in Guvern? Va continua Ucraina sa respecte conventia cu Moldova? Timpul va raspunde la aceste intrebari.
Intrebare: Este in stare Moldova sa faca anumite concesii Transnistriei?
Steward: Eu cred ca toate concesiile, care au fost posibile din partea autoritatilor moldovene, au fost facute deja si nu mai este loc pentru propuneri. Moldovenii au anuntat ca nu doresc sa obtina anumite profituri financiare in urma aplicarii conventiei pentru granita moldo-ucraineana. Aceasta chestiune este, mai degraba, una de principiu si, se pare, ei nu vor renunta la acesta.
Intrebare: Este asemanatoare situatia din jurul Transnistriei cu alte conflicte din spatiul fost-sovietic? De exemplu, cu cea din Abhazia si Osetia de Sud.
Steward: Asemanarea consta in faptul ca Moscova sustine cele trei regimuri. Deosebirea principala este ca Transnistria nu are granita cu Rusia, cum e cazul Abhaziei si Osetiei de Sud. De aceea, pentru asigurarea vitalitatii regimului de la Tiraspol ei au nevoie extrem de mare pentru colaborare cu Ucraina. Aici apare intrebarea: de ce in tot acest rastimp ucrainenii nu au sustinut Moldova, fapt care ar fi creat o situatie de presing asupra Transnistriei? De ce Ucraina are nevoie de un avanpost al Rusiei, cu prezenta de trupe militare, la granita sa de sus?
Intrebare: Care ar fi explicatia acestei situatii?
Steward: Exista mai multe explicatii, dar eu consider ca unicul factor geopolitic il constituie presiunea din partea Rusiei. Moscova poate ameninta Kievul cu incetarea furnizarii sau majorarii bruste a preturilor la resurse energetice catre Ucraina. In afara de geopolitica trebuie de luat in calcul asa zisul factor de ordin personal: exista in Ucraina lideri carora le este convenabila existenta Transnistriei?
Articol preluat si tradus de pe Courrier International (Franta) cu referire la Le Temps (Elvetia), 23/03/06
„Pentru a remedia lipsa donorilor de organe, Statele Unite vrea sa autorizeze comertul cu organe umane si de a crea o agentie guvernamentala care va controla aceasta noua piata”, relateaza ziarul elvetian Le Temps, care aduce aminte ca „in 2004, Congresul american a refuzat deja un proiect de lege care prevedea liberalizarea comertului organelor, din motivul ca era vorba de o ‚incalcare pura si simpla a demnitatii umane’”.
Insa, continue ziarul elvetian, lobbyingul pentru legalizare constateaza ca „eforturile intreprinse pentru incurajarea donorilor a luat esec”. Spre exemplu, circa 400 000 de americani asteapta cu disperare de a primi un rinichi nou. Aceasta problema e asemanatoare in alte tari: in Elvetia, mii de persoane figureaza pe lista de asteptare si peste 40 de persoane au decedat anul trecut inainte de a putea fi inscrisi pe aceasta lista. In Franta, 10 000 de persoane asteapta un rinichi nou, si doar o treime dintre aceste persoane gasesc un donor. In Marea Bretanie, lipsa de organe este cauza a 400 de decesuri premature pe an, precizeaza Le Temps.
Cei care sunt in favoarea comertului regularizat a organelor accentueaza pe faptul ca „dezesperarea pacientilor a permis crearea unei pieti tenebre, in plina crestere din anii 1980”. Corpul uman este actualmente valorat la $220 000. Alta cifra elocventa: in 2003 laureatul Premiului Nobel in economie Gary Becker a estimat ca pretul mediu de piata a unui rinichi pentru un american e de $45 000. „Acelasi organ costa cel putin $20 000 in China, unde este posibil de a cumpara un ficat pentru $40 000 si o cornee pentru $5 000”, sustine ziarul elvetian.
In sfarsit, Le Temps, indica ca „turismul organelor umane ar afecta zeci de tari. Rapoartele organizatiilor internationale Amnesty International si Organs Watch precizeaza ca tarile afectate sunt: Brazilia, Bulgaria, Haiti, India, Mexico, Moldova, Mozambic, Pakistan, Paraguay, Peru, Romania, Salvador si Turcia. Mii de operatii de recuperare a organelor vor fi efectuate ilegal anual castigul fiind de partea clientilor bogati.”
Nota: Agentia de stiri DECA-Press relateaza cu referire la presa din Republica Moldova ca un rinichi este vandut ilegal de catre donatorii moldoveni contra sumei de 10-11 mii USD, iar o parte de ficat cu circa 13 mii USD. Conform unor date, pe parcursul ultimilor cinci ani, in R. Moldova au fost intentate cinci dosare penale pentru trafic de organe umane.
Iata un articol de Vladimir Soloviev din Kommersantul de astazi (23/03/06) despre problema transnistreana.
Россия не признает Молдавию
Москва демонстративно поддерживает непризнанную Приднестровскую республику
дружба народов
Вчера МИД Молдавии отозвал для консультаций молдавского посла в Москве Василия Стурзу. Таким образом Кишинев отреагировал на то, что Москва демонстративно заняла сторону непризнанной Приднестровской молдавской республики (ПМР) в "таможенной войне". Кризис в отношениях России и Молдавии, продолжающийся с 2003 года, перерос в открытое противостояние с использованием всех рычагов давления. Как стало известно Ъ, Москвой уже введен в действие комплекс мер, призванный заставить Кишинев отказаться от претензий на Приднестровье.
Союзники
Вчерашний дипломатический демарш Кишинева продемонстрировал, что напряженность в отношениях двух стран, возраставшая после того, как Молдавия и Украина ввели новый режим транзита приднестровских товаров, достигла пика. В Кишинев для консультаций был срочно отозван посол Молдавии в России Василий Стурза. Одновременно глава молдавского МИДа Андрей Стратан обратился за разъяснениями к своему российскому коллеге Сергею Лаврову по поводу недавней скандальной пресс-конференции российского посла в Кишиневе Николая Рябова. В начале недели господин Рябов, не выбирая выражений, раскритиковал молдавские власти, заявив, что Москва не станет терпеть агрессивную политику Молдавии в отношении Приднестровья. "Россия будет защищать свои интересы в этом регионе. Как великая держава, несущая ответственность за нынешний миропорядок, мы не откажемся от своего",– заявил дипломат. Введенные Киевом 3 марта новые правила транзита товаров, требующие от всех приднестровских производителей оформляться на молдавской таможне, он назвал политической акцией, задуманной Западом.
Свою гневную речь перед молдавскими журналистами господин Рябов, несомненно, произнес с подачи Москвы. Тем самым Кишиневу ясно дали понять, с кем ему предстоит тягаться в молдавско-приднестровском противостоянии. В условиях и без того непростых отношений двух стран это стало последней каплей, переполнившей чашу терпения молдавских властей.
Решимость Молдавии бросить вызов России связана с тем, что ей удалось заручиться поддержкой Запада и соседней Украины. Так, в разговоре с корреспондентом Ъ украинский президент Виктор Ющенко заявил, что Киев полон решимости навести порядок на границе между Украиной и Приднестровьем (мнение президента Украины по другим вопросам – в интервью на стр. 1 и 10). Он заявил, что Киев и Кишинев попросту привели свои таможенные отношения к международным нормам и процедурам. "В этом наш интерес, ведь это на нашу территорию завозится контрабандный товар. А значит, мы являемся международным ответчиком за нарушение этих процедур". По словам господина Ющенко, никакой политики блокады по отношению к Приднестровью не предпринимается. "Посмотрите на статистику: со стороны Приднестровья не выехало, кажется, 17 вагонов по причине их оформления. А в Приднестровье не допущено около 525 вагонов, треть которых стоит с продовольствием. Очевидно, это для того, чтобы потом заявлять о гуманитарной катастрофе",– сказал Ъ Виктор Ющенко.
Посильную психологическую поддержку Кишиневу оказывает Запад. США, Евросоюз и ОБСЕ одобрили новые правила транзита товаров, осудив приднестровские власти, затеявшие самоблокаду региона. Официальный представитель госдепа США Том Кейси заявил, что сделан важный шаг к окончательному решению замороженного конфликта в Приднестровье, и призвал Тирасполь воздержаться от ответных действий, которые препятствуют законной торговле. Верховный представитель ЕС по внешней политике и безопасности Хавьер Солана даже пообещал оказывать всяческое содействие в ходе внедрения нового таможенного режима. В заявлении миссии ОБСЕ в Молдавии отмечается, что новые меры упорядочат торговлю и приведут ее в соответствие с международными стандартами.
Блокадники
Тем временем власти ПМР проводят мобилизационную работу внутри региона. Руководителям всех районов в приказном порядке предписано обеспечить участие масс в митингах протеста против экономической блокады. Для этих целей разрешено привлекать работников всех бюджетных организаций – под угрозой лишения зарплаты их снимают с работы и выводят на площади. Такие же требования предъявляются и к директорам местных предприятий. По словам молдавского министра экономики Валерия Лазэра, крупнейшим производителям региона, работавшим по молдавским документам, не позволяют вывозить продукцию за пределы ПМР. Вывоз грузов, оформленных в соответствии с новыми правилами, блокирует приднестровская таможня, которой руководит Владимир Смирнов, сын приднестровского президента Игоря Смирнова. Чтобы избежать перепроизводства, заводы вынуждены останавливаться, а освободившиеся рабочие руки тут же вовлекаются в уличные акции как в Приднестровье, так и за его пределами. Организован вывоз людей в Одессу и Киев, где они участвуют в антиблокадных пикетах.
31 марта в Тирасполе пройдет чрезвычайный съезд депутатов всех уровней. Кроме парламентариев в нем примут участие президент Смирнов, руководители всех министерств, главы администраций районов, городов и сел. Все вместе они примут резолюцию по дальнейшим антиблокадным действиям.
При этом в Тирасполе выжидают, чем закончатся парламентские выборы на Украине, которые пройдут в предстоящее воскресенье. Глава МИД ПМР Валерий Лицкай уверен, что ему будет по силам договориться с новым украинским правительством. "Соглашение о новом таможенном режиме подписывал не Ющенко, а премьер Ехануров. Так что мы подождем и будем говорить с новым главой нового кабинета",– заявил господин Лицкай корреспонденту Ъ.
Но свои главные надежды зажатые с двух сторон приднестровские власти связывают с Россией. Игорь Смирнов координирует с Москвой все свои действия. При этом он настоятельно просит высокопоставленных российских чиновников ужесточить позицию в отношении Украины и Молдавии из-за "экономической блокады" контролируемого им региона. Как сообщил Ъ Валерий Лицкай, в Москве активно работает "передовая группа из Тирасполя на уровне заместителей министров профильных ведомств, перед которой поставлена задача выработать совместные с Россией контрмеры". "Наша геополитическая радость состоит как раз в том, что мы находимся между Молдавией и Украиной. Поэтому Кишинев не может заблокировать нашу республику в одностороннем порядке. А значит, есть шанс, что России удастся убедить Украину отказаться от новых правил".
Покровители
В России традиционно с пониманием относятся к проблемам и просьбам Приднестровья. Но если раньше Москва осторожничала, то сейчас она фактически решила пренебречь статусом посредника в приднестровском конфликте и демонстративно встала на сторону непризнанной республики. Вчера в ПМР ушел автомобильный караван с гуманитарной помощью. 23 грузовика с продовольствием и медикаментами проследуют через Украину в Приднестровье. Российская сторона попросила Киев обеспечить таможенное оформление грузов в приоритетном порядке и обеспечить беспрепятственное продвижение колонны.
Россия не намерена ограничиться лишь материальной поддержкой дружественного ей региона. Как стало известно Ъ, Москвой подготовлен и уже начал осуществляться комплекс жестких мер, призванных не только заставить Молдавию ослабить нажим на Приднестровье, но и вовсе отказаться от претензий на непризнанную республику. К его реализации подключены силовые структуры и ведомства экономического блока.
Самый распространенный прием давления – бойкот товаров – неоднократно отрабатывался и на Молдавии, и на Украине. Сейчас вновь назрела необходимость в его применении. В начале этой недели главный санитарный врач России Геннадий Онищенко заявил, что в ближайшее время будут введены ограничения на поставки в Россию молдавских, а заодно и грузинских вин. "Нас очень тревожит ситуация с молдавским и грузинским вином. Показатели безопасности в этих винах не соответствуют нормам: в химическом составе обнаружены тяжелые металлы и пестициды",– сообщил господин Онищенко.
Для давления на молдавского президента Владимира Воронина задействован и газовый рычаг. В апреле истекает контракт, в котором оговорено, что Молдавия платит $110 за тысячу кубометров российского газа. По условиям "Газпрома" новая цена составит $160. Для Кишинева это очень внушительный скачок. С понедельника в Москве находится молдавская правительственная делегация во главе с вице-премьером Зинаидой Гречаной, однако переубедить российскую сторону повременить с ростом цен ей пока не удалось.
Параллельно Москва показательно игнорирует все попытки Кишинева решить острые проблемы на высшем уровне. Недавно президент Владимир Воронин заявил, что готовится приехать в Россию и обсудить ситуацию вокруг Приднестровья с Владимиром Путиным. Однако через посла Николая Рябова молдавским властям был передан грубый отказ: о подобном визите не может быть и речи, пока продолжается "блокада Приднестровья".
Если перечисленного окажется недостаточно, чтобы заставить Кишинев уступить, в резерве есть более болезненные меры. Например, ужесточение условий въезда и пребывания в России молдавских гастарбайтеров вплоть до блокирования их денежных переводов на родину.
Все это будет осуществляться на фоне всевозможной поддержки Тирасполя. Как сообщил Ъ источник в минэкономики ПМР, рассматривается возможность полного списания долга Приднестровья за российский газ, который составляет порядка $700 млн. Чтобы российская помощь могла оперативно и бесперебойно доставляться в регион, запланировано восстановление тираспольского аэропорта российскими компаниями.
У Москвы есть в запасе еще один политический инструмент. В последнее время российские политики разного уровня неоднократно высказывались по поводу возможности признания самопровозглашенных республик (о ситуации вокруг Южной Осетии – см. стр. 10). Особое внимание при этом обращается на Косово, признание независимости которого поддерживают США. По подсказке Москвы эту идею подхватили и власти Тирасполя, которые давно твердят о том, что необходимо провести референдум о самоопределении Приднестровья. Итоги такого плебисцита несложно предсказать заранее.
Прямая речь
Чем поможем Приднестровью?
Борис Громов, губернатор Московской области:
– Мы уже помогаем – отправили в общей сложности 16 "КамАЗов" с продуктами, лекарствами, оказали и финансовую поддержку в размере 10 млн рублей. И в этом нет никакой политической подоплеки.
Андрей Терехов, управляющий директор компании А1:
– А нужно? Не России решать, как помогать Приднестровью, так же как не США решать, как помогать Чечне. Приднестровье – анклав, которым управляют бандиты, живущие за счет контрабанды российского оружия. Когда Молдавия пытается навести там порядок, Россия почему-то считает это проблемой.
Сергей Миронов, председатель Совета федерации:
– Надо использовать парламентскую дипломатию и искать способы политического урегулирования. А позиция Украины вызывает у меня сожаление.
Виктор Алкснис, сопредседатель межфракционного депутатского объединения "За мир и стабильность Приднестровья":
– Надо заставить Украину выполнять обязательства, предусмотренные меморандумом 1997 года о внешнеэкономической помощи Приднестровью. Нужно принимать санкции против Украины, ввести эмбарго против их товаров. Уговорами тут не поможешь.
Эдуард Воробьев, член политсовета СПС, в 1992 году командующий объединенными миротворческими силами в Приднестровье:
– Никаких санкций против Украины и Молдавии принимать нельзя, иначе начнется вторая волна военных действий, и мировое сообщество выступит против нас. И без гуманитарной помощи там пока могут обойтись, там развитая экономика.
Вадим Густов, председатель комитета Совета федерации по делам СНГ:
– МЧС уже направило 15 фур с гуманитарной помощью. А после выборов на Украине лидерам трех стран необходимо за столом переговоров найти механизм пересечения границы между Молдавией и Приднестровьем. И не надо никаких разговоров про возможное вхождение Приднестровья в состав России.
Иосиф Кобзон, депутат Госдумы (фракция "Единая Россия"):
– Куском хлеба или помощью в реализации их коньячной и винной продукции. Я не понимаю, почему мы можем оказывать гуманитарную помощь Африке, но должны закрывать глаза на экономическую блокаду близкого нам региона.
Леонид Попович, вице-президент "Национального винного терминала":
– Моральной поддержкой. Судьба Приднестровья во многом зависит от Косово – если признают Косово, то будет создан прецедент, и в очередь за независимостью выстроятся многие.
Андрей Козырев, в 1991-1996 годах министр иностранных дел России:
– Невмешательством в этот технический спор. Это внутреннее дело Украины, Молдавии и Приднестровья. В свое время предлагалось дать Приднестровью спецстатус в рамках территориальной целостности Молдавии, и России отводилась роль гаранта. Если мы хотим помочь Приднестровью, то надо подвести конфликтующие стороны к решению именно этого вопроса.
Preluat si tradus de pe European Voice, 23/03/06
Luna viitoare Comisia Europeana propune sa inceapa un plan de creare a unei zone libere a comertului in Balcani.
Presedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso si Comisarul pentru Extindere Olli Rehn vor vizita Bucurestiul cu aceasta ocazia, desi polemica a aparut initial dupa ce planul a fost anuntat pe 27 ianuarie.
Guvernul croat a reactionat nemultumit fata de aceasta propunere, acuzand UE in incercarea de a reinvia Iugoslavia, desi Albania, Bulgaria si Romania fac parte in acest plan. Zagrebul se teme de asemenea ca sansele sale de a adera la UE vor fi minimizate din cauza legaturilor sale cu Albania si altor tari care sunt cu mult mai inapoiate decat ea in procesul de aderare. Croatia este unicul stat in Balcanii de vest care a inceput procesul de negociere pentru aderare la UE.
Pentru a confrunta acuzatiile, Bruxellesul a ales Bucurestiul ca localul intalnirii pentru a re-lansa proiectul pe 6 aprilie curent. Aceasta miscare ar trebui sa calmeze Croatia, deoarece Romania, care nu a fost parte a Iugoslaviei, va deveni membru al UE in 2007.
Diplomatii relateaza ca zona libera va fi creata prin modificarea CEFTA (Acordului pentru Comertul Liber in Europa Centrala sau Central European Free Trade Agreement) si prin includerea noilor membri. Cinci din cei sapte membri actuali ai CEFTA sunt membri ai UE, insa acordul care a implinit deja 15 ani este invechit si va avea nevoie de modificari.
Nota: Luna trecuta, in vizita sa la Chisinau, unul din elementele abordate de ministrul roman de externe vis-a-vis sustinerea Moldovei in procesul de aderare europeana, a fost promisiunea de includere a Moldovei in CEFTA impreuna cu tarile Balcanilor de Vest, astfel oferind Moldovei o sansa de aderare accelerata la UE...
De Andrew Beatty
Preluat de pe European Voice, 23/03/06
tradus grabit de mine in timpul lunch-ului...
Georgia solicita ca UE sa faca primii pasi in crearea unei zone libere de comert, in acelasi timp Georgia continue directia sa spre integrarea europeana.
Inalti demnitari georgieni [fiind in vizita oficiala la Bruxelles saptamana curenta], au cerut de la UE crearea un acord de comert liber care, precum sustin oficialii georgieni, va stimula cresterea economica si va dezvolta relatii mai stranse intre Bruxelles si Tbilisi.
Valei Cecelasvili, vice ministru georgian de externe, a relatat dupa a doua runda de negocieri a Planului de Actiuni UE-Georgia ca zona libera de comert nu va fi creata imediat, insa el a precizat ca aceasta e o cale corecta. Cecelasvili a spus ca el a insistat de a include zona libera in planul de actiuni in timpul negocierilor, acordul asupra careia este asteptat la a treia runda de negocieri in mai curent.
Insa oficialii Comisiei Europene sunt sceptici fata de propunerea georgiana, relatand ca multele din beneficiile pe care Georgia le asteapta de la aceasta zona libera de comert sunt deja acordate in baza statutului preferential pe care-l are Georgia in comertul sau cu UE. Oficialii europeni de asemenea sustin ca chiar daca Georgia va imbunatati standardele alimentare si de siguranta, care actualmente impiedica comertul extern cu UE, produsele georgiene oricum nu vor corespunde standardelor europene pentru a fi exportate in UE.
Comisia Europeana este ingrijorata ca permiterea crearii unei zone libere de comert va stabili un precedent pentru alte tari care fac parte din politica UE de vecinatate, in special vecinii Georgiei Azerbaijan si Armenia care de asemenea negociaza planuri de actiune. Armenia si-a exprimat doleanta elaborarii unui acord pentru crearea zonei libere de comert desi nu face parte in ‚sistemul generalizat a preferintelor’ al UE. Oficialii UE au spus ca Armenia ar trebui in primul rand sa adere la conventiile Organizatii Mondiale a Muncii ca sa adere la sistem.
Guvernul georgian a spus ca va anula unilateral barierile tarifare pentru toate tarile in 2008. Comisia Europeana nu a recomandat asa o actiune pentru Georgia, sustinand ca o astfel de actiune va avea un impact negativ sever asupra economiei georgiene fara actiuni reciproce din partea altor tari. Insa Cecelasvili s-a referit la anularea barierilor tarifare a Estoniei de la inceputul anilor 90 fiind un ‚succes considerabil’ pe care Georgia poate sa-l repete. „Am studiat mult aceasta posibilitate in guvern si suntem foarte motivati sa implementam aceasta politica”, a spus el, ignorand impactul asupra producatorilor georgieni. „Nu cred ca Stella Artois va concura cu producatorii georgieni de bere pe piata georgiana, concurentii principali fiind producatorii rusi si ucraineni. Cred ca economia noastra din acest punct de vedere nu va avea de suferit”, a spus Cecelasvili, adaugand ca „un avantaj clar ar fi legalizarea comertului, deoarece nu vor exista stimuli pentru traficanti deoarece nu vor exista bariere tarifare”. „Ceea ce cerem de la UE e daca, cum si cand Comisia Europeana va fi gata sa ofere un regim reciproc pentru Georgia”, a spus el.
O zona pe care pune accentul guvernul georgian e cresterea potentiala a exporturilor de vinuri, care au fost in valoare de €68 milioane in 2005, 60-65% din care sunt vandute in Rusia si Ucraina. Referitor statisticii georgiane, numai 3% din exporturile sale de vinuri in 2005 au fost distribuite pe piata UE, 0.01% din consumul total al vinului in UE.
Nota: Guvernul Rusiei a propus ieri introducerea restrictiilor importului vinurilor moldovenesti si georgiene, bazandu-se pe argumentul ca cica vinurile noastre nu corespund standardelor sanitare rusesti (deja vu: acelasi motiv a fost aplicat recent fata de importul carnii si produselor lactate din Ucraina). Se vede ca aceasta actiune brutala din partea rusilor (care contravine oricarui acord a Organizatii Mondiale a Comertului (la care Rusia vrea sa adere) a fost anticipata de georgieni. Ce va face guvernul moldovenesc? De notat e faptul ca Moldova exporta cca. 80% din productia sa in Rusia, 3% in UE, si 0.1% in SUA.
Am vrut sa va prezint cateva abzate interesante dintr-un articol din ultimul numar al The Economist (Europe's last dictatorship? Just grin and bear it - Ultima dictatura europeana? Zambeste si inghite). Caricatura de Oliver aparuta in ziarul austriac Der Standard aceasta saptamana.
Istoria a aratat ca, pentru a ajuta fortele democratice in fostele republici sovietice, Occidentul are nevoie atat de mijloace cat si de motive de a interveni. In Ucraina, Occidentul le-a avut pe ambele; desi rolul strainilor a fost exagerat, ei intr-adevar au ajutat la prevenirea violentei. In Azerbaijan, ai carui guvern a falsificat alegerile parlamentare anul trecut, stabilitatea resurselor energetice a fost mai importanta pentru Occident decat dezvoltarea democratiei in aceasta tara. In Bielorusia, putin ce poate influenta Occidentul, cat de mult nu si-ar dori.
Insa tara de sine poate sa faca mult. Bielorusia – si Lukasenko – exista datorita gazului rusesc ieftin, evitand cresterea preturilor impuse recent de Rusia vecinilor sai. Bielorusia importa de asemenea petrol pentru rafinariile sale, si exporta produsele petroliere Rusiei (pe care nu le-ar putea vinde in alta parte). Vladimir Putin ar putea probabil sa se debaraseze de Lukase