EuroBlog

Sursa: La Libre (Belgia), 28/04/06

Intr-un studiu publicat vineri, 28 aprilie, la Moscova, s-a constatat ca canalele de televiziune ruse au creat o "realitate paralela" in care toata informatia despre Kremlin este prezentata in favoarea puterii, pe cand informatia rara despre partidele de opozitie sunt negative.

Majoritatea presei ruse "nu comunica cetatenilor rusi diferite puncte de vedere" privitor evenimentelor prezentate, arata acest studiu realizat in decurs de patru saptamani in martie de Centrul de Jurnalism in situatie extrema, o filiala a Uniunii Juralistilor rusi.

Studiul indica ca 91% din informatia prezentata la televiziunea de stat Pervyi Kanal era consacrata presedintelui Putin si "puterii de stat", cu 71% din aceasta informatie fiind considerata drept "pozitiva" despre Kremlin si 28% ca "neutra".

In contrast, opozantii Kremlinului nu au aparut la televiziune ci doar in 2% din informatia televizata, fiind prezentati intr-un ton "negativ".

"Canalele de stat nu pot fi considerate ca parte integrata a mass mediei", a comentat IgorIakovenko, secretarul general a Uniunii jurnalistilor rusi, citat de ziarul rus Kommersant, unul din rarele ziare care critica guvernul rus.

Unicul canal de televiziune Ren TV, proprietatea gigantului de electricitate RAO EES are o "acoperire echilibrata dintre guvern si principalele partide politice", relateaza studiul executat cu ajutorul ONG-ului slovac MEMO 98 si finantat de ONG-urile americane Freedom House si National Endowment for Democracy, ambele avand ca scop promovarea democratiei in lume.

Studiul confirma ca mass media a fost luata de facto sub controlul statului dupa venirea la putere a lui Putin. Mai multe organizatii mass media (televiziune si presa tiparita) au fost inchise si lista mass mediei independente s-a redus considerabil in Rusia.

Sursa: EUpolitix (Bruxelles), 28/04/06

Ministrii afacerilor externe a tarilor membre NATO, intruniti la Sofia pentru negocierile inaintea summitului NATO din noiembrie in Latvia, au inceput discutii privind extinderea aliantei.

Viitoarea expansiune a NATO ar putea include regiuni din afara sferii de influenta a aliantei, inclusiv Australia si Noua Zelanda, tarile Caucazului si Asiei centrale si de sud ca Japonia si Korea de Sud.

Aceasta nu presupune ca NATO va deveni o alianta globala insa "o alianta cu parteneri globali", a relatat intr-un interviu Jaap de Hoop Scheffer, Secretarul General al NATO, joi, 27 aprilie. Odata cu inceperea operatiunilor NATO la distante strategice, distante mari, aceasta solicita un dialog cu natiunile interesate", sustine Scheffer.

Secretarul General a concretizat ca discutiile neformale de la Sofia au fost doar primul pas in procesul de extindere si ca nici o decizie formala privind expansiunea aliantei nu va fi luata la Summitul NATO de la Riga din noiembrie 2006.

“Sofia va fi "inceputul discutiei" prvind viitoarea runda de extindere, pe cand Riga va trimite un semnal tarilor care aspira sa adere la alianta", a relatat Scheffer. “Cand ele [tarile] vor fi gata [sa adere], NATO va fi gata [sa le accepte]”.

Croatia, Albania si Macedonia fac parte in prezent in "Planul de Actiuni de Aderare" a NATO, un program-preludiu pentru o eventuala aderare. Georgia si Ucraina de asemenea si-au exprimat interesul de a adera la alianta.

Intre timp, fostul dizident sovietic si laureat al premiului Nobel, Alexander Soljenitsyn a acuzat NATO si SUA in incercarea lor de a inconjura Rusia. “Desi este clar ca Rusia in prezent nu prezinta nici un pericol, NATO construieste metodic si persistent aparatul sau militar - in estul Europei si inconjurand Rusia de la sud", a relatat Soljenitsyn intr-un interviu cu presa de la Moscova, joi, 27 aprilie.

Soljenitsyn, care a petrecut 10 ani in gulagul sovietic, a laudat eforturile lui Putin de a intari pozitia si influenta globala a Rusiei, precum si a criticat viziunea pro-occidentala a guvernului Ucrainean si a spus ca "nu exista o diferenta substantiala" dintre politica SUA si NATO. “Aceasta arata fara dubii ca ele [SUA si NATO] pregatesc de a inconjura Rusia si de a o lipsi de suveranitate", sustine el.

Sursa: The Moscow Times cu referire la RIA Novosti, 28/04/06

Prima transa de ajutor financiar din partea Rusiei in valoare de 280 milioane ruble (10.23 milioane dolari) a ajuns in Transnistria astazi, 28 aprilie, comunica ziarul rus.

Acest ajutor financiar vine in plus la donatiile facute de fondul pentru rusii de peste hotare din regiunea Krasnodar, si cele 20 milioane ruble (731 mii dolari) donate de regiunile Moscova, Breansk si Irkutsk.

Sursa: The European Voice (Bruxelles), 27/04/06

Uniunea Europeana (UE) are o obligatie morala de a-si pastra promisiunile si sa lese usa deschisa pentru viitoarele extinderi, sustine Cecilia Malmström, europarlamentara suedeza, membra a Comitetului pentru Afacerile Externe a Parlamentului European.

Ne apropiem aniversarea a doi ani de la ultima extindere a UE si trebuie sa admitem ca aceasta a fost un adevarat succes. Prin reunirea Europei de est si vest, am creat un continent unit bazat pe democratie, libertate si economie de piata deschisa.

Aderarea la UE a fost un factor important care a ajutat noile democratii fragile de a se reforma dupa decenii de dictatura comunista. Perspectiva aderarii la UE a avut un impact major asupra dorintei de a trece prin schimbari grele pentre a corespunde criteriilor de la Copenhaga [n.r. criterii impuse tarilor candidate la aderare in domeniul sistemului juridic, dreptului omului, economiei de piata, care ar permite candidatilor sa se alinieze si asimileze mai usor in UE]. La fel de importanta perspectiva aderarii in cadrul reformelor tarilor ca Turcia, Croatia si tarilor balcanice.

Extinderea a contribuit la crerea unei Europe mai stabile si democratice, astfel demonstrand 'puterea moale' Europei (soft power). Avem o obligatie morala sa lasam usa deschisa pentru viitoarele extinderi. Bulgaria si Romania vor fi membrii UE in decurs de un an sau doi si procesul de aderare a pornit cu Croatia si Turcia. Trebuie sa fim coerenti si sa aratam acestor tari si celor din Balcani ca noi suntem seriosi privind acceptarea lor atunci cand ei vor corespunde cerintelor aderarii. Sunt constienta de faptul ca drumul lor e lung si inca dificil, insa care e alternativa? Daca vom inchide usa, riscam sa provocam conflicte nationaliste, sa oprim reformele in aceste tari si sa ne trezim cu vecini instabili. De asemenea, perspectiva aderarii trebuie sa fie disponibila pentru Ucraina, Moldova si Bielorusia. Pentru oamenii persecutati in Bielorusia, Europa este unica speranta pentru un viitor mai bun.

Esenta proiectului european consta in stabilirea unei piete comune si aceasta la randul sau e un instrument puternic pentru a aduce democratia, pacea, bunastarea si stabilitatea intre vecini. UE are posibilitatea de a include noi membri in acest proiect. Pacta sunt servanda - acordurile sunt respectate.

Sursa: Radio Free Europe/Radio Liberty, 27/04/06

Ministerul rus al afacerilor externe a anuntat ca Rusia ar putea reorienta capabilitatile sale militare si relatiile militare si industriale daca Georgia si Ucraina vor adera la NATO.

Comentariile exprimate de Mihail Kamynin, purtatorul de cuvant al ministerul rus de externe, sunt facute in timpul intrunirii ministrilor de externe a tarilor memre NATO de la Sofia, intrunire care ar putea discuta posibilitatea extidenrii aliantei.

Georgia a exprimat dorinta de a adera la NATO catre 2009. Ucraina spera ca deveni membru dupa ce la intrunirea de la Sofia de pe 27 aprilie, James Appathurai, purtatorul de cuvant al NATO a relatat ca alianta va "sustine" cererea Ucrainei de a deveni membru, spunand ca "principiul de baza a politicii de extindere a NATO" e ca alianta va "sustine aspiratiile tarilor democrate - democratiilor europene - care doresc sa se apropie de NATO".

Ministrii de externe a Rusiei si Ucrainei, Serghei Lavrov si Borys Tarasyuk, se vor intalni cu colegii sai din tarile NATO pentru negocieri separate pe 28 aprilie, in ziua in care conferinta NATO va incepe oficial lucrarile sale.

Sursa: Reporter.md, 27/04/06

Vinul moldovenesc este produs in conformitate cu standardele necesare pentru a obtine acces pe pietile Uniunii Europene. Moldova trebuie sa lucreze mai activ pentru a crea o prezenta mai larga pe pietile mondiale de vinuri, exportandu-le in Europa, inclusiv in Federatia Rusa, sustin oficiali europeni.

Problema vinurilor moldovenesti a fost discutata, la 25 aprilie curent in cadrul sedintei Delegatiei Parlamentului European al Comitetului de Cooperare Parlamentara Republica Moldova-UE.

"Vreau sa-mi exprim ingrijorarea in legatura cu noile dovezi ale presiunii economice folosite in scopuri politice de catre Rusia. Prohibitia ruseasca a importului vinurilor moldovenesti este o miscare politica si calculata, pentru a depriva Moldova de veniturile de la export, atat de necesare. Scopul final al acestei presiuni este de a lua Moldova drept ostatic", a mentionat in declaratia sa Marianne Mikko, presedintele Delegatiei la Comitetul de Cooperare Parlamentara Republica Moldova-UE.

In opinia lui Mikko, ingrijorarile sanitare sunt doar un pretext pentru un nou atac impotriva independentei politice si economice a Moldovei.

"Vinurile moldovenesti au fost preferate de catre cetatenii rusi pe parcursul unui timp indelungat. Rusia este piata majora de export pentru producatorii moldoveni, iata de ce Rusia nu ar trebui sa permita ca o ambitie de scurta durata sa distruga legaturile construite timp de decenii", a mai accentuat presedintele Delegatie la Comitetul de Cooperare RM-UE.

In concluzie, oficialul a indemnat Moldova sa-si extinda prezenta pe piata mondiala, exprimandu-si speranta ca in timpul presedintiei austriace, UE va contribui la rezolvarea conflictului si la evitarea unor astfel incidente.

Sursa: United Press International (SUA), 26/04/06

RAO EES, gigantul energetic rus, a vandut 49% actiunile sale in centrala moldoveneasca de la Cuciurgan pentru 39.2 milioane dolari. Potrivit rapoartelor financiare a companiei, actiunile au fost vandute unui cumparator necunoscut in noiembrie 2005. Gazpromul s-a aratat interesat in centrala in trecut, insa e posibil ca ea sa nu fie cumparatorul.

In primavara anului 2005, Saint Guidon Invest, o companie mixta ruso-belgiana, a vandut 51% din actiunile sale in centrala de la Cuciurgan pentru 50 milioane dolari concernului rus RAO EES. Inter, o companie subsidiara a RAO EES a cumparat restul 49% de actiuni in august 2005.

In toamna anului 2005, proprietarii noi a centralei de la Cuciurgan au majorat preturile la energia electrica de la 3.05 la 4.08 centi/kWh, dupa care Moldova a inceput a importa energie electrica din Ucraina la 2.55 centi/kWh.

Din noiembrie 2005, in urma pierderilor financiare, numai unul din 12 generatoare de la Cuciurgan ramane in functionare, centrala furnizand electricitate numai regiunii nistrene.

Problema Cuciurganului este prezentata intr-un articol publicat anterior pe blog (care poate fi accesat aici), in care cercetatorul france Florent Parmentier, prezinta aspectul politic si economic a sectorului energetic din Moldova si problemele in jurul centralei de la Cuciurgan.

Sursa: RosBusinessConsulting cu referire la IPP, 21/04/06

Intr-un sondaj recent solicitat de Institutul de Politici Publice (IPP) din Moldova, 52.9% din populatia republicii considera ca relatiile dintre R. Moldova si Rusia sunt "rele" sau "foarte rele".

Sursa: Le Regard sur l'Est (Paris) cu referire la OSCE (Viena), 25/04/06

Un raport al OSCE publicat in aprilie 2006 (raportul in engleza poate fi descarcat aici), a constatat observatiile comuinicate de diferite ONG-uri privind traficul de fiinte umane in comunitatile de romi din Albania, Macedonia, Romania si Serbia si Muntenegru. Fenomenul in crestere in comunitatile de romi atinge in special copiii, victimele absentei starii civile, si femeile.

In Romania, spre exemplu, multi copii care sunt supusi lucrului fortat si prostitutiei vin din zonele rurale sau din suburbiile sarace a marelor orase. UNICEF de asemenea a remarcat ca un numar anormal de ridicat a copiilor exploatati vin din institutii de caritate ca orfelinatele. Frontierele romane constitue principalul loc de trafic de copii, in special la nordul tarii, in directia tarilor ca Moldova. In aceasta zona, unii copii au fost recrutati de membru din cei mai bogati ai comunitatii [de romi], cunoscut de parinti, care le propune o chirie anuala de 100-200 euro pentru un copil in schimbul folosirii pretinse a copilului ca brate de munca.

Raportul sustine ca vulnerabilitatea copiilor romi provine din lipsa educatiei si varstei lor subrede. Majoritatea copiilor nu au 18 ani si nu sunt inscrisi nici intr-un registru de stat, ceea ce nu numai ca le priveaza de existenta legala, dar si usureaza lucrul traficantilor. Politiei si lucratorilor sociali li este greu sa determine daca adultul care acompaniaza copilul este un membru a familiei sau nu deoarece nu exista nici un mijloc de identificare.

Comunitatile de romi se caracterizeaza printr-o saracie, o marginalizare sociala si sunt victimele ineficientei structurilor de stat si discriminarii in tara lor proprie. Responsabilii comunitatilor de romi [baronii] nu par sa fie nici ei constienti de necesitatea protectiei tinerilor comunitatii lor.

Sursa: Voice of America (Washington), 25/04/06

Statele Unite a condamnat azi, 25 aprilie, ocuparea portului moldovenesc Varnita de catre separatistii transnistreni.

Ambasada SUA de la Chisinau a numit ocuparea portului drept un act nejustificat si agresiv care ar fi putut avea consecinte extrem de periculoase. Autoritatile SUA apreciaza reactia calma si responsabila a autoritatilor moldave.

Oficialii moldoveni sustin ca circa 80 de militanti separatisti au ocupat portul nistrean Varnita vineri, 21 aprilie, inclusiv cladirile, barjele, si au arestat conducerea portului. Nu este insa clar daca separatistii detin inca controlul portului sau ostatici.

Portul se afla de partea transnistreana [desi pe malul drep a Nistrului] insa sub jurisdictia moldoveneasca.

Sursal: Voice of America (Washington), 25/04/06

Gazpromul refuza sa ratifice acrodul energetic european care ar garanta livrarea gazului rus in Europa.

Vice-directorul Gazpromului, Alexandr Medvedev, a criticat marti, 25 aprilie, acordul energetic propus dintre UE si Rusia, sustinand ca acest document nu reflecta conditiile reale de piata.

Acordul ar solicita ca Rusia sa permita parti terte de a avea acces la reteaua de transport (tevi) a Gazpromului.

O patrime din gazul natural consumat in UE vine din Rusia. Oficialii Gazpromului au avertizat UE ca ei vor livra gazul in alte regiuni daca tarile europene vor impiedica expansiunea companiei ruse in Europa.

La inceputul anului, Gazpromul a sistat temporar livrarea gazului pentru Ucraina intr-o disputa privind pretul gazelor. Blocada a redus volumul livrarilor pentru alte tari europene, contribuind ca unele tari membre a UE sa aplice masuri anti-monopol impotriva companiei ruse.

Preluat din EurActiv (Bruxelles), 26/04/06

Evolutiile iundatiilor sunt urmarite cu atentie de catre oficialii de la Bruxelles, Comisia Europeana fiind pregatita sa ofere sprijin financiar in momentul in care acesta va fi solicitat de guvernele statelor in cauza.

Anul trecut inundatiile au afectat regiuni intregi din Romania si Bulgaria, chiar in doua randuri, in mai si in august. Ambele state au solicitat atunci si au primit ajutor financiar din aprtea UE. Potrivit purtatoarei de cuvant a Comisiei Europene, Kristina Nagy, Romania a primit anul trecut 70 de milioane de euro iar Bulgaria ceva peste 20 de milioane.

Desi aceste doua tari nu sunt inca membre ale UE, ci vor deveni abia anul viitor sau in 2008, ele sunt tratate in astfel de cazuri ca si cum ar face parte din uniune.

Kristina Nagy: "UE dispune de un fond de solidaritate. Acesta este destinat statelor membre, dar si celor cu care se poarta deja negocieri de aderare."

Cu alte cuvinte, daca Turcia sau Croatia ar avea de suferit de pe urma unor catastrofe naturale similare si acestea ar avea dreptul la fondurile europene deoarece au inceput negocierile de aderare cu UE.

In cazul in care banii din fondul de solidaritate nu ajung, exista si alta cale de a oferi sprijin. Romania si Bulgaria primesc deja de mai multa vreme bani prin diferite programe UE, menite a ajuta aceste tari pe calea integrarii europene. Fondurile sunt destinate de pilda agriculturii sau refacerii infrastructurii. La nevoie UE poate utiliza aceste fonduri pentru rezolvarea unor probleme stringente, cum ar fi cele produse prin indundatii.

Preluat de la Ananova (Londra), 25/04/06

Peste 50 mii de muncitori din Romania si Bulgaria vor imigra in Marea Britanie in anul 2007, sustine un nou raport al Institute for Public Policy Research (IPPR). Institutul sustine ca acesti imigranti vor pleca in Marea Britanie odata ce tarile lor vor adera la UE, dintre ei 41 mii de romani si 15 mii de bulgari, care vor beneficia economia britanica.

Danny Sriskandarajah, vice directorul institutului sustine ca "aderarea Romaniei si Bulgariei trebuie privit ca o oportunitate si nu pericol". "Muncitorii din aceste tari se vor adauga la numarul important de forta de munca din tarile Europei de est care lucreaza in diverse sectoare si regiuni britanice".

El a adaugat ca "precum si in cazul precedentei aderari, Marea Britanie nu va vedea un influx enorm de imigranti, deoarece tinerii muncitori din Europa de est vin in Anglia sa lucreze, sa economiseasca, sa invete engleza si sa plece acasa".

BBC: Un raport realizat de compania "Ernst and Young" arata ca influxul de imigranti din Europa de est a impulsionat economia britanica. Conform studiului, imigrantii au acoperit cererea de forta de munca si au mentinut salariile la un nivel redus ceea ce a avut un impact pozitiv asupra economiei britanice. La ora actuala majoritatea muncitorilor in constructii, a instalatorilor, sau tamplarilor din Marea Britanie provin din una din noile tari membre ale Uniunii Europene din estul continentului.

Luni, 24 aprilie, Organizatia Natiunilor Unite a publicat un raport in care este indicat ca majoritatea tarilor sunt afectate de traficul uman, cu 127 tari de origine a victimelor, 98 tari de tranzit si 137 tari de destinatie preferate de traficanti.

Intr-un raportul sau ONU prezinta lista destinatiilor preferate de traficanti. In randul tarilor cu preferinte "inalte" sunt incluse: Marea Britanie, Australia, Canada, Franta, Spania si Elvetia. Tarile din lista "cele mai preferate" includ: Belgia, Germania, Italia si SUA. In randul tarilor de provinienta sistematica a victimelor sunt: Albania, Bielorusia, China, Moldova, Rusia si Tailand. Insa ONU avertizeaza ca lupta contra traficului uman este impiedicata din cauza lipsei informatiei corecte si de asemenea ca multe tari neaga existenta acestui fenomen in tara lor.

Preluat din EurActiv (Bruxelles), 25/04/06

In timp ce UE incearca sa-si fixeze hotarele, oferte de statut "priveligiat" fara perspective de aderare sunt considerate ca un mijloc de depasire a situatiei dificile privind extinderea, insa aceste noi mijloace pot inrautati situatia, sustine Karel Bartak in Transitions Online.

Statele membri si institutiile UE sunt blocate intr-o dezbatere privind viitoarea extindere a UE - trebuie oare o noua extindere si daca da - cate tari mai pot fi acceptate? Aceste intrebari nu numai ca ingrijoreaza tarile care vor o aderarea in perspectiva insa chiar si cele care vor adera la 1 ianuarie 2007, ca Bulgaria si Romania.

Dezbaterea privind extinderea UE este o consecinta a indigestiei celor 15 state membre din Europa occidentala de la extinderea spre Europa centrala si de est in 2004. Ea e si o consecinta a stagnarii continua a economiei celor 15 si respingerii tratatului constitutional de catre Franta si Olanda in 2005.

Zid mental?

In martie 2006, Parlamentul European a prezentat un raport, inspirat de catre politicienii germani si franceji, care indeamna tarile membre sa fie prudente privitor la viitoarele extinderi. Majoritatea parlamentarilor au recomandat ca tarile care vor sa adere la UE trebuie sa li se ofere o "perspectiva europeana", un termen care include nu numai aderarea, desi in viitorul indepartat, insa si un asa numit "parteneriat priveligiat". Ministrii europeni a afacerilor externe vor discuta aceasta ideie la o intrunire neformala planificata la finele lunii mai in Austria.

Expertii nu sunt multumiti

"Zidul din Berlin a fost daramat 15 ani in urma. Insa oamenii si chiar si politicienii din partea occidentala a continentului cred ca el inca exista. Chiar si noile tari membre, care sunt in UE de doi ani, sunt considerate ca localitati foarte exotice", a relatat Jean-Michel De Waele, profesor universitar la Universitatea Libera din Bruxelles. "Eu cred ca asa o atitudine este un esec - pentru UE, si pentru noi tari membre".

Doritorii de a adera la UE sunt impartiti in patru categorii. Bulgaria si Romania au incheiat negocierile lor de membru si au semnat tratatele de aderare; ei asteapta acum pentru ca UE sa confirme ca ei vor fi intr-adevar acceptate sa adere la Revelion. (O clauza de securitate in tratatele lor de aderare permite UE sa amane aderarea lor cu un an daca tarile corespunde asteptarilor UE).

In cazul Croatiei si Turciei, UE a inceput formal procesul de negocieri anul trecut. Expertii prevad aderarea Croatiei pana la sfarsitul deceniului, posibil in 2009, pe cand Turcia mai are de asteptat.

Alte tari din Balcanii occidentali au primit confirmarea de la UE ca ei vor fi considerati ca viitori candidati la aderare; la moment numai Macedonia primind statutul de tara-candidat. Serbia si Muntenegru au inceput doar acum sa negocieze Acordul de Stabilizare si Asociere (ASA) cu UE, precum si Bosnia si Hertegovina. Pentru tarile Balcanilor occidentali, semnarea ASA este primul pas spre aderare la UE.

Al patrulea grup, in prezent Ucraina si Moldova si in curand posibil ca si Bielorusia si Georgia, fac parte din "politica de vecinatate" a UE, fara nici o perspectiva de aderare oferita la momentul actual.

Insa in care grup nu ar fi vreo tara care doreste aderarea la UE, ei simt ca UE se intoarce cu spatele la ei.

UE cere de la Bulgaria si Romania de a prezenta evindenta tangibila privind succesul reformei sistemului juridic si instrumentele lor anti-coruptie. Arestarea pentru coruptie a politicienilor de rang inalt intr-un fel a devenit o conditie de a pastra data aderarii pentru ianuarie 2007.

De Andrea R. Mihailescu,  preluat din The Washington Times (Washington), 22/04/06

Rusia, care a demonstrat dorinta de a folosi resursele energetice ca arma politica, inaspreste controlul furnizarii resurselor energetice catre Europa occidentala. Prognozele arata ca Rusia va furniza circa 70% din gazul natural in Europa occidentala pana in 2025.
    
Pana nu demult, tarile membre a Uniunii Europene erau divizati in doua "zone" de dependenta fata de gazul si petrolul rus. Rusia e un de facto monopol in furnizarea gazului si petrolului in noile tari membre a UE, majoritatea fostele satelite sovietice. Vechea Europa, pe de alta parte, e mai putin dependenta de Rusia, insa aceasta dependenta e in crestere.
 
"Independenta vechii Europe se deterioreaza rapid. Ambele zone se egaleaza in cel mai rau mod",  sustine Vladimir Socor, analist politic de la Fundatia Jamestown.
    
Vladimir Socor, intr-un interviu telefonic cu ziarul american, a relatat ca cresterea cererii [pentru hidrocarburanti] in Europa, reducerea rezervei de gaz si petrol din Marea de Nord si dorinta Rusiei de a cumpara infrastructura [energetica] in Europa, fac Continentul european sa fie inca mai dependent de resursele energetice rusesti.
    
Janusz Bugajsky, un cercetator de la Centru pentru Studiile Strategice si Internationale (Center for Strategic and International Studies), a relatat la conferinta energetica a zonei Marii Neagre de la inceputul lunii ca UE importa circa 40% din gazul natural de la Rusia si a prezis ca aceasta cifra va ajunge la 70% in 20 de ani. El a adaugat ca Gazpromul isi extinde rutele de transport in Balcani si Europa de est si a spus ca este important pentru Ucraina, Serbia si Moldova de a cauta modalitati de minimizare a dependentei lor de Moscova. 

Liderii europeni au fost avertizati in ianuarie, cand Gazpromul a sistat brusc furnizarea gazului in timpul disputei cu Ucraina privind renegocierea preturilor la gaze, in acelasi timp reducand volumul furnizat unor tari membre a UE. Saptamana aceasta Gazpromul s-a intalnit cu ambasadorii a 25 tari membre a UE la Moscova in timpul careia, Alexei Miller a avertizat tarile europene despre reducerea volumului de gaz furnitat pentru UE. Gazprom "poate sa satisfaca cererea in crestere pentru gazul natural in Europa", a spus Miller. "Insa, sa nu uitati ca noi suntem implicati activ in dezvoltarea noilor piete in America de nord si China" . Intrunirea a avut loc in acelasi timp cand Marea Britanie incearca sa blocheze incercarea Gazpromului de a achizitiona distribuitorul de gaz englez Centrica.
    
"Rusia foloseste resursele sale energetice ca un instrument geopolitic, ca un mijloc de a-si avansa interesele strategice si geopolitice", a relatat Socor, aceste dezvoltari avand implicari grave pentru Continentul european. "Maximizand dependenta energetica a Europei, Rusia obtine mijloace de influenta financiare si politice. Aceasta poate slabi solidaritatea NATO si sa disparta Europa de la SUA si NATO", sustine el.
    
Oficialii europeni inteleg despre aceasta vulnerabilitate din ce in ce mai mult, insa controlul Rusiei asupra retelelor de distributie, inclusiv rutele din Asia centrala, creste, lasand Europei putine alternative. O optiune discutata la conferinta Marii Negre a fost propunerea de a incepe a cumpara gaz din bazinul Marii Caspice si Africa de nord. Ministrii europeni de energie de asemenea au fost de acord de a dezvolta o strategie energetica comuna, cu o propunere politica fiind pregatita pentru vara 2006 si un acord final fiind planificat pentru finele anului curent.
    
Insa Vladimir Socor crede ca aceasta nu este suficient. "Fiecare stie ca criza din Ucraina de iarna aceasta a fost un apel pentru ca Europa sa se trezeasca si sa inceapa sa actioneze privind problemei energetice. Insa ea se trezeste foarte incet. Nu exista o strategie energetica a UE, ca atare", sustine el. In schimb, Rusia Instead, Russia is pitting EU nations against one another by signing bilateral energy agreements, he said.
    
Unele sperante raman cu proiectul Nabucco, care prevede crearea unei retele de tevi de peste 3 000 km, care costa 5.55 miliarde dolari si va transporta anual 25 miliarde de metri cubi de gaz din bazinul Marii Caspice si Orientul Mijlociu spre pietele Europene. Conceputa in 2002, teava va trece prin Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria spre Baumgarten in Austria. Constructia ar putea incepe in 2008 si finalizata pana in 2011.

Preluat din Czech Business Weekly (Praga), 24/04/06

Potrivit lui Tomas Haisman, seful departamentului pentru politica de azil si migratie a Ministerului ceh de interne, guvernul ceh planifica sa ofere cateva milioane de crone pentru a ajuta dezvoltarea micului business din Moldova.

Ministerul a decis saptamana trecuta sa ofere 5.8 million crone (circa 203,000 euro) pana in 2008 pentru a ajuta moldovenii sa creeze companiile lor proprii; idea este de a ajuta reducerea numarului imigrantilor ilegali din Republica Ceha prin intermediul imbunatatirii situatiei economice din tara lor de origine. Moldava, una din cele mai sarace tari din Europa, a fost plasata recent de catre jurnalul englez The Economist pe locul 99 din 111 tari in baza calitatii vietii. Banca Mondiala a plasat Moldova pe locul 69 din 155 de tari in raport cu facilitarea inceperii afacerii.

“Noi organizam cursuri de instruire pentru oamenii care vor sa inceapa o afacere mica. Participantii care vor avea cel mai mare succes vor primi un imprumut foarte avantajos pentru a-si incepe afacerea lor privata”, sustine Ministrul ceh de interne, Frantisek Bublan. El a adaugat ca de regula circa 100 de oameni se inscriu la curs, 10 dintre care reusesc sa primeasca acest imprumut.

Ministerul de interne va aloca 1.8 milioane de crone pentru acest proiect in 2006 si 2 milioane de crone in 2007 si 2008. Ministerul coopereaza cu organizatii non-guvernamentale din Cehia si dupa hotare care organizeaza cursurile si coordoneaza alocarea creditelor pentru localitatile alese.

Haisman a relatat ca un astfel de program este prevazut si pentru Ucraina, Georgia si Armenia, fiind tari surse a imigratiei ilegale in Cehia. Proiectul face parte din programul de cooperare pentru dezvoltare a Ministerului ceh a relatiile externe, prin intermediul caruia 750 milioane crone au fost deja alocate.

Preluat din The San Francisco Chronicle, 24/04/06

Istoria adolescentilor romani Oriana, 14 ani, si Mariana, 15 ani, a uimit si cei mai experimentati politisti din Viena.

Ambele fete au spus ca au fost vandute de doua ori - prima data de parintii lor unei grupari criminale din Balcani, care i-au adus la Viena pentru a cersi si fura, iar apoi ea a fost vanduta proprietarului turc de bordel. In decurs de doua luni, fetele au spus ca au fost batute si violate in zilele cand ele nu aduceau minimul de 420 dolari cersiti impus de banda criminala.

Tinerele au relatat ofiterilor ca ele au evadat din apartamentul, care-i apartine proprietarului de bordel unde ele erau tinute inchise, cu ajutorul unui chelner turc care de asemenea traia in apartament si care i-a adus la politie.

Oriana si Mariana impartasesc destinul de peste 120 mii de copii si adolescenti din Europa de est care sunt adusi anual in Europa occidentala pentru a fura, cersi si a se prostitua fiind amenintati cu bataia si violul, sustine Organizatia Internationala a Migratiei, o agentie a Natiunilor Unite, implicata in problema migratiei.

Investigatorii de la politia din Viena sustin ca majoritatea acestor copii, care cred ca pleaca in vacanta, sunt adusi din cele mai sarace regiuni [ale Europei] ca Moldova, Ucraina, Albania, Bielorusia, Bulgaria si Romania, unde somajul si saracia sunt persistente.

"Parintii sunt platiti pana la 6 000 dolari pentru un copil pentru o perioada "de imprumut" de trei luni", sustine Michael Braunsperger, oficial de la politia din Viena. "Si daca tinerii au capacitati si succes in furt si cersetorie, parintii primesc un bonus". Dupa expirarea celor trei luni, sustine el, copii sunt intorsi parintilor, care de regula ii vand din nou.

Norbert Ceipek, care a deschis un refugiu pentru copii la Viena, sustine ca afacerea de cumparare a copiilor include de regula un document notarizat care autorizeaza prietenul familiei sau rudei de a lua copilul in vacanta. Calatorind in minibuse sau autobuse cu remorci, copii si adultii care-i acompaniaza de regula nu au probleme de a intra in Austria, datorita decretului UE privind anularea regimului de vize cu Bulgaria si Romania.

Viena este punctul principal de tranzit pentru traficantii de copii - circa 1 300 de copii din Europa de est in varsta de la 7 la 14 ani au fost interpelati pentru furtul si cersetarea in strada in ultimii doi ani, potrivit lui Gerald Tatzgern, seful departamentului pentru traficul uman de la politia federala austriaca.

Furand din masini parcate in strada, magazine si atractii turistice, copii sunt acoperiti sub pretextul cersetorilor, potrivit politiei vieneze. Politia sustine ca copii sunt controlati aspru de grupari de adulti, care-i conduc in zone specifice, colecteaza banii acumulati la sfarsitul zilei si transmit banii sefilor sai din Romania si Bulgaria.

"E un rachet eficient si sinistru", sustine Braunsperger.

Cand sunt interpelati de autoritatile vieneze, majoritatea copiilor sunt adusi la refugiul lui Ceipek numit Drehscheibe, sau "Platan," sustin reprezentantii politiei. "Istoriile copiilor adusi de politisti iti rup inima", zice Ceipek.

Tanja, o fetita de 10 ani de la refugiu, a fost interpelata de cateva ori pentru furt. Vanduta de mama-sa pentru o suma ne declarata, fetita politicoasa a relatat ziarului american despre instructiile primite de la superiorii sai adulti. "Ei ne-au spus sa nu furam niciodata telefoane mobile, deoarece politia poate sa le foloseasca pentru a-i gasi", spune ea. "Ne-au ordonat sa nu furam carduri bancare la bancomate, deoarece ele sunt pazite de camere video".

In scurt timp dupa interviu, Tanja a disparut, precum si multi alti copii de la refugiu, spune Ceipek. "Deseori ei evadeaza ore dupa ce sunt admisi, insa dupa lege noi nu avem dreptul sa-i oprim", spune el. Legea austriaca nu permite statului sa aresteze copii mai mici de 14 ani cu exceptia crimelor grave.

Ceipek a laudat autoritatile romane pentru eforturile lor in lupta contra traficului copiilor, sustinand ca numarul copiilor romani interpelati de politia austriaca a scazut in ultimele luni. Si deoarece putini sefi criminali au fost arestati - "practic nu ai cum sa-i prinzi", sustine Ceipek - zeci de membri inferiori a gruparilor criminale sunt arestati si asteapta sentinta lor.

Insa el a acuzat autoritatile bulgare care "intind timpul. Chiar si cativa ministri bulgari recent au relatat ca nu stiu despre problemele care implica exploatarea copiilor bulgari dupa hotare", sustine el. 

Renate Balic Blenzing, directorul departamentului pentru tineret a orasului Viena, a relatat acelasi lucru ca si Ceipek. "Autoritatile bulgare de regula refuza sa admita copii bulgari pe care ii incercam sa-i trimitem acasa - ei spun ca acestea par a fi romani".

Cativa analisti politici sustin ca aderarea Bulgariei la UE la anul a facut ca Ministrul bulgar de justitie Georgi Petkanov sa anunte luna trecuta la Viena despre crearea unui centru pentru juvenili la Sofia in special pentru copiii repatriati din Austria. "Ei vor reveni la familiile lor numai dupa ce noi vom fi convinsi ca ei nu vor fi vanduti din nou", a relatat Petkanov la o conferenta de presa de la Viena.

Intre timp, Ministrul austriac de interne, Liese Prokop, a promis de a lupta contra gruparilor criminale organizate care exploateaza copiii. Ea a spus ca politia federala austriaca este antrenata pentru a lupta contra traficantilor de copii si granicerii au fost instructati sa inspecteze adultii din Europa de est care calatoresc cu doi sau mai multi copii in baza documentelor care le ofera permisiunea de la parintii copiilor de ai scoate din tara pentru vacante.

In ceea ce priveste Oriana si Mariana, ele s-au intors in Romania, si locuiesc acum intr-un azil de stat. Cativa membri a grupului criminal care le-a adus in Austria au fost arestati. Autoritatile romane cerceteaza parintii fetelor, iar proprietarul turc a bordelului care a cumparat fetele pentru o suma de 5 000 dolari este dat in cautare de catre politia din Viena.

"Fetele au venit aici, sperand ca se vor distra, ca Austria e un paradis", spune Ceipek. "Insa ceea ce au gasit a fost infernul".

Preluat din The Washington Times, 24/04/06

Bulgaria a acceptat sa deschida 3 baze militare care va gazdui permantent 2 500 trupe americane care vor fi disponibile pentru participarea la actiuni militare in Orientul Mijlociu si alte regiuni din vecinatate. Secretarul de Stat Condoleezza Rice va semna acordul cand ea va fi in vizita in Bulgaria saptamana curenta.

Rice, care pleaca pentru o vizita de lucru in Balcani azi, va semna acordul privind cooperare militara larga cu noul stat membru a NATO care va autoriza stationarea fortelor militare straine pe teritoriul sau pentru prima data in 1 325 de ani din istoria sa, au relatat oficialii americani si bulgari.

Ziarul american sustine ca versiunea finala a acordului va permite Statelor Unite sa foloseasca trupele de la bazele bulgare pentru misiuni in tari terte fara o permisiune specifica din partea autoritatilor bulgare, o chestiune sensibila pentru majoritatea bulgarilor.

"Una din prioritatea cheie este abilitatea noastra de a folosi soldatii nostri unde avem nevoie de ei", relateaza un inalt oficial american. "Altfel, noi vom fi legati. Vechiul model [din timpul Razboiului Rece] prevedea dislocarea fotelor [americane] in Europa deoarece noi credeam ca vom lupta in Europa".

Utilizarea unei tari cu o mare minoritate musulmana ca o baza pentru stationarea trupelor americane pentru un atac eventual a tarilor musulmane, ca Iranul si Siria, a provocat o opunere aspra in Bulgaria. Un partid nationalist reprezentat in Parlamentul bulgar planifica organizarea protestelor impotriva acordului in timpul vizitei lui Rice in Bulgaria.

O alta problema dificila in timpul negocierilor a implicat juristictia asupra oricaror crime comise de personalul militar american in Bulgaria. Aceasta a fost rezolvata printr-o fraza lunga si complicata, care este standard pentru astfel de documente, a relatat un inalt oficial american. "Bulgarii nu vor avea dreptul la jurisdictia primara, insa in cazuri special importante, ei vor prelua dreptul si jurisdictia", a explicat oficialul intr-un limbaj mai simplu. El a relatat ca majoritatea crimelor comise de fortele americane dupa hotare nu sunt "semnificative". Un inalt oficial bulgar a sustinut ca Sofia a fost satisfacuta cu acordul si ca ambele tari vor lucra impreuna in cazul unor crime serioase.

Oficialii din ambele tari au relatat ca SUA nu vor plati chiria pentru a folosi bazele aeriene Bezmer si Graf Ignatievo, si poligonul si depozitul din Novo Selo. Insa, potrivit acordului, SUA va acoperi cheltuielile "operationale si de intretinere". "Daca vom decide ca avem nevoie de proprietate comerciala, noi vom plati", sustine inaltul oficial american. Inaltul oficial bulgar a relatat ca orice cladiri noi construite de americani vor ramane in proprietatea Bulgariei in timpul si dupa prezenta americana in tara.

Bulgaria spera ca acest acord va crea locuri de munca in tara, insa ea poate fi dezamagita. "Noi nu planificam sa avem multi lucratori permanenti", sustine oficialul american. "Insa companiile bulgare au dreptul sa semneze contracte pentru servicii daca ei vor corespunde cerintelor si standardelor noastre".

Circa 2 500 de trupe americane vor fi stationate permanent la trei baze militare din sudul Bulgariei, insa numarul lor poate ajunge la 5 000 in timpul perioadelor de rotatie, sustine oficialul american.

Rice a semnat un acord similar cu Romania in decembrie 2005. Acordul a fost ratificat de Parlament si este in asteptarea ratificarii de catre Senat, a relatat Sorin Ducaru, Ambasadorul Romaniei la Washington.

Bulgaria si Romania sunt tarile fostului Pact de la Varsovia a caror amplasare strategica la intersectia Europei si Orientului Mijlociu a atras atentia Washingtonului dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, permitandu-le aderarea la NATO.

Rice va participa la intrevederea ministrilor afacerilor externe a tarilor membre a NATO la Sofia si va vizita de asemenea Grecia si Turcia.

Preluat din The Times (Londra/Bruxelles), 21/04/06

La sfarsitul saptamanii trecute, UE a fost inglodata in unul din cele mai mari scandaluri financiare odata ce Curtea de Audit a UE, agentia de supraveghere a bugetului european, a descoperit fraude financiare in valoare de 7 miliarde euro legate de programul de asistenta pentru fosta Uniune Sovietica.

Europarlamentarii au criticat aspru faptul ca 5 miliarde euro din banii contribuabililor din UE au fost irositi si au solicitat ca Comisia Europeana sa suspendeze acest program, cunoscut sub denumirea TACIS (Asistenta Tehnica pentru Comunitatea Statelor Independente).

Acest program a alocat circa 500 milioane euro anual pentru12 foste republici sovietice din Europa de est si Asia centrala pentru a sustine dezvoltarea economiilor de piata si democratiei din 1991.

Curtea Europeana de Audit a relatat presei joi, 20 aprilie, ca ea nu va aproba programul TACIS din cauza utilizarii ineficiente a fondurilor alocate acestui program.

Auditorii europeni au investigat 29 de proiecte din Rusia, principalul beneficiar al programului TACIS, si au descoperi ca numai 9 din aceste proiecte au atins obiectivele finantate de UE. In total, numai 5 din 29 de proiecte au avut impacte durabile.

Auditorii au prezentat informatii privind un proiect pentru dezvoltarea sistemului de incalzire si electricitate intr-un oras [rus] care nu a dorit acest proiect si un alt proiect care prevedea armonizarea standardelor rutiere dintre UE si Rusia care a esuat din cauza ca UE nu are astfel de standarde. Echipamentul pentru testarea drumurilor oferit de UE nu a fost folosit.

Un proiect a inventat o regiune pe hartie pentru a corespunde criteriilor si a primi granturile UE. Un laborator finantat din banii UE nu a fost folosit deoarece beneficiarii nu aveau spatiu pentru a pastra echipamentul pe cand altul nu a fost folosit deoarece beneficiarii nu aveau bani pentru materialele necesare folosite de laborator.

In alt caz echipamentul tehnic finantat de UE a fost vandut de beneficiari deoarece ei nu au stiut cum sa-l foloseasca si nu aveau conectare internet pentru a-l folosi. Echipament de fitness destinat copiilor a ajuns a fi folosit de soldatii rusi.

Raportul auditorilor de asemenea a prezentat cazuri de coordonare proasta a proiectelor, lipsa disciplinei financiare si monitorizarea fondurilor UE, insa nu a prezentat evidenta clara privind fraude deliberate. Utilizand un limbaj prudent de auditor, Jacek Uczkiewicz, auditorul acestui raport, a relatat ca “a fost depistat utilizarea ineficienta a banilor Comunitatii Europene. Analiza noastra nu este pozitiva. Credem ca situatia e rea si necesita multa disciplina si atentie pentru a fi imbunatatita”.

Hans-Peter Martin, un europarlamentar din comitetul pentru controlul bugetar a Parlamentului European, a relatat presei ca raportul de audit a aratat ca circa 5 miliarde din cele 7 miliarde euro oferite din 1991 pana in prezent au fost irositi. “E un scandal serios pentru UE”, sustine el. “De ce Comisia Europeana nu a facut nimic pentru a rezolva problema in decurs de 15 ani? Comisia trebuie sa suspendeze imediat finantarea TACIS. Situatia e atat de rea ca miliarde de euro au disparut. Toti cei care au lucrat in aceste proiecte trebuie sa le fie rusine”.

Chris Heaton-Harris, un alt europarlamentar din comitetul pentru controlul bugetar, sustine ca “E o multime de bani aruncati in aer. UE nu are o metoda de verificare buna a banilor cheltuiti pentru toate aceste proiecte”.

Comisia Europeana a acceptat ca au fost comise greseli si a spus ca va invata de la aceasta experienta insa a explicat ca proiectele au esuat deoarece ele au fost lansata intr-o perioada in special turbulenta in Rusia. Un purtator de cuvant de la Comisie a relatat presei ca reformele recente au imbunatatit situatia.

Preluat de la Radio Free Europe/Radio Liberty, 21/04/06

Vice Secretarul de Stat a SUA, Nicholas Burns sustine ca Statele Unite va insista ca asa-numitele conflicte inghetate a fostei URSS ca Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria sa fie incluse in programul de lucru a Summitului Grupului Tarilor Industrial Avansate (Grupul celor Opt sau G8) care va avea loc la St. Petersburg in iulie 2006. Va fi pentru prima data ca la un summit G8 sa fie discutate aceste conflicte.

Uniunea Europeana, care pana in prezent a concentrat atentia sa numai asupra problemelor din Balcani pentru a participa la conflicetele din Caucazul de Sud si Moldova, pare sa-si schimbe pozitia sa. Ziarul german "Der Welt" a scris intr-un articol vineri, 21 aprilie, ca Cancelarul german Angela Merkel planifica sa adreseze intr-un discurs catre Parlamentul UE la inceputul lunii mai planul privind noua politica pentru Europa de est, care va include problema Caucazului in centrul atentiei.

In acelasi timp, Washingtonul de asemenea pare a se implica mai mult in aceasta regiune - stimulat posibil de necesitatea de a proteja interesele sale energetice in Caucazul de sud, cat si de incercarea Rusiei de a-si impune influenta sa in aceasta regiune.

Pe 4 mai, Vice Presedintele american Dick Cheney va pleca la Vilnius pentru a participa la intrunirea lideriilor tarilor Marii Negre si Baltice si a evalua problemele regiunii.

Preluat din Radio Free Europe/Radio Liberty, 21/04/06

Primarul Varnitei, a relatat presei ca militia transnistreana a ocupat portul Varnita, sechestrand barjele si cladirile portului moldovenesc de la Nistru.

Tudor Serbov, primarul Varnitei a relatat ca circa 80 de militioneri transnistreni au organizat ocupatia. El sustine ca ei au arestat conducerea portului si au fortat lucratorii sa paraseasca zona portiera. Serbov sustine ca militionerii nu au explicat cauza actiunii lor.

Ministrul moldovean al reintegrarii a relatat ca unii din militioneri au ajuns la Varnita prin Tighina cat si prin traversarea raului Nistru in barci.

Agentia rusa Interfax a relatat ca trupele rusesti care stationeaza in Transnistria au luat controlul portului de la militionerii rusi si au incercat sa convinga partile sa ajunga la un acord comun privind controlul portului.

Preluat din Kommersant (Moscova), 21/04/06

Ieri, 20 aprilie, la Moscova Ministrul Afacerilor Externe a Federatiei Ruse a avut intrevederi cu James Jones, Comandantul Fortelor Aliate a NATO in Europa. Diplomatul rus a incercat sa explice generalului american ca Rusia e ingrijorata de planurile de extindere a NATO spre fostele republici sovietice, precum si amplasarea bazelor militare NATO in Bulgaria si Romania. Moscova a dat de inteles ca pentru a reduce tensiunile dintre parti o posibilitate ar fi o cooperare mai apropiata dintre Rusia si NATO. In caz contrar Rusia a amenintat aliantei ca va purcede la raspunsuri adecvate.

James Jones a sosit la Moscova in cadrul prepararii viitoarei intruniri a Consiliului Rusia-NATO de pe 28 aprilie la Sofia. Partile au anuntat ca in cadrul intrunirii bulgare ele au intentia de a decide viitoarele recomandari privind dezvoltarea unei cooperari de o "noua calitate". Anume acest tip de cooperare incearca Moscova sa obtina de la NATO deja de un an si fara succes, deoarece, desi contacte politice la nivel inalt sunt mentinute in permanenta, in realitate Rusia pentru NATO ramane un partener de importanta secundara. Expertii sunt de opinia ca in viitor, dupa extinderea aliantei la est (despre care Rusia nu are nici un dubiu, insa nu e in stare sa impiedice acest fapt), rolul Rusiei pentru Bruxelles va deveni si mai putin important. Nervozitatii Moscovei se adauga si acel fapt ca, de exemplu, Planul de Parteneriat Moldova-NATO care deja sta pe masa aliantei pentru aprobare. In afara de aceasta, NATO deja planifica stabilirea bazelor militare in Bulgaria si Romania, fara acordul Rusiei la aceasta chestiune destul de sensibila.

Ziarul rus informeaza ca ieri, Serghei Lavrov a incercat diplomatic sa explice generalului american toata profunzimea ingrijorarii rusesti. Prin aceasta el a dat de inteles ca este inca posibila evitarea unei noi confruntari (dintre Rusia si NATO). Potrivit Moscovei, solutia ar fi crearea unei noi cooperari Rusia-NATO. In special este vorba despre participarea navelor militare a flotei Marii Negre (a Rusiei) in operatia anti-terorista a NATO "Eforturi Active" in Marea Mediterana. Insa sperantele principale ale Rusiei sunt legate de stabilirea unei cooperari constructive dintre NATO si Organizatia Acordului privind Securitatea Colectiva (OASC). Moscova insista ca anume OASC ar putea avea un rol principal in eliminarea traficului de droguri din Afganistan.

La intrunirea MAE FR si NATO au participat si Ministrul Apararii a FR, Serghei Ivanov si asistentul Secretarului general a OASC, Valerii Zemskov. Zemskov a acuzat Bruxellesul pentru o mentalitate steriotipizata. "Bruxellesul crede ca OASC a fost creat (de Rusia) pentru a mentine pozitia imperiala a Rusiei si deaceea aceasta organizatie este respinsa", a sustinut Zemskov la conferinta privind problemele din spatiul post-sovietic din St. Petersburg. Potrivit lui Zemskov, "interesele NATO si SUA sunt evidente - crearea unei sisteme de aparare, care exista in afara Rusiei, fara Rusia si impotriva Rusiei". Zemskov a relatat ca NATO si americanii au ca scop sa fragmenteze definitiv republicile post-sovietice. "NATO are programe concrete privitor la Ucraina, Georgia, tarile transcaucaziene si din Asia centrala", sustine Valerii Zemskov.

Pe cand Serghei Ivanov a avertizat NATO ca daca alianta va schimba echilibrul fortelor la hotarele Rusiei, Moscova va exersa dreptul de a lua masuri pentru asigurarea securitatii nationale. Ministrul apararii a relatat ca stabilirea noilor baze militare ale NATO in Polonia si tarile balte contrazice obligatiilor aliantei (fata de Rusia). "Din punct de vedere a acordului, redislocarea fortelor NATO contrazice obligatiilor asumate de tarile membre a NATO privind stabilirea bazelor militare, stabilite in actul fondator a relatiile bilaterale dintre Rusia si NATO, semnat pe 27 mai 1997 la Paris", a relatat Ivanov intr-un interviu pentru ziarul "Sovetskaya Bielorusia" (Bielorusia sovietica).

Locul si timpul publicarii interviului a fost ales nu din intamplare. In cazul "raspunsului adecvat" impotriva NATO Rusia poate utiliza doar teritoriul Bielorusiei. In prezent doar acolo Moscova poate stabili baze militare noi pentru a contraechilibra stabilirea bazelor militare NATO in Europa de est.

In numarul de azi a ziarului european - The European Voice, este relatat ca efectele independentei provinciei Kosovo vor fi la fel de negative ca si independenta Moldovei, avand aceleasi consecinte ca traficul de arme, droguri si fiinte umane, piata neagra fiind unica piata in tara. Este propusa o asistenta financiara pentru dezvoltarea provinciei de catre UE pentru a evita astfel de consecinte.

Interesanta comparatie, care duce la inevitabila concluzie privind imaginea pe care o are Moldova la Bruxelles. Intrebari retorice raman insa - de ce UE nu a intervenit in Moldova cu mult mai devreme pentru a evita consecintele sus expuse? Ce a impiedicat UE de a asista restabilirea si dezvoltarea economiei post-sovietice la fel precum a facut-o in tarile Europei centrale, cat si in Romania? Moldova e un proiect geopolitic esuat din start, iar raspunsul la intrebarile sus-expuse e unic - Rusia.

Soarta Moldova nu e decisa atat la Bruxelles, ci in cabinetele de la Washington si Kremlin. Insa Washingtonul e preocupat de prea multe chestiuni mai importante pentru administratia lui Bush decat problemele Moldovei si Georgiei - problema nucleara iraniana, prelungirea si deteriorarea situatiei in Irak, iar Bruxelles-ul se lupta cu problemele interne din UE, stagnarea economiei tarilor membre, viitoarea extindere, efectele ei. Pe cand in Kremlin totul merge bine - consolidarea resurselor energetice sub controlul statului, preturile la petrol in crestere imbogatesc guvernul rus, facandu-l tot mai puternic si mai indraznet, nationalismul creste, iar cu el revine aspiratia imperialista (care de fapt Rusia niciodata nu a pierdut-o).

Fortele occidentale nu sunt egale cu cele a Rusiei in spatiul ex-sovietic (presiunea economica si politica e disproportionata - unde Europa si SUA ofera cateva milioane in ajutoare, Rusia afecteaza prin sanctiuni si instrumente economice in valoare de miliarde), si nici interesele nu sunt egale, occidentul dorind 'democratia' si 'stabilitatea' in regiune, iar Rusia suportand insecuritatea (exemplele nu se limiteaza numai la Transnistria ori Caucazul de sud, ci si in Asia, notamente finantarea grupului terorist palestinian, suportul aspiratiilor nucleare a Iranului, alimentarea energetica a Chinei, etc).

In aceasta pozitie inegala pentru Moldova, orice solutie nu va fi usoara pentru Moldova. Insa care e pretul pe care Moldova e gata sa-l plateasca pentru independenta sa adevarata?

Preluat din The Financial Times (Londra), 19/04/06

Gazprom a relatat miercuri, 19 aprilie, ca va redirectiona furnizarea gazului spre alte piete, daca tarile Uniunii Europene vor incerca sa blocheze ambitiile sale internationale.

Intr-un comunicat difuzat dupa intalnirea dintre Alexei Miller, directorul executiv a Gazpromului, cu ambasadorii UE, a fost relatat ca: “Este necesar de notat ca orice incercare de a limita activitatea Gazpromului pe piata europeana si orice incercare de a politiza chestiunea furnizarii gazului, care de fapt e o chestiune pur economica, nu va aduce la rezultate bune".

Avertizarea urmeaza dupa ce la inceputul saptamanii guvernul Marii Britanii a decis sa schimbe regulile de fuziune a companiilor pentru a impiedica cumpararea potentiala a companiei engleze Centrica, cel mai mare distributor de gaz natural din Marea Britanie, de catre Gazprom.

In comunicatul sau, Gazprom a avertizat ca ar putea redirectiona majoritatea gazului spre pietile cu crestere rapida din est (China si Japonia), daca planure sale de expansiune in Europa vor fi impiedicate.

Serghei Kuprianov, purtatorul de cuvant a Gazpromului, a relatat ziarului englez ca: “Noi doar vrem ca tarile europene sa inteleaga ca noi avem alternative in ceea ce priveste vanzarea gazului. Noi avem o piata cu crestere rapida in China si o piata pentru gaz lichifiat in SUA. Daca Uniunea Europeana vrea gazul nostru, ea trebuie sa ia in consideratie interesele noastre”.

Avertizarile Gazpromului urmeaza dupa semnarea acordului dintre Rusia si China pentru furnizarea pietii chineze cu gazul din Siberia occidentala, care in acelasi timp este sursa principala a gazului pentru Europa. Deoarece rezervele Gazpromului au ramas statice in ultimii cinci ani, furnizarea pietii chineze va reduce volumul gazului disponibil pentru tarile europene, sustine ziarul englez.

Si UE a crezut ca Gazpromul se va opri cu Ucraina? Gigantul rus a declarat deja ca vrea sa furnizeze 20% din gazul pe piata engleza, si cauta alte oportunitati de a-si impune prezenta in Europa occidentala.

Preluat din The Moscow Times cu referire la The Associated Press, 20/04/06

Un diplomat american de inalt nivel a relatat miercuri, 19 aprilie, ca Statele Unite vor inainta pentru discutie progresele politice din Bielorusia, precum si conflictele din Moldova, Georgia si Nagorno-Karabah, in timpul summit-ului Grupului tarilor industrial dezvoltate (G8), care va avea loc in St. Petersburg in iulie 2006.

Vice-Secretarul de Stat a SUA, Nicholas Burns, a spus ca pentru prima data in istoria intrunirii G8 se va discuta "aceste... conflicte atat de aproape de hotarele Rusiei" - subliniind diferenta politica rigida dintre Rusia si alte tari membre ale G8.

El a sustinut ca majoritatea tarilor membre ale G8 au fost de acord ca recentele alegeri din Bielorusia, care l-au intors pe Alexander Lukasenko la putere, au fost "anti-democratice" si ca G8 ar trebui sa ajute guvernele Georgiei si Moldovei intru rezolvarea conflictelor cu regiunile sale separatiste - toate fiind ajutate de Rusia.

Rusia si Statele Unite lucreaza impreuna sub egida OSCE pentru a solutiona conflictul de 18 ani din Nagorno-Karabah, o regiune armeniana din Azerbaijan. Ambele tari spera ca un progres poate fi atins in acest an.

Presedintele SUA, George W. Bush, a spus ca are intentii de a ridica intrebarea privind statutul democratiei in Rusia in timpul intrunirii G8.

Preluat din EUobserver (Bruxelles), 19/04/06

UE va implementa metode mai flexibile de finantare a initiativelor pro-democratice de tip american peste hotare, eforturile precedente ale Comisiei Europene (CE) fiind limitate de biurocratie.

Noua tendinta, vizibila in noile alocari prevazute in bugetul UE pentru anii 2007-13 pentru initiativele pro-democratice, este stimulata de noua cultura adusa la Bruxelles de noile tari membre din Europa de est, sustin diplomatii europeni si americani.

“Ei [tarile non-democrate] au nevoie de acelasi suport pe care l-am primit noi de la occident in timpul razboiului rece”, sustine un inalt oficial ceh.

“UE devine mai decentralizata. Ea trimite mai multi functionari pe teren, dandu-le mai multa discretie in actiunile lor”, un reprezentant de inalt nivel de la Departamentul de Stat a SUA a relatat agentiei europene EUobserver.

Comisia Europeana a lansat in ianuarie un proces de consultare dintre tarile membre si europarlamentari intru crearea unui "program tematic pentru promovarea democratiei si drepturilor omului in lume". Acest program are ca scop alocarea fondurilor europene pentru initiative pro-democratice din contul a sase capitole ale bugetului european dedicat politicii externe a UE intr-un singur program coordonat de Comisia Europeana si dedicat asistentei “flexibile” a ONG-urilor.

In plus la aceasta, un grup mixt de europarlamentari pe 19 aprilie au inaintat o propunere pentru crearea unei Fundatii Europene pentru Democratie cu un buget anual de 60 milioane euro. Aceasta fundatie, modelata dupa agentia americana National Endowment for Democracy (NED) si fundatia germana (altfel numita Stiftungen) ca Fundatia Konrad Adenauer, va folosi statutul sau oficial de ONG pentru a aloca liber fondurile UE pentru proiecte straine.

Comisarul european pentru relatii externe Benita Ferrero-Waldner a propus noul model al UE dupa alegerile din Bielorusia din 19 martie, promitand ca Bruxellesul va aloca 420 mii euro ONG-urilor bieloruse ce se afla in afara hotarelor tarii.

Modelul american
In prezent “problema principala” a UE consta in faptul ca tarile carora li sunt prevazute asistenta europeana pentru democratie, asa ca Bielorusia, Cuba, Algeria sau Burma, trebuie sa aprobe granturile pentru ONG-urile locale, ceea ce inseamna ca actuala alocare pentru asistenta externa a UE de 9 miliarde euro pe an nu are un efect asupra reformarii politice a acestor tari.

“Iata ce stopeaza Comisia Europeana. O persoana ca Lukasenko nu va permite o flexibilitate mare”, sustine oficialul Departamentului de Stat a SUA. Institutul European pentru Democratie si Drepturile Omului a UE cu un buget anual de 140 milioane euro este mult mai flexibil politic insa foarte cu mult mai incet, necesitand “ani” pentru aprobarea granturilor si epuizand beneficiarii cu evaluari si audit.

In contrast, Legea pentru Suportul Libertatii (Freedom Support Act) a SUA din 1992 permite alocarea rapida a fondurilor americane beneficiarilor locali prin intermediul ambasadelor americane sau fundatiilor guvernamentale ca National Endowment for Democracy si altor ONG-uri americane ca Freedom House. “Avem o autoritate bugetara in baza acestei legi pentru a proceda liber intru promovarea democratiei. Sunt foarte putine limite”, sustine diplomatul american.

SUA a contribuit cu 14 miliarde euro societatii civile din Ucraina inaintea alegerilor din noiembrie 2004, pe cand UE a cheltuit 16 miliarde euro pentru ONG-urile ucrainene in perioada 1998 si 2004. “SUA se bazeaza pe rezultate si se orienteaza pe impacte”, sustine Roland Kovats, vice-directorul ONG-ului american Freedom House. “Pe cand in UE, procedura are o importanta majora”.

“Mecanismele de finantare ale UE functioneaza bine in tarile care au deja guverne democrate”, sustine Igor Blazevic, directorul ONG-ului ceh People in Need. “Insa ei [UE] nu sunt destul de flexibili pentru a reactiona la evenimentele initiate de populatie in tarile autoritare”.

Aspectul rus
Insa tarile membre fondatoare a UE sunt precaute in crearea unei noi politici de externe supranationale atat de recent dupa esuarea constitutiei europene, preferand inloc o politica de externe divergente, bazate pe chestiunile energetice in relatiile cu Moscova, sustin analistii.

“Ceea ce se observa la nivelul UE e acceptarea unui numitor comun minim intre cele 25 tari membre. In cazul SUA, aceasta e o politica de stat [unica]”, sustine Kovats de la Freedom House.

Moscova a criticat Washingtonul pentru “amestecul” in revolutiile “colorate” din Georgia, Ucraina, Moldova si Kargastan intre 2003 si 2005, in acelasi timp adoptand in acest an legea care restrictioneaza finantarea straina a ONG-urilor ruse.

“Rusii cred ca noi am facut ceva murdar”, relateaza oficialul Departamentul de Stat. “Insa nu sunt strainii care decid. Sunt ucrainenii, georgienii si sa sper ca bielorusii, care decid. Noi incercam sa-i aducem la nivelul la care ei pot sa ia decizii”.

In acelasi timp, un Kremlin increzut si imbogatit din petrodolari creaza un front anti-ONG, asa ca Proryv si Fundatia Caucaziana pentru Democratie, in tarile de facto din sud-estul Europei ca Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia.

“Rusia incepe sa joace discret [soft game]”, sustine Nicu Popescu, analistul politic [moldav] de la Centrul European pentru Studii Politice, bazat la Bruxelles, care a vizitat regiunea in martie.

Centrul american de studii politice Woodrow Wilson International Center for Scholars a publicat recent o analiza privind potentialul strategic al Ucrainei in regiunea eurasiatica. Textul complet a lucrarii (in engleza) poate fi accesat aici.

Potrivit lucrarii, amplasarea strategica a Ucrainei intre principalii producatori energetici din Rusia si regiunea Marii Caspice si consumatorii din regiunea eurasiatica, reteaua sa larga de tranzit si disponibilitatea capacitatii de stocare subterana a gazului, o fac un potential important actor in tranzitul enegetic european. E posibil ca importanta Ucrainei va creste si mai mult odata cu continuarea cresterii cererii pentru gazul si petrolul rus si caspian in Europa occidentala.

Insa deoarece politica interna a Ucrainei e ineficienta si relatiile sale cu Rusia sunt complicate, ea nu a putut sa beneficieze pe deplin de la potentialul sau strategic.

Situatia energetica actuala din Ucraina si reglamentarea ei de asemenea au avut un impact negativ pentru strategia americana in regiune. Aceasta situatie complica eforturile americane de a ajuta Ucraina sa se stabileasca ca un stat democratic si un lider regional.

In plus, lipsa unei strategii energetice clare in Ucraina complica la randul sau strategia americana care prevede crearea unei rute de transport energetic pe axa est-vest ca un mijloc de promovare a democratiei in regiune oferind o alternativa dominatiei continua a Rusiei.

Preluat din The Independent (Londra), 19/04/06

Datorita cresterii continua a pretului petrolului, bogatiile nemaipomenite ale rezervelor petroliere a Rusiei ar putea aduce Kremlinului, printr-o gestionare corecta, 2.3 trilioane dolari pana in 2030, prezice Banca Mondiala.

Estimarea care face parte din noul raport al Bancii Mondiale, confirma parerea ca in scurt timp rusii vor deveni "seihi orientali" a fostei Uniuni Sovietice, insa bogatia tarii ar putea fi distribuita pentru prima data nu numai intre cateva persoane alese.

Banca Mondiala estima ca "fondul de stabilizare" a tarii, care constituie in prezent peste 60 miliarde dolari ar putea creste pana in 2030 la 2.3 trilioane dolari, ceea ce inseamna ca fiecare din cei 140 milioane de cetateni a Rusiei ar putea primi potential 16 500 dolari. Suma de 2.3 trilioane revine la 43% din Produsul Intern Brut a Rusiei in 2006, si doar cateva procente din aceasta suma ar constitui 800 miliarde.

Fondului de stabilizare ii revine aproape fiecare dolar a veniturilor firmelor petroliere, care corespunde la peste 27 dolari pentru un baril, iar cu cresterea continua a preturilor petroliere, acest fond devine tot mai mare.

Kremlinul este supus presiunii de a distribui o parte din bogatia petroliera a tarii pentru a creste nivelul de trai, insa pare a fi cazul ca Kremlinul nu stie cum sa cheltuie sau sa investeasca aceasta bogatie nou acumulata, avand teama unei eventuale inflatii.

Rusia este al doilea producator mondial de petrol dupa Arabia Saudita, desi multi cetateni de rand se plang de faptul ca veniturile de la vanzarile "aurului negru" la ei inca nu au ajuns.

Ziarul rus "Novye Izvestia" sustine ca chiar in cazul scenariilor negative, care au fost prevazute in prognoza Bancii Mondiale, volumul fondului ar creste pana in 2030 minimum la 1.5 trilioane. "Peste 25 de ani, rusii vor fi de trei ori mai bogati", scrie ziarul rus.

Banca Mondiala recomanda Kremlinului de a investi veniturile petroliere in actiunile corporatiilor transnationale in locul cheltuirii lor. Prognoza Bancii a urmat dupa anuntul lui Serghei Bogdancikov, directorul gigantului petrolier de stat "Rosneft", care se pregateste de a emite actiunile sale la bursele de la Londra si Moscova, care a relatat despre dorinta de a stabili un pret modest pentru actiunile concernului, astfel incat ele sa fie disponibile rusilor de rand. Acest pas e facut anume pentru a crea aceasta clasa de "seihi orientali".

Insa pe langa imbogatirea posibila a rusilor, apare intrebarea despre efectele posibile a imbogatirii Rusiei - scenarii posibile alternative ar putea include intarire capacitatii militare (inclusiv nucleare), continuarea si avansarea utilizarii resurselor energetice in politica sa externa, opunerea (politica si militara) fata de SUA, un nou razboi rece?

Comunicat de presa a the Jamestown Foundation (Washington, DC), 18/04/06

Fundatia americana Jamestown a denuntat pe 18 aprilie reportajul televiziunii ruse de stat, care a criticat conferinta fundatiei care a examinat instabilitatea Caucazului de nord, sustinand ca televiziunea rusa a prezentat informatie incorecta, manipulata si a falsificata. Conferinta organizata de Fundatia Jamestown pe 14 aprilie, intitulata "Frontul caucaz a lui Sadullaev: Posibilitatile unui viitor Nalcik", a intrunit experti independenti din diferite tari ale lumii pentru a examina politica rusa si miscarile musulmane separatiste din regiune.

"Reportajul fals de la ORT referitor la Fundatia Jamestown este reintoarcerea la propaganda si manipularea de tip sovietic", a declarat Presedintele Fundatiei Jamestown Glen E. Howard.

Fundatia Jamestown sustine ca conferinta sa nu a discutat teroristii, insa a adus un grup independent de experti pentru a discuta evenimentele recente din Caucazul de nord. Participantii la conferinta au inclus doi americani, un canadian, un istorian cecen bazat la Paris si un jurnalist independent din Rusia.

Reportajul difuzat la canalul ORT controlat de Kremlin, a sustinut ca Fundatia Jamestown pledeaza pentru viitoarele atacuri teroriste in Caucazul de nord si a presupus ca guvernul Statelor Unite suporta separatistii musulmani din regiune. Reportajul a cauzat proteste in fata Ambasadei SUA de la Moscova, in care Ministerul rus de externe a afirmat ca SUA suporta atacurile teroriste in Rusia.

"Protestele Ministerului rus de externe sunt facute in timpul cand Kremlinul inchide media independenta, represeaza sistematic organizatiile pentru drepturile omului si finanteaza organizatia de teroristi palestinieni Hamas", argumenteaza Howard. "Acuzand Fundatia Jamestown si guvernul SUA pentru promovarea terorismului in Cecenia si Caucazul de nord nu numai ca e ironic, dar si ipocrit".

Fundatia Jamestown produce cinci publicatii, inclusiv Eurasia Daily Monitor si Chechnya Weekly, care acopera evenimentele din Cecenia si Caucazul de nord. Fundatia Jamestown ofera informatie si analiza despre instabilitatea in regiunea euro-asiatica si activitatile de terorism mondial, inclusiv conflictele inghetate din fosta URSS, notamente conflictul transnistrean.

First CHALLENGE Training School: Perspectives on the European Neighbourhood Policy

The seminar seeks to examine various aspects of the European Neighborhood Policy (ENP) in the domains of visa policy, illegal migration and readmission agreements, asylum, and cooperation over international security issues. The seminar will bring together young researchers from universities, research institutes, and think tanks to deepen and widen their knowledge in subjects dealing with freedom, security, and justice.

• From: 21-Apr-06 to: 22-Apr-06
• Venue: Centre for European Policy Studies (CEPS), Brussels (Belgium)
• Organizer(s): Centre for European Policy Studies (CEPS) & Changing Landscape of European Liberty and Security (Challenge)

Preluat din Voice of America News (Washington), 18/04/06

ONG-ul international de mediu Greenpeace sustine ca peste 90,000 de persoane au decedat sau vor deceda din cauza cancerului ca rezultat al accidentului nuclear de la Cernobil din 1986.

Aceasta informatie a fost data publicatiei marti contrazice raportului publicat anterior de ONU in care s-a estimat numarul victimelor Cernobilului la circa 4,000 de persoane.

Greenpeace sustine ca informatia publicata recent arata ca explozia reactorului cu 20 de ani in urma a raspandit materiale radioactive in Bielorusia, Rusia si Ucraina in volum necesar sa produca peste 250,00 cazuri de cancer. O treime din aceste victime - 93,000 de persoane - vor deceda sau deja au decedat in rezultatul bolilor.

Raportul ONU referitor la Cernobil sustine ca saracia, depresia si stresul au avut un impact negativ mai mare asupra comunitatilor afectate decat expunerea la radiatie. Greenpeace a respins aceste concluzii si a spus ca Natiunile Unite au ignorat implicatiile reale a dizastrului.

Preluat de la Deutsche Welle (Germania), 18/04/06

Desi politicienii europeni vor sa construiasca un "zid" in jurul UE, expertii in domeniul migratiei sustin ca UE are nevoie de o politica de imigrare noua si progresiva, pentru beneficiul sau propriu.

Peste 64 milioane de persoane din tari sarace au ajuns in UE. Multi politicieni europeni sustin necesitatea de a stopa trecerea frontierelor UE de catre imigrantii clandestini. Desi multi continue sa-si riste viata pentru a ajunge in UE si cu hotarele "Fortaretei Europene" devining tot mai dificil de a trece, expertii propun o noua metoda de "deschidere selectiva" pentru a rezolva problema influxului imigrantilor. In prezent migratia este considerata de multe guverne ca o problema de securitate, sustine Thomas Faist, expert in migratie de la Universitatea din Bielefeld (Marea Britanie). "Migratia e o problema sociopolitica precum si o problema economica", sustine Faist.

Majoritatea liderilor europeni se bazeaza pe aceeasi mentalitate exprimata de ministrul francez a afacerilor interne, Nicolas Sarkozy, care a spus ca: "noi nu vrem pe oricine ca imigrant, insa doar acei care sunt bine echipati pentru a contribui intr-o masura semnificativa si de lunga durata dezvoltarii Frantei in lume". Insa activistii pentru drepturile omului si agentiile pentru dezvoltare sustin ca aceasta viziune e incorecta. "Trebuie sa prevenim o "scurgere de minti" din aceste tari in dezvoltare", spune Günter Bonnet de la Ministerul Dezvoltarii Economice a Germaniei. "Daca nu vom opri elita acestor tari sa plece de acolo, aceste tari vor ramane pustii si nu vor reusi sa iasa singure din impas".

Pe langa toate, un grup mic si selectiv de imigranti inalt calificati nu poate rezolva una din cele mai mari probleme ale UE - cea a imbatranirii rapide a populatiei. In 2015, o treime din populatia Europei va avea peste 50 de ani. Viitorul Europei depinde de imigratie. Expertii in migratie deja au avertizat despre viitoarea concurenta in interiorul UE pentru atragerea imigrantilor daca politica de imigrare nu va fi schimbata acum.

Insa majoritatea europenilor se tem ca imigrantii vor lua lucrul de la ei. Aceasta frica este justificata si ar trebui luata serios in considerare, sustine Ulla Mikota de la ONGul german "Federatia pentru Ajutorul Tarilor Lumei a Treia". Problema imigrantilor nu consta in locurile de munca ci in abuzul sistemului de catre imigranti iligali care beneficiaza de la alocarile guvernamentale si nu de la castigul din lucru, sustine experta. Mikota cere ca politicienii europeni sa creeze mai multe posibilitati pentru persoanele din afara UE de a imigra legal in UE. "Noi traim intr-o perioada a globalizarii si liberalizarii pietelor si este foarte normal ca oamenii sa poata misca liber".

"Europenii trebuie sa invete de a percepe imigrantii nu ca un pericol ci ca o oportunitate".

Preluat de la Romanian Global News, 18/04/06

Seful Serviciului Graniceri de stat al Ucrainei Nicolai Litvin a declarat la sfarsitul saptamanii trecute presei de la Odesa ca in viitorul apropiat o transee cu adancimea de un metru va marca sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Potrivit presei ucrainene, incepand cu 10 aprilie curent, la baza din Kotovsk a detasamentului de graniceri activeaza 5 echipe de ingineri, a caror sarcina este de a sapa aceste transee. Unitatile speciale de tehnica sapa cate 4 kilometri de transee pe zi, iar la fiecare 100 metri sunt plasate semne de avertizare "Trecere interzisa". Langa transei pamantul este arat, astfel incat vor fi evidente urmele infractorilor. "Aceste masuri nu sunt legate de situatia de conflict privind Transnistria. Trebuie sa intarim frontiera de stat si sa facem ordine la frontiera", a spus Litvin. "De asemenea, a fost intarita paza si pe sectorul acvatic al frontierei, in particular, in regiunea Cuciurgan au fost trimise unitati de tehnica moderna. In curand la frontiera vor fi instalate senzore de caldura, care vor reactiona la caldura corpului omenesc", a mai declarat Litvin.