EuroBlog

Sursa: La Libre (Belgia), 28/04/06

Intr-un studiu publicat vineri, 28 aprilie, la Moscova, s-a constatat ca canalele de televiziune ruse au creat o "realitate paralela" in care toata informatia despre Kremlin este prezentata in favoarea puterii, pe cand informatia rara despre partidele de opozitie sunt negative.

Majoritatea presei ruse "nu comunica cetatenilor rusi diferite puncte de vedere" privitor evenimentelor prezentate, arata acest studiu realizat in decurs de patru saptamani in martie de Centrul de Jurnalism in situatie extrema, o filiala a Uniunii Juralistilor rusi.

Studiul indica ca 91% din informatia prezentata la televiziunea de stat Pervyi Kanal era consacrata presedintelui Putin si "puterii de stat", cu 71% din aceasta informatie fiind considerata drept "pozitiva" despre Kremlin si 28% ca "neutra".

In contrast, opozantii Kremlinului nu au aparut la televiziune ci doar in 2% din informatia televizata, fiind prezentati intr-un ton "negativ".

"Canalele de stat nu pot fi considerate ca parte integrata a mass mediei", a comentat IgorIakovenko, secretarul general a Uniunii jurnalistilor rusi, citat de ziarul rus Kommersant, unul din rarele ziare care critica guvernul rus.

Unicul canal de televiziune Ren TV, proprietatea gigantului de electricitate RAO EES are o "acoperire echilibrata dintre guvern si principalele partide politice", relateaza studiul executat cu ajutorul ONG-ului slovac MEMO 98 si finantat de ONG-urile americane Freedom House si National Endowment for Democracy, ambele avand ca scop promovarea democratiei in lume.

Studiul confirma ca mass media a fost luata de facto sub controlul statului dupa venirea la putere a lui Putin. Mai multe organizatii mass media (televiziune si presa tiparita) au fost inchise si lista mass mediei independente s-a redus considerabil in Rusia.

Sursa: EUpolitix (Bruxelles), 28/04/06

Ministrii afacerilor externe a tarilor membre NATO, intruniti la Sofia pentru negocierile inaintea summitului NATO din noiembrie in Latvia, au inceput discutii privind extinderea aliantei.

Viitoarea expansiune a NATO ar putea include regiuni din afara sferii de influenta a aliantei, inclusiv Australia si Noua Zelanda, tarile Caucazului si Asiei centrale si de sud ca Japonia si Korea de Sud.

Aceasta nu presupune ca NATO va deveni o alianta globala insa "o alianta cu parteneri globali", a relatat intr-un interviu Jaap de Hoop Scheffer, Secretarul General al NATO, joi, 27 aprilie. Odata cu inceperea operatiunilor NATO la distante strategice, distante mari, aceasta solicita un dialog cu natiunile interesate", sustine Scheffer.

Secretarul General a concretizat ca discutiile neformale de la Sofia au fost doar primul pas in procesul de extindere si ca nici o decizie formala privind expansiunea aliantei nu va fi luata la Summitul NATO de la Riga din noiembrie 2006.

“Sofia va fi "inceputul discutiei" prvind viitoarea runda de extindere, pe cand Riga va trimite un semnal tarilor care aspira sa adere la alianta", a relatat Scheffer. “Cand ele [tarile] vor fi gata [sa adere], NATO va fi gata [sa le accepte]”.

Croatia, Albania si Macedonia fac parte in prezent in "Planul de Actiuni de Aderare" a NATO, un program-preludiu pentru o eventuala aderare. Georgia si Ucraina de asemenea si-au exprimat interesul de a adera la alianta.

Intre timp, fostul dizident sovietic si laureat al premiului Nobel, Alexander Soljenitsyn a acuzat NATO si SUA in incercarea lor de a inconjura Rusia. “Desi este clar ca Rusia in prezent nu prezinta nici un pericol, NATO construieste metodic si persistent aparatul sau militar - in estul Europei si inconjurand Rusia de la sud", a relatat Soljenitsyn intr-un interviu cu presa de la Moscova, joi, 27 aprilie.

Soljenitsyn, care a petrecut 10 ani in gulagul sovietic, a laudat eforturile lui Putin de a intari pozitia si influenta globala a Rusiei, precum si a criticat viziunea pro-occidentala a guvernului Ucrainean si a spus ca "nu exista o diferenta substantiala" dintre politica SUA si NATO. “Aceasta arata fara dubii ca ele [SUA si NATO] pregatesc de a inconjura Rusia si de a o lipsi de suveranitate", sustine el.

Sursa: The Moscow Times cu referire la RIA Novosti, 28/04/06

Prima transa de ajutor financiar din partea Rusiei in valoare de 280 milioane ruble (10.23 milioane dolari) a ajuns in Transnistria astazi, 28 aprilie, comunica ziarul rus.

Acest ajutor financiar vine in plus la donatiile facute de fondul pentru rusii de peste hotare din regiunea Krasnodar, si cele 20 milioane ruble (731 mii dolari) donate de regiunile Moscova, Breansk si Irkutsk.

Sursa: The European Voice (Bruxelles), 27/04/06

Uniunea Europeana (UE) are o obligatie morala de a-si pastra promisiunile si sa lese usa deschisa pentru viitoarele extinderi, sustine Cecilia Malmström, europarlamentara suedeza, membra a Comitetului pentru Afacerile Externe a Parlamentului European.

Ne apropiem aniversarea a doi ani de la ultima extindere a UE si trebuie sa admitem ca aceasta a fost un adevarat succes. Prin reunirea Europei de est si vest, am creat un continent unit bazat pe democratie, libertate si economie de piata deschisa.

Aderarea la UE a fost un factor important care a ajutat noile democratii fragile de a se reforma dupa decenii de dictatura comunista. Perspectiva aderarii la UE a avut un impact major asupra dorintei de a trece prin schimbari grele pentre a corespunde criteriilor de la Copenhaga [n.r. criterii impuse tarilor candidate la aderare in domeniul sistemului juridic, dreptului omului, economiei de piata, care ar permite candidatilor sa se alinieze si asimileze mai usor in UE]. La fel de importanta perspectiva aderarii in cadrul reformelor tarilor ca Turcia, Croatia si tarilor balcanice.

Extinderea a contribuit la crerea unei Europe mai stabile si democratice, astfel demonstrand 'puterea moale' Europei (soft power). Avem o obligatie morala sa lasam usa deschisa pentru viitoarele extinderi. Bulgaria si Romania vor fi membrii UE in decurs de un an sau doi si procesul de aderare a pornit cu Croatia si Turcia. Trebuie sa fim coerenti si sa aratam acestor tari si celor din Balcani ca noi suntem seriosi privind acceptarea lor atunci cand ei vor corespunde cerintelor aderarii. Sunt constienta de faptul ca drumul lor e lung si inca dificil, insa care e alternativa? Daca vom inchide usa, riscam sa provocam conflicte nationaliste, sa oprim reformele in aceste tari si sa ne trezim cu vecini instabili. De asemenea, perspectiva aderarii trebuie sa fie disponibila pentru Ucraina, Moldova si Bielorusia. Pentru oamenii persecutati in Bielorusia, Europa este unica speranta pentru un viitor mai bun.

Esenta proiectului european consta in stabilirea unei piete comune si aceasta la randul sau e un instrument puternic pentru a aduce democratia, pacea, bunastarea si stabilitatea intre vecini. UE are posibilitatea de a include noi membri in acest proiect. Pacta sunt servanda - acordurile sunt respectate.

Sursa: Radio Free Europe/Radio Liberty, 27/04/06

Ministerul rus al afacerilor externe a anuntat ca Rusia ar putea reorienta capabilitatile sale militare si relatiile militare si industriale daca Georgia si Ucraina vor adera la NATO.

Comentariile exprimate de Mihail Kamynin, purtatorul de cuvant al ministerul rus de externe, sunt facute in timpul intrunirii ministrilor de externe a tarilor memre NATO de la Sofia, intrunire care ar putea discuta posibilitatea extidenrii aliantei.

Georgia a exprimat dorinta de a adera la NATO catre 2009. Ucraina spera ca deveni membru dupa ce la intrunirea de la Sofia de pe 27 aprilie, James Appathurai, purtatorul de cuvant al NATO a relatat ca alianta va "sustine" cererea Ucrainei de a deveni membru, spunand ca "principiul de baza a politicii de extindere a NATO" e ca alianta va "sustine aspiratiile tarilor democrate - democratiilor europene - care doresc sa se apropie de NATO".

Ministrii de externe a Rusiei si Ucrainei, Serghei Lavrov si Borys Tarasyuk, se vor intalni cu colegii sai din tarile NATO pentru negocieri separate pe 28 aprilie, in ziua in care conferinta NATO va incepe oficial lucrarile sale.

Sursa: Reporter.md, 27/04/06

Vinul moldovenesc este produs in conformitate cu standardele necesare pentru a obtine acces pe pietile Uniunii Europene. Moldova trebuie sa lucreze mai activ pentru a crea o prezenta mai larga pe pietile mondiale de vinuri, exportandu-le in Europa, inclusiv in Federatia Rusa, sustin oficiali europeni.

Problema vinurilor moldovenesti a fost discutata, la 25 aprilie curent in cadrul sedintei Delegatiei Parlamentului European al Comitetului de Cooperare Parlamentara Republica Moldova-UE.

"Vreau sa-mi exprim ingrijorarea in legatura cu noile dovezi ale presiunii economice folosite in scopuri politice de catre Rusia. Prohibitia ruseasca a importului vinurilor moldovenesti este o miscare politica si calculata, pentru a depriva Moldova de veniturile de la export, atat de necesare. Scopul final al acestei presiuni este de a lua Moldova drept ostatic", a mentionat in declaratia sa Marianne Mikko, presedintele Delegatiei la Comitetul de Cooperare Parlamentara Republica Moldova-UE.

In opinia lui Mikko, ingrijorarile sanitare sunt doar un pretext pentru un nou atac impotriva independentei politice si economice a Moldovei.

"Vinurile moldovenesti au fost preferate de catre cetatenii rusi pe parcursul unui timp indelungat. Rusia este piata majora de export pentru producatorii moldoveni, iata de ce Rusia nu ar trebui sa permita ca o ambitie de scurta durata sa distruga legaturile construite timp de decenii", a mai accentuat presedintele Delegatie la Comitetul de Cooperare RM-UE.

In concluzie, oficialul a indemnat Moldova sa-si extinda prezenta pe piata mondiala, exprimandu-si speranta ca in timpul presedintiei austriace, UE va contribui la rezolvarea conflictului si la evitarea unor astfel incidente.

Sursa: United Press International (SUA), 26/04/06

RAO EES, gigantul energetic rus, a vandut 49% actiunile sale in centrala moldoveneasca de la Cuciurgan pentru 39.2 milioane dolari. Potrivit rapoartelor financiare a companiei, actiunile au fost vandute unui cumparator necunoscut in noiembrie 2005. Gazpromul s-a aratat interesat in centrala in trecut, insa e posibil ca ea sa nu fie cumparatorul.

In primavara anului 2005, Saint Guidon Invest, o companie mixta ruso-belgiana, a vandut 51% din actiunile sale in centrala de la Cuciurgan pentru 50 milioane dolari concernului rus RAO EES. Inter, o companie subsidiara a RAO EES a cumparat restul 49% de actiuni in august 2005.

In toamna anului 2005, proprietarii noi a centralei de la Cuciurgan au majorat preturile la energia electrica de la 3.05 la 4.08 centi/kWh, dupa care Moldova a inceput a importa energie electrica din Ucraina la 2.55 centi/kWh.

Din noiembrie 2005, in urma pierderilor financiare, numai unul din 12 generatoare de la Cuciurgan ramane in functionare, centrala furnizand electricitate numai regiunii nistrene.

Problema Cuciurganului este prezentata intr-un articol publicat anterior pe blog (care poate fi accesat aici), in care cercetatorul france Florent Parmentier, prezinta aspectul politic si economic a sectorului energetic din Moldova si problemele in jurul centralei de la Cuciurgan.

Sursa: RosBusinessConsulting cu referire la IPP, 21/04/06

Intr-un sondaj recent solicitat de Institutul de Politici Publice (IPP) din Moldova, 52.9% din populatia republicii considera ca relatiile dintre R. Moldova si Rusia sunt "rele" sau "foarte rele".

Sursa: Le Regard sur l'Est (Paris) cu referire la OSCE (Viena), 25/04/06

Un raport al OSCE publicat in aprilie 2006 (raportul in engleza poate fi descarcat aici), a constatat observatiile comuinicate de diferite ONG-uri privind traficul de fiinte umane in comunitatile de romi din Albania, Macedonia, Romania si Serbia si Muntenegru. Fenomenul in crestere in comunitatile de romi atinge in special copiii, victimele absentei starii civile, si femeile.

In Romania, spre exemplu, multi copii care sunt supusi lucrului fortat si prostitutiei vin din zonele rurale sau din suburbiile sarace a marelor orase. UNICEF de asemenea a remarcat ca un numar anormal de ridicat a copiilor exploatati vin din institutii de caritate ca orfelinatele. Frontierele romane constitue principalul loc de trafic de copii, in special la nordul tarii, in directia tarilor ca Moldova. In aceasta zona, unii copii au fost recrutati de membru din cei mai bogati ai comunitatii [de romi], cunoscut de parinti, care le propune o chirie anuala de 100-200 euro pentru un copil in schimbul folosirii pretinse a copilului ca brate de munca.

Raportul sustine ca vulnerabilitatea copiilor romi provine din lipsa educatiei si varstei lor subrede. Majoritatea copiilor nu au 18 ani si nu sunt inscrisi nici intr-un registru de stat, ceea ce nu numai ca le priveaza de existenta legala, dar si usureaza lucrul traficantilor. Politiei si lucratorilor sociali li este greu sa determine daca adultul care acompaniaza copilul este un membru a familiei sau nu deoarece nu exista nici un mijloc de identificare.

Comunitatile de romi se caracterizeaza printr-o saracie, o marginalizare sociala si sunt victimele ineficientei structurilor de stat si discriminarii in tara lor proprie. Responsabilii comunitatilor de romi [baronii] nu par sa fie nici ei constienti de necesitatea protectiei tinerilor comunitatii lor.

Sursa: Voice of America (Washington), 25/04/06

Statele Unite a condamnat azi, 25 aprilie, ocuparea portului moldovenesc Varnita de catre separatistii transnistreni.

Ambasada SUA de la Chisinau a numit ocuparea portului drept un act nejustificat si agresiv care ar fi putut avea consecinte extrem de periculoase. Autoritatile SUA apreciaza reactia calma si responsabila a autoritatilor moldave.

Oficialii moldoveni sustin ca circa 80 de militanti separatisti au ocupat portul nistrean Varnita vineri, 21 aprilie, inclusiv cladirile, barjele, si au arestat conducerea portului. Nu este insa clar daca separatistii detin inca controlul portului sau ostatici.

Portul se afla de partea transnistreana [desi pe malul drep a Nistrului] insa sub jurisdictia moldoveneasca.

Sursal: Voice of America (Washington), 25/04/06

Gazpromul refuza sa ratifice acrodul energetic european care ar garanta livrarea gazului rus in Europa.

Vice-directorul Gazpromului, Alexandr Medvedev, a criticat marti, 25 aprilie, acordul energetic propus dintre UE si Rusia, sustinand ca acest document nu reflecta conditiile reale de piata.

Acordul ar solicita ca Rusia sa permita parti terte de a avea acces la reteaua de transport (tevi) a Gazpromului.

O patrime din gazul natural consumat in UE vine din Rusia. Oficialii Gazpromului au avertizat UE ca ei vor livra gazul in alte regiuni daca tarile europene vor impiedica expansiunea companiei ruse in Europa.

La inceputul anului, Gazpromul a sistat temporar livrarea gazului pentru Ucraina intr-o disputa privind pretul gazelor. Blocada a redus volumul livrarilor pentru alte tari europene, contribuind ca unele tari membre a UE sa aplice masuri anti-monopol impotriva companiei ruse.

Preluat din EurActiv (Bruxelles), 26/04/06

Evolutiile iundatiilor sunt urmarite cu atentie de catre oficialii de la Bruxelles, Comisia Europeana fiind pregatita sa ofere sprijin financiar in momentul in care acesta va fi solicitat de guvernele statelor in cauza.

Anul trecut inundatiile au afectat regiuni intregi din Romania si Bulgaria, chiar in doua randuri, in mai si in august. Ambele state au solicitat atunci si au primit ajutor financiar din aprtea UE. Potrivit purtatoarei de cuvant a Comisiei Europene, Kristina Nagy, Romania a primit anul trecut 70 de milioane de euro iar Bulgaria ceva peste 20 de milioane.

Desi aceste doua tari nu sunt inca membre ale UE, ci vor deveni abia anul viitor sau in 2008, ele sunt tratate in astfel de cazuri ca si cum ar face parte din uniune.

Kristina Nagy: "UE dispune de un fond de solidaritate. Acesta este destinat statelor membre, dar si celor cu care se poarta deja negocieri de aderare."

Cu alte cuvinte, daca Turcia sau Croatia ar avea de suferit de pe urma unor catastrofe naturale similare si acestea ar avea dreptul la fondurile europene deoarece au inceput negocierile de aderare cu UE.

In cazul in care banii din fondul de solidaritate nu ajung, exista si alta cale de a oferi sprijin. Romania si Bulgaria primesc deja de mai multa vreme bani prin diferite programe UE, menite a ajuta aceste tari pe calea integrarii europene. Fondurile sunt destinate de pilda agriculturii sau refacerii infrastructurii. La nevoie UE poate utiliza aceste fonduri pentru rezolvarea unor probleme stringente, cum ar fi cele produse prin indundatii.

Preluat de la Ananova (Londra), 25/04/06

Peste 50 mii de muncitori din Romania si Bulgaria vor imigra in Marea Britanie in anul 2007, sustine un nou raport al Institute for Public Policy Research (IPPR). Institutul sustine ca acesti imigranti vor pleca in Marea Britanie odata ce tarile lor vor adera la UE, dintre ei 41 mii de romani si 15 mii de bulgari, care vor beneficia economia britanica.

Danny Sriskandarajah, vice directorul institutului sustine ca "aderarea Romaniei si Bulgariei trebuie privit ca o oportunitate si nu pericol". "Muncitorii din aceste tari se vor adauga la numarul important de forta de munca din tarile Europei de est care lucreaza in diverse sectoare si regiuni britanice".

El a adaugat ca "precum si in cazul precedentei aderari, Marea Britanie nu va vedea un influx enorm de imigranti, deoarece tinerii muncitori din Europa de est vin in Anglia sa lucreze, sa economiseasca, sa invete engleza si sa plece acasa".

BBC: Un raport realizat de compania "Ernst and Young" arata ca influxul de imigranti din Europa de est a impulsionat economia britanica. Conform studiului, imigrantii au acoperit cererea de forta de munca si au mentinut salariile la un nivel redus ceea ce a avut un impact pozitiv asupra economiei britanice. La ora actuala majoritatea muncitorilor in constructii, a instalatorilor, sau tamplarilor din Marea Britanie provin din una din noile tari membre ale Uniunii Europene din estul continentului.

Luni, 24 aprilie, Organizatia Natiunilor Unite a publicat un raport in care este indicat ca majoritatea tarilor sunt afectate de traficul uman, cu 127 tari de origine a victimelor, 98 tari de tranzit si 137 tari de destinatie preferate de traficanti.

Intr-un raportul sau ONU prezinta lista destinatiilor preferate de traficanti. In randul tarilor cu preferinte "inalte" sunt incluse: Marea Britanie, Australia, Canada, Franta, Spania si Elvetia. Tarile din lista "cele mai preferate" includ: Belgia, Germania, Italia si SUA. In randul tarilor de provinienta sistematica a victimelor sunt: Albania, Bielorusia, China, Moldova, Rusia si Tailand. Insa ONU avertizeaza ca lupta contra traficului uman este impiedicata din cauza lipsei informatiei corecte si de asemenea ca multe tari neaga existenta acestui fenomen in tara lor.

Preluat din EurActiv (Bruxelles), 25/04/06

In timp ce UE incearca sa-si fixeze hotarele, oferte de statut "priveligiat" fara perspective de aderare sunt considerate ca un mijloc de depasire a situatiei dificile privind extinderea, insa aceste noi mijloace pot inrautati situatia, sustine Karel Bartak in Transitions Online.

Statele membri si institutiile UE sunt blocate intr-o dezbatere privind viitoarea extindere a UE - trebuie oare o noua extindere si daca da - cate tari mai pot fi acceptate? Aceste intrebari nu numai ca ingrijoreaza tarile care vor o aderarea in perspectiva insa chiar si cele care vor adera la 1 ianuarie 2007, ca Bulgaria si Romania.

Dezbaterea privind extinderea UE este o consecinta a indigestiei celor 15 state membre din Europa occidentala de la extinderea spre Europa centrala si de est in 2004. Ea e si o consecinta a stagnarii continua a economiei celor 15 si respingerii tratatului constitutional de catre Franta si Olanda in 2005.

Zid mental?

In martie 2006, Parlamentul European a prezentat un raport, inspirat de catre politicienii germani si franceji, care indeamna tarile membre sa fie prudente privitor la viitoarele extinderi. Majoritatea parlamentarilor au recomandat ca tarile care vor sa adere la UE trebuie sa li se ofere o "perspectiva europeana", un termen care include nu numai aderarea, desi in viitorul indepartat, insa si un asa numit "parteneriat priveligiat". Ministrii europeni a afacerilor externe vor discuta aceasta ideie la o intrunire neformala planificata la finele lunii mai in Austria.

Expertii nu sunt multumiti

"Zidul din Berlin a fost daramat 15 ani in urma. Insa oamenii si chiar si politicienii din partea occidentala a continentului cred ca el inca exista. Chiar si noile tari membre, care sunt in UE de doi ani, sunt considerate ca localitati foarte exotice", a relatat Jean-Michel De Waele, profesor universitar la Universitatea Libera din Bruxelles. "Eu cred ca asa o atitudine este un esec - pentru UE, si pentru noi tari membre".

Doritorii de a adera la UE sunt impartiti in patru categorii. Bulgaria si Romania au incheiat negocierile lor de membru si au semnat tratatele de aderare; ei asteapta acum pentru ca UE sa confirme ca ei vor fi intr-adevar acceptate sa adere la Revelion. (O clauza de securitate in tratatele lor de aderare permite UE sa amane aderarea lor cu un an daca tarile corespunde asteptarilor UE).

In cazul Croatiei si Turciei, UE a inceput formal procesul de negocieri anul trecut. Expertii prevad aderarea Croatiei pana la sfarsitul deceniului, posibil in 2009, pe cand Turcia mai are de asteptat.

Alte tari din Balcanii occidentali au primit confirmarea de la UE ca ei vor fi considerati ca viitori candidati la aderare; la moment numai Macedonia primind statutul de tara-candidat. Serbia si Muntenegru au inceput doar acum sa negocieze Acordul de Stabilizare si Asociere (ASA) cu UE, precum si Bosnia si Hertegovina. Pentru tarile Balcanilor occidentali, semnarea ASA este primul pas spre aderare la UE.

Al patrulea grup, in prezent Ucraina si Moldova si in curand posibil ca si Bielorusia si Georgia, fac parte din "politica de vecinatate" a UE, fara nici o perspectiva de aderare oferita la momentul actual.

Insa in care grup nu ar fi vreo tara care doreste aderarea la UE, ei simt ca UE se intoarce cu spatele la ei.

UE cere de la Bulgaria si Romania de a prezenta evindenta tangibila privind succesul reformei sistemului juridic si instrumentele lor anti-coruptie. Arestarea pentru coruptie a politicienilor de rang inalt intr-un fel a devenit o conditie de a pastra data aderarii pentru ianuarie 2007.

De Andrea R. Mihailescu,  preluat din The Washington Times (Washington), 22/04/06

Rusia, care a demonstrat dorinta de a folosi resursele energetice ca arma politica, inaspreste controlul furnizarii resurselor energetice catre Europa occidentala. Prognozele arata ca Rusia va furniza circa 70% din gazul natural in Europa occidentala pana in 2025.
    
Pana nu demult, tarile membre a Uniunii Europene erau divizati in doua "zone" de dependenta fata de gazul si petrolul rus. Rusia e un de facto monopol in furnizarea gazului si petrolului in noile tari membre a UE, majoritatea fostele satelite sovietice. Vechea Europa, pe de alta parte, e mai putin dependenta de Rusia, insa aceasta dependenta e in crestere.
 
"Independenta vechii Europe se deterioreaza rapid. Ambele zone se egaleaza in cel mai rau mod",  sustine Vladimir Socor, analist politic de la Fundatia Jamestown.
    
Vladimir Socor, intr-un interviu telefonic cu ziarul american, a relatat ca cresterea cererii [pentru hidrocarburanti] in Europa, reducerea rezervei de gaz si petrol din Marea de Nord si dorinta Rusiei de a cumpara infrastructura [energetica] in Europa, fac Continentul european sa fie inca mai dependent de resursele energetice rusesti.
    
Janusz Bugajsky, un cercetator de la Centru pentru Studiile Strategice si Internationale (Center for Strategic and International Studies), a relatat la conferinta energetica a zonei Marii Neagre de la inceputul lunii ca UE importa circa 40% din gazul natural de la Rusia si a prezis ca aceasta cifra va ajunge la 70% in 20 de ani. El a adaugat ca Gazpromul isi extinde rutele de transport in Balcani si Europa de est si a spus ca este important pentru Ucraina, Serbia si Moldova de a cauta modalitati de minimizare a dependentei lor de Moscova. 

Liderii europeni au fost avertizati in ianuarie, cand Gazpromul a sistat brusc furnizarea gazului in timpul disputei cu Ucraina privind renegocierea preturilor la gaze, in acelasi timp reducand volumul furnizat unor tari membre a UE. Saptamana aceasta Gazpromul s-a intalnit cu ambasadorii a 25 tari membre a UE la Moscova in timpul careia, Alexei Miller a avertizat tarile europene despre reducerea volumului de gaz furnitat pentru UE. Gazprom "poate sa satisfaca cererea in crestere pentru gazul natural in Europa", a spus Miller. "Insa, sa nu uitati ca noi suntem implicati activ in dezvoltarea noilor piete in America de nord si China" . Intrunirea a avut loc in acelasi timp cand Marea Britanie incearca sa blocheze incercarea Gazpromului de a achizitiona distribuitorul de gaz englez Centrica.
    
"Rusia foloseste resursele sale energetice ca un instrument geopolitic, ca un mijloc de a-si avansa interesele strategice si geopolitice", a relatat Socor, aceste dezvoltari avand implicari grave pentru Continentul european. "Maximizand dependenta energetica a Europei, Rusia obtine mijloace de influenta financiare si politice. Aceasta poate slabi solidaritatea NATO si sa disparta Europa de la SUA si NATO", sustine el.
    
Oficialii europeni inteleg despre aceasta vulnerabilitate din ce in ce mai mult, insa controlul Rusiei asupra retelelor de distributie, inclusiv rutele din Asia centrala, creste, lasand Europei putine alternative. O optiune discutata la conferinta Marii Negre a fost propunerea de a incepe a cumpara gaz din bazinul Marii Caspice si Africa de nord. Ministrii europeni de energie de asemenea au fost de acord de a dezvolta o strategie energetica comuna, cu o propunere politica fiind pregatita pentru vara 2006 si un acord final fiind planificat pentru finele anului curent.
    
Insa Vladimir Socor crede ca aceasta nu este suficient. "Fiecare stie ca criza din Ucraina de iarna aceasta a fost un apel pentru ca Europa sa se trezeasca si sa inceapa sa actioneze privind problemei energetice. Insa ea se trezeste foarte incet. Nu exista o strategie energetica a UE, ca atare", sustine el. In schimb, Rusia Instead, Russia is pitting EU nations against one another by signing bilateral energy agreements, he said.
    
Unele sperante raman cu proiectul Nabucco, care prevede crearea unei retele de tevi de peste 3 000 km, care costa 5.55 miliarde dolari si va transporta anual 25 miliarde de metri cubi de gaz din bazinul Marii Caspice si Orientul Mijlociu spre pietele Europene. Conceputa in 2002, teava va trece prin Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria spre Baumgarten in Austria. Constructia ar putea incepe in 2008 si finalizata pana in 2011.

Preluat din Czech Business Weekly (Praga), 24/04/06

Potrivit lui Tomas Haisman, seful departamentului pentru politica de azil si migratie a Ministerului ceh de interne, guvernul ceh planifica sa ofere cateva milioane de crone pentru a ajuta dezvoltarea micului business din Moldova.

Ministerul a decis saptamana trecuta sa ofere 5.8 million crone (circa 203,000 euro) pana in 2008 pentru a ajuta moldovenii sa creeze companiile lor proprii; idea este de a ajuta reducerea numarului imigrantilor ilegali din Republica Ceha prin intermediul imbunatatirii situatiei economice din tara lor de origine. Moldava, una din cele mai sarace tari din Europa, a fost plasata recent de catre jurnalul englez The Economist pe locul 99 din 111 tari in baza calitatii vietii. Banca Mondiala a plasat Moldova pe locul 69 din 155 de tari in raport cu facilitarea inceperii afacerii.

“Noi organizam cursuri de instruire pentru oamenii care vor sa inceapa o afacere mica. Participantii care vor avea cel mai mare succes vor primi un imprumut foarte avantajos pentru a-si incepe afacerea lor privata”, sustine Ministrul ceh de interne, Frantisek Bublan. El a adaugat ca de regula circa 100 de oameni se inscriu la curs, 10 dintre care reusesc sa primeasca acest imprumut.

Ministerul de interne va aloca 1.8 milioane de crone pentru acest proiect in 2006 si 2 milioane de crone in 2007 si 2008. Ministerul coopereaza cu organizatii non-guvernamentale din Cehia si dupa hotare care organizeaza cursurile si coordoneaza alocarea creditelor pentru localitatile alese.

Haisman a relatat ca un astfel de program este prevazut si pentru Ucraina, Georgia si Armenia, fiind tari surse a imigratiei ilegale in Cehia. Proiectul face parte din programul de cooperare pentru dezvoltare a Ministerului ceh a relatiile externe, prin intermediul caruia 750 milioane crone au fost deja alocate.

Preluat din The San Francisco Chronicle, 24/04/06

Istoria adolescentilor romani Oriana, 14 ani, si Mariana, 15 ani, a uimit si cei mai experimentati politisti din Viena.

Ambele fete au spus ca au fost vandute de doua ori - prima data de parintii lor unei grupari criminale din Balcani, care i-au adus la Viena pentru a cersi si fura, iar apoi ea a fost vanduta proprietarului turc de bordel. In decurs de doua luni, fetele au spus ca au fost batute si violate in zilele cand ele nu aduceau minimul de 420 dolari cersiti impus de banda criminala.

Tinerele au relatat ofiterilor ca ele au evadat din apartamentul, care-i apartine proprietarului de bordel unde ele erau tinute inchise, cu ajutorul unui chelner turc care de asemenea traia in apartament si care i-a adus la politie.

Oriana si Mariana impartasesc destinul de peste 120 mii de copii si adolescenti din Europa de est care sunt adusi anual in Europa occidentala pentru a fura, cersi si a se prostitua fiind amenintati cu bataia si violul, sustine Organizatia Internationala a Migratiei, o agentie a Natiunilor Unite, implicata in problema migratiei.

Investigatorii de la politia din Viena sustin ca majoritatea acestor copii, care cred ca pleaca in vacanta, sunt adusi din cele mai sarace regiuni [ale Europei] ca Moldova, Ucraina, Albania, Bielorusia, Bulgaria si Romania, unde somajul si saracia sunt persistente.

"Parintii sunt platiti pana la 6 000 dolari pentru un copil pentru o perioada "de imprumut" de trei luni", sustine Michael Braunsperger, oficial de la politia din Viena. "Si daca tinerii au capacitati si succes in furt si cersetorie, parintii primesc un bonus". Dupa expirarea celor trei luni, sustine el, copii sunt intorsi parintilor, care de regula ii vand din nou.

Norbert Ceipek, care a deschis un refugiu pentru copii la Viena, sustine ca afacerea de cumparare a copiilor include de regula un document notarizat care autorizeaza prietenul familiei sau rudei de a lua copilul in vacanta. Calatorind in minibuse sau autobuse cu remorci, copii si adultii care-i acompaniaza de regula nu au probleme de a intra in Austria, datorita decretului UE privind anularea regimului de vize cu Bulgaria si Romania.

Viena este punctul principal de tranzit pentru traficantii de copii - circa 1 300 de copii din Europa de est in varsta de la 7 la 14 ani au fost interpelati pentru furtul si cersetarea in strada in ultimii doi ani, potrivit lui Gerald Tatzgern, seful departamentului pentru traficul uman de la politia federala austriaca.

Furand din masini parcate in strada, magazine si atractii turistice, copii sunt acoperiti sub pretextul cersetorilor, potrivit politiei vieneze. Politia sustine ca copii sunt controlati aspru de grupari de adulti, care-i conduc in zone specifice, colecteaza banii acumulati la sfarsitul zilei si transmit banii sefilor sai din Romania si Bulgaria.

"E un rachet eficient si sinistru", sustine Braunsperger.

Cand sunt interpelati de autoritatile vieneze, majoritatea copiilor sunt adusi la refugiul lui Ceipek numit Drehscheibe, sau "Platan," sustin reprezentantii politiei. "Istoriile copiilor adusi de politisti iti rup inima", zice Ceipek.

Tanja, o fetita de 10 ani de la refugiu, a fost interpelata de cateva ori pentru furt. Vanduta de mama-sa pentru o suma ne declarata, fetita politicoasa a relatat ziarului american despre instructiile primite de la superiorii sai adulti. "Ei ne-au spus sa nu furam niciodata telefoane mobile, deoarece politia poate sa le foloseasca pentru a-i gasi", spune ea. "Ne-au ordonat sa nu furam carduri bancare la bancomate, deoarece ele sunt pazite de camere video".

In scurt timp dupa interviu, Tanja a disparut, precum si multi alti copii de la refugiu, spune Ceipek. "Deseori ei evadeaza ore dupa ce sunt admisi, insa dupa lege noi nu avem dreptul sa-i oprim", spune el. Legea austriaca nu permite statului sa aresteze copii mai mici de 14 ani cu exceptia crimelor grave.

Ceipek a laudat autoritatile romane pentru eforturile lor in lupta contra traficului copiilor, sustinand ca numarul copiilor romani interpelati de politia austriaca a scazut in ultimele luni. Si deoarece putini sefi criminali au fost arestati - "practic nu ai cum sa-i prinzi", sustine Ceipek - zeci de membri inferiori a gruparilor criminale sunt arestati si asteapta sentinta lor.

Insa el a acuzat autoritatile bulgare care "intind timpul. Chiar si cativa ministri bulgari recent au relatat ca nu stiu despre problemele care implica exploatarea copiilor bulgari dupa hotare", sustine el. 

Renate Balic Blenzing, directorul departamentului pentru tineret a orasului Viena, a relatat acelasi lucru ca si Ceipek. "Autoritatile bulgare de regula refuza sa admita copii bulgari pe care ii incercam sa-i trimitem acasa - ei spun ca acestea par a fi romani".

Cativa analisti politici sustin ca aderarea Bulgariei la UE la anul a facut ca Ministrul bulgar de justitie Georgi Petkanov sa anunte luna trecuta la Viena despre crearea unui centru pentru juvenili la Sofia in special pentru copiii repatriati din Austria. "Ei vor reveni la familiile lor numai dupa ce noi vom fi convinsi ca ei nu vor fi vanduti din nou", a relatat Petkanov la o conferenta de presa de la Viena.

Intre timp, Ministrul austriac de interne, Liese Prokop, a promis de a lupta contra gruparilor criminale organizate care exploateaza copiii. Ea a spus ca politia federala austriaca este antrenata pentru a lupta contra traficantilor de copii si granicerii au fost instructati sa inspecteze adultii din Europa de est care calatoresc cu doi sau mai multi copii in baza documentelor care le ofera permisiunea de la parintii copiilor de ai scoate din tara pentru vacante.

In ceea ce priveste Oriana si Mariana, ele s-au intors in Romania, si locuiesc acum intr-un azil de stat. Cativa membri a grupului criminal care le-a adus in Austria au fost arestati. Autoritatile romane cerceteaza parintii fetelor, iar proprietarul turc a bordelului care a cumparat fetele pentru o suma de 5 000 dolari este dat in cautare de catre politia din Viena.

"Fetele au venit aici, sperand ca se vor distra, ca Austria e un paradis", spune Ceipek. "Insa ceea ce au gasit a fost infernul".

Preluat din The Washington Times, 24/04/06

Bulgaria a acceptat sa deschida 3 baze militare care va gazdui permantent 2 500 trupe americane care vor fi disponibile pentru participarea la actiuni militare in Orientul Mijlociu si alte regiuni din vecinatate. Secretarul de Stat Condoleezza Rice va semna acordul cand ea va fi in vizita in Bulgaria saptamana curenta.

Rice, care pleaca pentru o vizita de lucru in Balcani azi, va semna acordul privind cooperare militara larga cu noul stat membru a NATO care va autoriza stationarea fortelor militare straine pe teritoriul sau pentru prima data in 1 325 de ani din istoria sa, au relatat oficialii americani si bulgari.

Ziarul american sustine ca versiunea finala a acordului va permite Statelor Unite sa foloseasca trupele de la bazele bulgare pentru misiuni in tari terte fara o permisiune specifica din partea autoritatilor bulgare, o chestiune sensibila pentru majoritatea bulgarilor.

"Una din prioritatea cheie este abilitatea noastra de a folosi soldatii nostri unde avem nevoie de ei", relateaza un inalt oficial american. "Altfel, noi vom fi legati. Vechiul model [din timpul Razboiului Rece] prevedea dislocarea fotelor [americane] in Europa deoarece noi credeam ca vom lupta in Europa".

Utilizarea unei tari cu o mare minoritate musulmana ca o baza pentru stationarea trupelor americane pentru un atac eventual a tarilor musulmane, ca Iranul si Siria, a provocat o opunere aspra in Bulgaria. Un partid nationalist reprezentat in Parlamentul bulgar planifica organizarea protestelor impotriva acordului in timpul vizitei lui Rice in Bulgaria.

O alta problema dificila in timpul negocierilor a implicat juristictia asupra oricaror crime comise de personalul militar american in Bulgaria. Aceasta a fost rezolvata printr-o fraza lunga si complicata, care este standard pentru astfel de documente, a relatat un inalt oficial american. "Bulgarii nu vor avea dreptul la jurisdictia primara, insa in cazuri special importante, ei vor prelua dreptul si jurisdictia", a explicat oficialul intr-un limbaj mai simplu. El a relatat ca majoritatea crimelor comise de fortele americane dupa hotare nu sunt "semnificative". Un inalt oficial bulgar a sustinut ca Sofia a fost satisfacuta cu acordul si ca ambele tari vor lucra impreuna in cazul unor crime serioase.

Oficialii din ambele tari au relatat ca SUA nu vor plati chiria pentru a folosi bazele aeriene Bezmer si Graf Ignatievo, si poligonul si depozitul din Novo Selo. Insa, potrivit acordului, SUA va acoperi cheltuielile "operationale si de intretinere". "Daca vom decide ca avem nevoie de proprietate comerciala, noi vom plati", sustine inaltul oficial american. Inaltul oficial bulgar a relatat ca orice cladiri noi construite de americani vor ramane in proprietatea Bulgariei in timpul si dupa prezenta americana in tara.

Bulgaria spera ca acest acord va crea locuri de munca in tara, insa ea poate fi dezamagita. "Noi nu planificam sa avem multi lucratori permanenti", sustine oficialul american. "Insa companiile bulgare au dreptul sa semneze contracte pentru servicii daca ei vor corespunde cerintelor si standardelor noastre".

Circa 2 500 de trupe americane vor fi stationate permanent la trei baze militare din sudul Bulgariei, insa numarul lor poate ajunge la 5 000 in timpul perioadelor de rotatie, sustine oficialul american.

Rice a semnat un acord similar cu Romania in decembrie 2005. Acordul a fost ratificat de Parlament si este in asteptarea ratificarii de catre Senat, a relatat Sorin Ducaru, Ambasadorul Romaniei la Washington.

Bulgaria si Romania sunt tarile fostului Pact de la Varsovia a caror amplasare strategica la intersectia Europei si Orientului Mijlociu a atras atentia Washingtonului dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, permitandu-le aderarea la NATO.

Rice va participa la intrevederea ministrilor afacerilor externe a tarilor membre a NATO la Sofia si va vizita de asemenea Grecia si Turcia.

Preluat din The Times (Londra/Bruxelles), 21/04/06

La sfarsitul saptamanii trecute, UE a fost inglodata in unul din cele mai mari scandaluri financiare odata ce Curtea de Audit a UE, agentia de supraveghere a bugetului european, a descoperit fraude financiare in valoare de 7 miliarde euro legate de programul de asistenta pentru fosta Uniune Sovietica.

Europarlamentarii au criticat aspru faptul ca 5 miliarde euro din banii contribuabililor din UE au fost irositi si au solicitat ca Comisia Europeana sa suspendeze acest program, cunoscut sub denumirea TACIS (Asistenta Tehnica pentru Comunitatea Statelor Independente).

Acest program a alocat circa 500 milioane euro anual pentru12 foste republici sovietice din Europa de est si Asia centrala pentru a sustine dezvoltarea economiilor de piata si democratiei din 1991.

Curtea Europeana de Audit a relatat presei joi, 20 aprilie, ca ea nu va aproba programul TACIS din cauza utilizarii ineficiente a fondurilor alocate acestui program.

Auditorii europeni au investigat 29 de proiecte din Rusia, principalul beneficiar al programului TACIS, si au descoperi ca numai 9 din aceste proiecte au atins obiectivele finantate de UE. In total, numai 5 din 29 de proiecte au avut impacte durabile.

Auditorii au prezentat informatii privind un proiect pentru dezvoltarea sistemului de incalzire si electricitate intr-un oras [rus] care nu a dorit acest proiect si un alt proiect care prevedea armonizarea standardelor rutiere dintre UE si Rusia care a esuat din cauza ca UE nu are astfel de standarde. Echipamentul pentru testarea drumurilor oferit de UE nu a fost folosit.

Un proiect a inventat o regiune pe hartie pentru a corespunde criteriilor si a primi granturile UE. Un laborator finantat din banii UE nu a fost folosit deoarece beneficiarii nu aveau spatiu pentru a pastra echipamentul pe cand altul nu a fost folosit deoarece beneficiarii nu aveau bani pentru materialele necesare folosite de laborator.

In alt caz echipamentul tehnic finantat de UE a fost vandut de beneficiari deoarece ei nu au stiut cum sa-l foloseasca si nu aveau conectare internet pentru a-l folosi. Echipament de fitness destinat copiilor a ajuns a fi folosit de soldatii rusi.

Raportul auditorilor de asemenea a prezentat cazuri de coordonare proasta a proiectelor, lipsa disciplinei financiare si monitorizarea fondurilor UE, insa nu a prezentat evidenta clara privind fraude deliberate. Utilizand un limbaj prudent de auditor, Jacek Uczkiewicz, auditorul acestui raport, a relatat ca “a fost depistat utilizarea ineficienta a banilor Comunitatii Europene. Analiza noastra nu este pozitiva. Credem ca situatia e rea si necesita multa disciplina si atentie pentru a fi imbunatatita”.

Hans-Peter Martin, un europarlamentar din comitetul pentru controlul bugetar a Parlamentului European, a relatat presei ca raportul de audit a aratat ca circa 5 miliarde din cele 7 miliarde euro oferite din 1991 pana in prezent au fost irositi. “E un scandal serios pentru UE”, sustine el. “De ce Comisia Europeana nu a facut nimic pentru a rezolva problema in decurs de 15 ani? Comisia trebuie sa suspendeze imediat finantarea TACIS. Situatia e atat de rea ca miliarde de euro au disparut. Toti cei care au lucrat in aceste proiecte trebuie sa le fie rusine”.

Chris Heaton-Harris, un alt europarlamentar din comitetul pentru controlul bugetar, sustine ca “E o multime de bani aruncati in aer. UE nu are o metoda de verificare buna a banilor cheltuiti pentru toate aceste proiecte”.

Comisia Europeana a acceptat ca au fost comise greseli si a spus ca va invata de la aceasta experienta insa a explicat ca proiectele au esuat deoarece ele au fost lansata intr-o perioada in special turbulenta in Rusia. Un purtator de cuvant de la Comisie a relatat presei ca reformele recente au imbunatatit situatia.

Preluat de la Radio Free Europe/Radio Liberty, 21/04/06

Vice Secretarul de Stat a SUA, Nicholas Burns sustine ca Statele Unite va insista ca asa-numitele conflicte inghetate a fostei URSS ca Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria sa fie incluse in programul de lucru a Summitului Grupului Tarilor Industrial Avansate (Grupul celor Opt sau G8) care va avea loc la St. Petersburg in iulie 2006. Va fi pentru prima data ca la un summit G8 sa fie discutate aceste conflicte.

Uniunea Europeana, care pana in prezent a concentrat atentia sa numai asupra problemelor din Balcani pentru a participa la conflicetele din Caucazul de Sud si Moldova, pare sa-si schimbe pozitia sa. Ziarul german "Der Welt" a scris intr-un articol vineri, 21 aprilie, ca Cancelarul german Angela Merkel planifica sa adreseze intr-un discurs catre Parlamentul UE la inceputul lunii mai planul privind noua politica pentru Europa de est, care va include problema Caucazului in centrul atentiei.

In acelasi timp, Washingtonul de asemenea pare a se implica mai mult in aceasta regiune - stimulat posibil de necesitatea de a proteja interesele sale energetice in Caucazul de sud, cat si de incercarea Rusiei de a-si impune influenta sa in aceasta regiune.

Pe 4 mai, Vice Presedintele american Dick Cheney va pleca la Vilnius pentru a participa la intrunirea lideriilor tarilor Marii Negre si Baltice si a evalua problemele regiunii.

Preluat din Radio Free Europe/Radio Liberty, 21/04/06

Primarul Varnitei, a relatat presei ca militia transnistreana a ocupat portul Varnita, sechestrand barjele si cladirile portului moldovenesc de la Nistru.

Tudor Serbov, primarul Varnitei a relatat ca circa 80 de militioneri transnistreni au organizat ocupatia. El sustine ca ei au arestat conducerea portului si au fortat lucratorii sa paraseasca zona portiera. Serbov sustine ca militionerii nu au explicat cauza actiunii lor.

Ministrul moldovean al reintegrarii a relatat ca unii din militioneri au ajuns la Varnita prin Tighina cat si prin traversarea raului Nistru in barci.

Agentia rusa Interfax a relatat ca trupele rusesti care stationeaza in Transnistria au luat controlul portului de la militionerii rusi si au incercat sa convinga partile sa ajunga la un acord comun privind controlul portului.

Preluat din Kommersant (Moscova), 21/04/06

Ieri, 20 aprilie, la Moscova Ministrul Afacerilor Externe a Federatiei Ruse a avut intrevederi cu James Jones, Comandantul Fortelor Aliate a NATO in Europa. Diplomatul rus a incercat sa explice generalului american ca Rusia e ingrijorata de planurile de extindere a NATO spre fostele republici sovietice, precum si amplasarea bazelor militare NATO in Bulgaria si Romania. Moscova a dat de inteles ca pentru a reduce tensiunile dintre parti o posibilitate ar fi o cooperare mai apropiata dintre Rusia si NATO. In caz contrar Rusia a amenintat aliantei ca va purcede la raspunsuri adecvate.

James Jones a sosit la Moscova in cadrul prepararii viitoarei intruniri a Consiliului Rusia-NATO de pe 28 aprilie la Sofia. Partile au anuntat ca in cadrul intrunirii bulgare ele au intentia de a decide viitoarele recomandari privind dezvoltarea unei cooperari de o "noua calitate". Anume acest tip de cooperare incearca Moscova sa obtina de la NATO deja de un an si fara succes, deoarece, desi contacte politice la nivel inalt sunt mentinute in permanenta, in realitate Rusia pentru NATO ramane un partener de importanta secundara. Expertii sunt de opinia ca in viitor, dupa extinderea aliantei la est (despre care Rusia nu are nici un dubiu, insa nu e in stare sa impiedice acest fapt), rolul Rusiei pentru Bruxelles va deveni si mai putin important. Nervozitatii Moscovei se adauga si acel fapt ca, de exemplu, Planul de Parteneriat Moldova-NATO care deja sta pe masa aliantei pentru aprobare. In afara de aceasta, NATO deja planifica stabilirea bazelor militare in Bulgaria si Romania, fara acordul Rusiei la aceasta chestiune destul de sensibila.

Ziarul rus informeaza ca ieri, Serghei Lavrov a incercat diplomatic sa explice generalului american toata profunzimea ingrijorarii rusesti. Prin aceasta el a dat de inteles ca este inca posibila evitarea unei noi confruntari (dintre Rusia si NATO). Potrivit Moscovei, solutia ar fi crearea unei noi cooperari Rusia-NATO. In special este vorba despre participarea navelor militare a flotei Marii Negre (a Rusiei) in operatia anti-terorista a NATO "Eforturi Active" in Marea Mediterana. Insa sperantele principale ale Rusiei sunt legate de stabilirea unei cooperari constructive dintre NATO si Organizatia Acordului privind Securitatea Colectiva (OASC). Moscova insista ca anume OASC ar putea avea un rol principal in eliminarea traficului de droguri din Afganistan.

La intrunirea MAE FR si NATO au participat si Ministrul Apararii a FR, Serghei Ivanov si asistentul Secretarului general a OASC, Valerii Zemskov. Zemskov a acuzat Bruxellesul pentru o mentalitate steriotipizata. "Bruxellesul crede ca OASC a fost creat (de Rusia) pentru a mentine pozitia imperiala a Rusiei si deaceea aceasta organizatie este respinsa", a sustinut Zemskov la conferinta privind problemele din spatiul post-sovietic din St. Petersburg. Potrivit lui Zemskov, "interesele NATO si SUA sunt evidente - crearea unei sisteme de aparare, care exista in afara Rusiei, fara Rusia si impotriva Rusiei". Zemskov a relatat ca NATO si americanii au ca scop sa fragmenteze definitiv republicile post-sovietice. "NATO are programe concrete privitor la Ucraina, Georgia, tarile transcaucaziene si din Asia centrala", sustine Valerii Zemskov.

Pe cand Serghei Ivanov a avertizat NATO ca daca alianta va schimba echilibrul fortelor la hotarele Rusiei, Moscova va exersa dreptul de a lua masuri pentru asigurarea securitatii nationale. Ministrul apararii a relatat ca stabilirea noilor baze militare ale NATO in Polonia si tarile balte contrazice obligatiilor aliantei (fata de Rusia). "Din punct de vedere a acordului, redislocarea fortelor NATO contrazice obligatiilor asumate de tarile membre a NATO privind stabilirea bazelor militare, stabilite in actul fondator a relatiile bilaterale dintre Rusia si NATO, semnat pe 27 mai 1997 la Paris", a relatat Ivanov intr-un interviu pentru ziarul "Sovetskaya Bielorusia" (Bielorusia sovietica).

Locul si timpul publicarii interviului a fost ales nu din intamplare. In cazul "raspunsului adecvat" impotriva NATO Rusia poate utiliza doar teritoriul Bielorusiei. In prezent doar acolo Moscova poate stabili baze militare noi pentru a contraechilibra stabilirea bazelor militare NATO in Europa de est.

In numarul de azi a ziarului european - The European Voice, este relatat ca efectele independentei provinciei Kosovo vor fi la fel de negative ca si independenta Moldovei, avand aceleasi consecinte ca traficul de arme, droguri si fiinte umane, piata neagra fiind unica piata in tara. Este propusa o asistenta financiara pentru dezvoltarea provinciei de catre UE pentru a evita astfel de consecinte.

Interesanta comparatie, care duce la inevitabila concluzie privind imaginea pe care o are Moldova la Bruxelles. Intrebari retorice raman insa - de ce UE nu a intervenit in Moldova cu mult mai devreme pentru a evita consecintele sus expuse? Ce a impiedicat UE de a asista restabilirea si dezvoltarea economiei post-sovietice la fel precum a facut-o in tarile Europei centrale, cat si in Romania? Moldova e un proiect geopolitic esuat din start, iar raspunsul la intrebarile sus-expuse e unic - Rusia.

Soarta Moldova nu e decisa atat la Bruxelles, ci in cabinetele de la Washington si Kremlin. Insa Washingtonul e preocupat de prea multe chestiuni mai importante pentru administratia lui Bush decat problemele Moldovei si Georgiei - problema nucleara iraniana, prelungirea si deteriorarea situatiei in Irak, iar Bruxelles-ul se lupta cu problemele interne din UE, stagnarea economiei tarilor membre, viitoarea extindere, efectele ei. Pe cand in Kremlin totul merge bine - consolidarea resurselor energetice sub controlul statului, preturile la petrol in crestere imbogatesc guvernul rus, facandu-l tot mai puternic si mai indraznet, nationalismul creste, iar cu el revine aspiratia imperialista (care de fapt Rusia niciodata nu a pierdut-o).

Fortele occidentale nu sunt egale cu cele a Rusiei in spatiul ex-sovietic (presiunea economica si politica e disproportionata - unde Europa si SUA ofera cateva milioane in ajutoare, Rusia afecteaza prin sanctiuni si instrumente economice in valoare de miliarde), si nici interesele nu sunt egale, occidentul dorind 'democratia' si 'stabilitatea' in regiune, iar Rusia suportand insecuritatea (exemplele nu se limiteaza numai la Transnistria ori Caucazul de sud, ci si in Asia, notamente finantarea grupului terorist palestinian, suportul aspiratiilor nucleare a Iranului, alimentarea energetica a Chinei, etc).

In aceasta pozitie inegala pentru Moldova, orice solutie nu va fi usoara pentru Moldova. Insa care e pretul pe care Moldova e gata sa-l plateasca pentru independenta sa adevarata?

Preluat din The Financial Times (Londra), 19/04/06

Gazprom a relatat miercuri, 19 aprilie, ca va redirectiona furnizarea gazului spre alte piete, daca tarile Uniunii Europene vor incerca sa blocheze ambitiile sale internationale.

Intr-un comunicat difuzat dupa intalnirea dintre Alexei Miller, directorul executiv a Gazpromului, cu ambasadorii UE, a fost relatat ca: “Este necesar de notat ca orice incercare de a limita activitatea Gazpromului pe piata europeana si orice incercare de a politiza chestiunea furnizarii gazului, care de fapt e o chestiune pur economica, nu va aduce la rezultate bune".

Avertizarea urmeaza dupa ce la inceputul saptamanii guvernul Marii Britanii a decis sa schimbe regulile de fuziune a companiilor pentru a impiedica cumpararea potentiala a companiei engleze Centrica, cel mai mare distributor de gaz natural din Marea Britanie, de catre Gazprom.

In comunicatul sau, Gazprom a avertizat ca ar putea redirectiona majoritatea gazului spre pietile cu crestere rapida din est (China si Japonia), daca planure sale de expansiune in Europa vor fi impiedicate.

Serghei Kuprianov, purtatorul de cuvant a Gazpromului, a relatat ziarului englez ca: “Noi doar vrem ca tarile europene sa inteleaga ca noi avem alternative in ceea ce priveste vanzarea gazului. Noi avem o piata cu crestere rapida in China si o piata pentru gaz lichifiat in SUA. Daca Uniunea Europeana vrea gazul nostru, ea trebuie sa ia in consideratie interesele noastre”.

Avertizarile Gazpromului urmeaza dupa semnarea acordului dintre Rusia si China pentru furnizarea pietii chineze cu gazul din Siberia occidentala, care in acelasi timp este sursa principala a gazului pentru Europa. Deoarece rezervele Gazpromului au ramas statice in ultimii cinci ani, furnizarea pietii chineze va reduce volumul gazului disponibil pentru tarile europene, sustine ziarul englez.

Si UE a crezut ca Gazpromul se va opri cu Ucraina? Gigantul rus a declarat deja ca vrea sa furnizeze 20% din gazul pe piata engleza, si cauta alte oportunitati de a-si impune prezenta in Europa occidentala.

Preluat din The Moscow Times cu referire la The Associated Press, 20/04/06

Un diplomat american de inalt nivel a relatat miercuri, 19 aprilie, ca Statele Unite vor inainta pentru discutie progresele politice din Bielorusia, precum si conflictele din Moldova, Georgia si Nagorno-Karabah, in timpul summit-ului Grupului tarilor industrial dezvoltate (G8), care va avea loc in St. Petersburg in iulie 2006.

Vice-Secretarul de Stat a SUA, Nicholas Burns, a spus ca pentru prima data in istoria intrunirii G8 se va discuta "aceste... conflicte atat de aproape de hotarele Rusiei" - subliniind diferenta politica rigida dintre Rusia si alte tari membre ale G8.

El a sustinut ca majoritatea tarilor membre ale G8 au fost de acord ca recentele alegeri din Bielorusia, care l-au intors pe Alexander Lukasenko la putere, au fost "anti-democratice" si ca G8 ar trebui sa ajute guvernele Georgiei si Moldovei intru rezolvarea conflictelor cu regiunile sale separatiste - toate fiind ajutate de Rusia.

Rusia si Statele Unite lucreaza impreuna sub egida OSCE pentru a solutiona conflictul de 18 ani din Nagorno-Karabah, o regiune armeniana din Azerbaijan. Ambele tari spera ca un progres poate fi atins in acest an.

Presedintele SUA, George W. Bush, a spus ca are intentii de a ridica intrebarea privind statutul democratiei in Rusia in timpul intrunirii G8.

Preluat din EUobserver (Bruxelles), 19/04/06

UE va implementa metode mai flexibile de finantare a initiativelor pro-democratice de tip american peste hotare, eforturile precedente ale Comisiei Europene (CE) fiind limitate de biurocratie.

Noua tendinta, vizibila in noile alocari prevazute in bugetul UE pentru anii 2007-13 pentru initiativele pro-democratice, este stimulata de noua cultura adusa la Bruxelles de noile tari membre din Europa de est, sustin diplomatii europeni si americani.

“Ei [tarile non-democrate] au nevoie de acelasi suport pe care l-am primit noi de la occident in timpul razboiului rece”, sustine un inalt oficial ceh.

“UE devine mai decentralizata. Ea trimite mai multi functionari pe teren, dandu-le mai multa discretie in actiunile lor”, un reprezentant de inalt nivel de la Departamentul de Stat a SUA a relatat agentiei europene EUobserver.

Comisia Europeana a lansat in ianuarie un proces de consultare dintre tarile membre si europarlamentari intru crearea unui "program tematic pentru promovarea democratiei si drepturilor omului in lume". Acest program are ca scop alocarea fondurilor europene pentru initiative pro-democratice din contul a sase capitole ale bugetului european dedicat politicii externe a UE intr-un singur program coordonat de Comisia Europeana si dedicat asistentei “flexibile” a ONG-urilor.

In plus la aceasta, un grup mixt de europarlamentari pe 19 aprilie au inaintat o propunere pentru crearea unei Fundatii Europene pentru Democratie cu un buget anual de 60 milioane euro. Aceasta fundatie, modelata dupa agentia americana National Endowment for Democracy (NED) si fundatia germana (altfel numita Stiftungen) ca Fundatia Konrad Adenauer, va folosi statutul sau oficial de ONG pentru a aloca liber fondurile UE pentru proiecte straine.

Comisarul european pentru relatii externe Benita Ferrero-Waldner a propus noul model al UE dupa alegerile din Bielorusia din 19 martie, promitand ca Bruxellesul va aloca 420 mii euro ONG-urilor bieloruse ce se afla in afara hotarelor tarii.

Modelul american
In prezent “problema principala” a UE consta in faptul ca tarile carora li sunt prevazute asistenta europeana pentru democratie, asa ca Bielorusia, Cuba, Algeria sau Burma, trebuie sa aprobe granturile pentru ONG-urile locale, ceea ce inseamna ca actuala alocare pentru asistenta externa a UE de 9 miliarde euro pe an nu are un efect asupra reformarii politice a acestor tari.

“Iata ce stopeaza Comisia Europeana. O persoana ca Lukasenko nu va permite o flexibilitate mare”, sustine oficialul Departamentului de Stat a SUA. Institutul European pentru Democratie si Drepturile Omului a UE cu un buget anual de 140 milioane euro este mult mai flexibil politic insa foarte cu mult mai incet, necesitand “ani” pentru aprobarea granturilor si epuizand beneficiarii cu evaluari si audit.

In contrast, Legea pentru Suportul Libertatii (Freedom Support Act) a SUA din 1992 permite alocarea rapida a fondurilor americane beneficiarilor locali prin intermediul ambasadelor americane sau fundatiilor guvernamentale ca National Endowment for Democracy si altor ONG-uri americane ca Freedom House. “Avem o autoritate bugetara in baza acestei legi pentru a proceda liber intru promovarea democratiei. Sunt foarte putine limite”, sustine diplomatul american.

SUA a contribuit cu 14 miliarde euro societatii civile din Ucraina inaintea alegerilor din noiembrie 2004, pe cand UE a cheltuit 16 miliarde euro pentru ONG-urile ucrainene in perioada 1998 si 2004. “SUA se bazeaza pe rezultate si se orienteaza pe impacte”, sustine Roland Kovats, vice-directorul ONG-ului american Freedom House. “Pe cand in UE, procedura are o importanta majora”.

“Mecanismele de finantare ale UE functioneaza bine in tarile care au deja guverne democrate”, sustine Igor Blazevic, directorul ONG-ului ceh People in Need. “Insa ei [UE] nu sunt destul de flexibili pentru a reactiona la evenimentele initiate de populatie in tarile autoritare”.

Aspectul rus
Insa tarile membre fondatoare a UE sunt precaute in crearea unei noi politici de externe supranationale atat de recent dupa esuarea constitutiei europene, preferand inloc o politica de externe divergente, bazate pe chestiunile energetice in relatiile cu Moscova, sustin analistii.

“Ceea ce se observa la nivelul UE e acceptarea unui numitor comun minim intre cele 25 tari membre. In cazul SUA, aceasta e o politica de stat [unica]”, sustine Kovats de la Freedom House.

Moscova a criticat Washingtonul pentru “amestecul” in revolutiile “colorate” din Georgia, Ucraina, Moldova si Kargastan intre 2003 si 2005, in acelasi timp adoptand in acest an legea care restrictioneaza finantarea straina a ONG-urilor ruse.

“Rusii cred ca noi am facut ceva murdar”, relateaza oficialul Departamentul de Stat. “Insa nu sunt strainii care decid. Sunt ucrainenii, georgienii si sa sper ca bielorusii, care decid. Noi incercam sa-i aducem la nivelul la care ei pot sa ia decizii”.

In acelasi timp, un Kremlin increzut si imbogatit din petrodolari creaza un front anti-ONG, asa ca Proryv si Fundatia Caucaziana pentru Democratie, in tarile de facto din sud-estul Europei ca Transnistria, Osetia de Sud si Abhazia.

“Rusia incepe sa joace discret [soft game]”, sustine Nicu Popescu, analistul politic [moldav] de la Centrul European pentru Studii Politice, bazat la Bruxelles, care a vizitat regiunea in martie.

Centrul american de studii politice Woodrow Wilson International Center for Scholars a publicat recent o analiza privind potentialul strategic al Ucrainei in regiunea eurasiatica. Textul complet a lucrarii (in engleza) poate fi accesat aici.

Potrivit lucrarii, amplasarea strategica a Ucrainei intre principalii producatori energetici din Rusia si regiunea Marii Caspice si consumatorii din regiunea eurasiatica, reteaua sa larga de tranzit si disponibilitatea capacitatii de stocare subterana a gazului, o fac un potential important actor in tranzitul enegetic european. E posibil ca importanta Ucrainei va creste si mai mult odata cu continuarea cresterii cererii pentru gazul si petrolul rus si caspian in Europa occidentala.

Insa deoarece politica interna a Ucrainei e ineficienta si relatiile sale cu Rusia sunt complicate, ea nu a putut sa beneficieze pe deplin de la potentialul sau strategic.

Situatia energetica actuala din Ucraina si reglamentarea ei de asemenea au avut un impact negativ pentru strategia americana in regiune. Aceasta situatie complica eforturile americane de a ajuta Ucraina sa se stabileasca ca un stat democratic si un lider regional.

In plus, lipsa unei strategii energetice clare in Ucraina complica la randul sau strategia americana care prevede crearea unei rute de transport energetic pe axa est-vest ca un mijloc de promovare a democratiei in regiune oferind o alternativa dominatiei continua a Rusiei.

Preluat din The Independent (Londra), 19/04/06

Datorita cresterii continua a pretului petrolului, bogatiile nemaipomenite ale rezervelor petroliere a Rusiei ar putea aduce Kremlinului, printr-o gestionare corecta, 2.3 trilioane dolari pana in 2030, prezice Banca Mondiala.

Estimarea care face parte din noul raport al Bancii Mondiale, confirma parerea ca in scurt timp rusii vor deveni "seihi orientali" a fostei Uniuni Sovietice, insa bogatia tarii ar putea fi distribuita pentru prima data nu numai intre cateva persoane alese.

Banca Mondiala estima ca "fondul de stabilizare" a tarii, care constituie in prezent peste 60 miliarde dolari ar putea creste pana in 2030 la 2.3 trilioane dolari, ceea ce inseamna ca fiecare din cei 140 milioane de cetateni a Rusiei ar putea primi potential 16 500 dolari. Suma de 2.3 trilioane revine la 43% din Produsul Intern Brut a Rusiei in 2006, si doar cateva procente din aceasta suma ar constitui 800 miliarde.

Fondului de stabilizare ii revine aproape fiecare dolar a veniturilor firmelor petroliere, care corespunde la peste 27 dolari pentru un baril, iar cu cresterea continua a preturilor petroliere, acest fond devine tot mai mare.

Kremlinul este supus presiunii de a distribui o parte din bogatia petroliera a tarii pentru a creste nivelul de trai, insa pare a fi cazul ca Kremlinul nu stie cum sa cheltuie sau sa investeasca aceasta bogatie nou acumulata, avand teama unei eventuale inflatii.

Rusia este al doilea producator mondial de petrol dupa Arabia Saudita, desi multi cetateni de rand se plang de faptul ca veniturile de la vanzarile "aurului negru" la ei inca nu au ajuns.

Ziarul rus "Novye Izvestia" sustine ca chiar in cazul scenariilor negative, care au fost prevazute in prognoza Bancii Mondiale, volumul fondului ar creste pana in 2030 minimum la 1.5 trilioane. "Peste 25 de ani, rusii vor fi de trei ori mai bogati", scrie ziarul rus.

Banca Mondiala recomanda Kremlinului de a investi veniturile petroliere in actiunile corporatiilor transnationale in locul cheltuirii lor. Prognoza Bancii a urmat dupa anuntul lui Serghei Bogdancikov, directorul gigantului petrolier de stat "Rosneft", care se pregateste de a emite actiunile sale la bursele de la Londra si Moscova, care a relatat despre dorinta de a stabili un pret modest pentru actiunile concernului, astfel incat ele sa fie disponibile rusilor de rand. Acest pas e facut anume pentru a crea aceasta clasa de "seihi orientali".

Insa pe langa imbogatirea posibila a rusilor, apare intrebarea despre efectele posibile a imbogatirii Rusiei - scenarii posibile alternative ar putea include intarire capacitatii militare (inclusiv nucleare), continuarea si avansarea utilizarii resurselor energetice in politica sa externa, opunerea (politica si militara) fata de SUA, un nou razboi rece?

Comunicat de presa a the Jamestown Foundation (Washington, DC), 18/04/06

Fundatia americana Jamestown a denuntat pe 18 aprilie reportajul televiziunii ruse de stat, care a criticat conferinta fundatiei care a examinat instabilitatea Caucazului de nord, sustinand ca televiziunea rusa a prezentat informatie incorecta, manipulata si a falsificata. Conferinta organizata de Fundatia Jamestown pe 14 aprilie, intitulata "Frontul caucaz a lui Sadullaev: Posibilitatile unui viitor Nalcik", a intrunit experti independenti din diferite tari ale lumii pentru a examina politica rusa si miscarile musulmane separatiste din regiune.

"Reportajul fals de la ORT referitor la Fundatia Jamestown este reintoarcerea la propaganda si manipularea de tip sovietic", a declarat Presedintele Fundatiei Jamestown Glen E. Howard.

Fundatia Jamestown sustine ca conferinta sa nu a discutat teroristii, insa a adus un grup independent de experti pentru a discuta evenimentele recente din Caucazul de nord. Participantii la conferinta au inclus doi americani, un canadian, un istorian cecen bazat la Paris si un jurnalist independent din Rusia.

Reportajul difuzat la canalul ORT controlat de Kremlin, a sustinut ca Fundatia Jamestown pledeaza pentru viitoarele atacuri teroriste in Caucazul de nord si a presupus ca guvernul Statelor Unite suporta separatistii musulmani din regiune. Reportajul a cauzat proteste in fata Ambasadei SUA de la Moscova, in care Ministerul rus de externe a afirmat ca SUA suporta atacurile teroriste in Rusia.

"Protestele Ministerului rus de externe sunt facute in timpul cand Kremlinul inchide media independenta, represeaza sistematic organizatiile pentru drepturile omului si finanteaza organizatia de teroristi palestinieni Hamas", argumenteaza Howard. "Acuzand Fundatia Jamestown si guvernul SUA pentru promovarea terorismului in Cecenia si Caucazul de nord nu numai ca e ironic, dar si ipocrit".

Fundatia Jamestown produce cinci publicatii, inclusiv Eurasia Daily Monitor si Chechnya Weekly, care acopera evenimentele din Cecenia si Caucazul de nord. Fundatia Jamestown ofera informatie si analiza despre instabilitatea in regiunea euro-asiatica si activitatile de terorism mondial, inclusiv conflictele inghetate din fosta URSS, notamente conflictul transnistrean.

First CHALLENGE Training School: Perspectives on the European Neighbourhood Policy

The seminar seeks to examine various aspects of the European Neighborhood Policy (ENP) in the domains of visa policy, illegal migration and readmission agreements, asylum, and cooperation over international security issues. The seminar will bring together young researchers from universities, research institutes, and think tanks to deepen and widen their knowledge in subjects dealing with freedom, security, and justice.

• From: 21-Apr-06 to: 22-Apr-06
• Venue: Centre for European Policy Studies (CEPS), Brussels (Belgium)
• Organizer(s): Centre for European Policy Studies (CEPS) & Changing Landscape of European Liberty and Security (Challenge)

Preluat din Voice of America News (Washington), 18/04/06

ONG-ul international de mediu Greenpeace sustine ca peste 90,000 de persoane au decedat sau vor deceda din cauza cancerului ca rezultat al accidentului nuclear de la Cernobil din 1986.

Aceasta informatie a fost data publicatiei marti contrazice raportului publicat anterior de ONU in care s-a estimat numarul victimelor Cernobilului la circa 4,000 de persoane.

Greenpeace sustine ca informatia publicata recent arata ca explozia reactorului cu 20 de ani in urma a raspandit materiale radioactive in Bielorusia, Rusia si Ucraina in volum necesar sa produca peste 250,00 cazuri de cancer. O treime din aceste victime - 93,000 de persoane - vor deceda sau deja au decedat in rezultatul bolilor.

Raportul ONU referitor la Cernobil sustine ca saracia, depresia si stresul au avut un impact negativ mai mare asupra comunitatilor afectate decat expunerea la radiatie. Greenpeace a respins aceste concluzii si a spus ca Natiunile Unite au ignorat implicatiile reale a dizastrului.

Preluat de la Deutsche Welle (Germania), 18/04/06

Desi politicienii europeni vor sa construiasca un "zid" in jurul UE, expertii in domeniul migratiei sustin ca UE are nevoie de o politica de imigrare noua si progresiva, pentru beneficiul sau propriu.

Peste 64 milioane de persoane din tari sarace au ajuns in UE. Multi politicieni europeni sustin necesitatea de a stopa trecerea frontierelor UE de catre imigrantii clandestini. Desi multi continue sa-si riste viata pentru a ajunge in UE si cu hotarele "Fortaretei Europene" devining tot mai dificil de a trece, expertii propun o noua metoda de "deschidere selectiva" pentru a rezolva problema influxului imigrantilor. In prezent migratia este considerata de multe guverne ca o problema de securitate, sustine Thomas Faist, expert in migratie de la Universitatea din Bielefeld (Marea Britanie). "Migratia e o problema sociopolitica precum si o problema economica", sustine Faist.

Majoritatea liderilor europeni se bazeaza pe aceeasi mentalitate exprimata de ministrul francez a afacerilor interne, Nicolas Sarkozy, care a spus ca: "noi nu vrem pe oricine ca imigrant, insa doar acei care sunt bine echipati pentru a contribui intr-o masura semnificativa si de lunga durata dezvoltarii Frantei in lume". Insa activistii pentru drepturile omului si agentiile pentru dezvoltare sustin ca aceasta viziune e incorecta. "Trebuie sa prevenim o "scurgere de minti" din aceste tari in dezvoltare", spune Günter Bonnet de la Ministerul Dezvoltarii Economice a Germaniei. "Daca nu vom opri elita acestor tari sa plece de acolo, aceste tari vor ramane pustii si nu vor reusi sa iasa singure din impas".

Pe langa toate, un grup mic si selectiv de imigranti inalt calificati nu poate rezolva una din cele mai mari probleme ale UE - cea a imbatranirii rapide a populatiei. In 2015, o treime din populatia Europei va avea peste 50 de ani. Viitorul Europei depinde de imigratie. Expertii in migratie deja au avertizat despre viitoarea concurenta in interiorul UE pentru atragerea imigrantilor daca politica de imigrare nu va fi schimbata acum.

Insa majoritatea europenilor se tem ca imigrantii vor lua lucrul de la ei. Aceasta frica este justificata si ar trebui luata serios in considerare, sustine Ulla Mikota de la ONGul german "Federatia pentru Ajutorul Tarilor Lumei a Treia". Problema imigrantilor nu consta in locurile de munca ci in abuzul sistemului de catre imigranti iligali care beneficiaza de la alocarile guvernamentale si nu de la castigul din lucru, sustine experta. Mikota cere ca politicienii europeni sa creeze mai multe posibilitati pentru persoanele din afara UE de a imigra legal in UE. "Noi traim intr-o perioada a globalizarii si liberalizarii pietelor si este foarte normal ca oamenii sa poata misca liber".

"Europenii trebuie sa invete de a percepe imigrantii nu ca un pericol ci ca o oportunitate".

Preluat de la Romanian Global News, 18/04/06

Seful Serviciului Graniceri de stat al Ucrainei Nicolai Litvin a declarat la sfarsitul saptamanii trecute presei de la Odesa ca in viitorul apropiat o transee cu adancimea de un metru va marca sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

Potrivit presei ucrainene, incepand cu 10 aprilie curent, la baza din Kotovsk a detasamentului de graniceri activeaza 5 echipe de ingineri, a caror sarcina este de a sapa aceste transee. Unitatile speciale de tehnica sapa cate 4 kilometri de transee pe zi, iar la fiecare 100 metri sunt plasate semne de avertizare "Trecere interzisa". Langa transei pamantul este arat, astfel incat vor fi evidente urmele infractorilor. "Aceste masuri nu sunt legate de situatia de conflict privind Transnistria. Trebuie sa intarim frontiera de stat si sa facem ordine la frontiera", a spus Litvin. "De asemenea, a fost intarita paza si pe sectorul acvatic al frontierei, in particular, in regiunea Cuciurgan au fost trimise unitati de tehnica moderna. In curand la frontiera vor fi instalate senzore de caldura, care vor reactiona la caldura corpului omenesc", a mai declarat Litvin.

Preluat de la DECA-press (Balti, Moldova), 18/04/06

Colegiul civil si de contecios administrativ al Curtii Supreme de Justitie (CSJ) a casat hotararea Curtii de Apel (CA) Balti din 28 noiembrie 2005 prin care aceasta a recunoscut drept ilegala decizia Consiliului municipal (CM) Balti privitor la reinstalarea statuii lui Lenin in centrul localitatii, informeaza Agentia DECA-press.

Actiunea judiciara impotriva deciziei CM a fost initiata de balteanul Igor Gordas, care ceruse instantei baltene sa conteste actul administrativ din 31 iulie 2003 prin care autoritatile legalizau reinstalarea monumentul lui Lenin in municipiul Balti de catre Partidul Comunistilor din R. Moldova.

Curtea Suprema de Justitie a constat ca decizia CM din 31 iulie 2003 a fost emisa cu respectarea prevederilor legii. CSJ sustine ca prima instanta (CA Balti) a aplicat incorect prevederile unui sir de acte legislative, printre care Hotararea Prezidiului Parlamentului R. Moldova (Cu privire la lichidarea monumentelor si alte atributici a ideologiei comuniste din 25 august 1991) si Hotararea Guvernului R. Moldova (din 10 iunie 2003) despre modul de edificare a monumentelor. CSJ sustine ca Hotararea Parlamentului nu a fost publicata in "Monitorul Sovietului Suprem al RSS Moldova", in ziarele "Sfatul Tarii" si "Moldova Suverana", si acest fapt ar lipsi-o de actiune juridica.

In acelasi timp, conform siteului www.justice.md, unde este stocata toata legislatia R. Moldova, Hotararea Prezidiului Parlamentului din 25 august 1991 a fost publicat in Monitorul Oficial.

Solicitat de Agentia DECA, Igor Gordas a declarat ca hotararea CSJ constituie o rusine a sistemului judiciar din Moldova si ca va depune o cerere prin care va solicita revizuirea hotararii instantei superioare. Banuiesc care ar putea fi si rezultatul acesteia, de aceea sunt pregatit sa atac hotararea la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, a declarat Gordas. Potrivit sursei citate, acesta va fi un alt dosar pierdut de statul Republica Moldova la CEDO.

De mentionat ca la Curtea de Apel Balti se afla pe rol inca o actiune legata de problema reinstalarii statuii lui Vladimir Lenin. Un grup de consilieri locali solicita instantei anularea autorizatiei pentru constructia monumentului, eliberata de Primaria locala in 2004.

Amintim ca decizia CM Balti din 31 iulie 2003 a provocat tulburari sociale in vara anului 2004, cand autoritatile locale si Sectia Balti a Partidului Comunistilor din R. Moldova au dispus inceperea lucrarilor de reinstalare a statuii lui Lenin. Cateva zile consecutiv, reprezentanti ai unor formatiuni politice si exponenti ai societatii civile au organizat actiuni de protestat. Gheorghe Briceag, un fost detinut politic, ameninta ca-si va da foc in cazul in care va fi reinstalat monumentul. Lucrarile de constructie au fost suspendate la 7 iulie 2004 printr-o dispozitie a Inspectiei de Stat in Constructii Teritoriale "Nord" din Balti in baza unei sesizari a unui grup de consilieri municipali de opozitie.

Monumentul lui Vladimir Lenin din Balti a fost demontat din centrul localitatii in februarie 1992. De atunci, statuia se afla "depozitata" in curtea Centrului militar zonal Balti. In fiecare an, de zilele nasterii si mortii lui Lenin, nostalgicii sistemului comunist depun flori la acest monument.

Preluat din Le Courrier International (Paris) cu referire la The Moscow Times (Moscova), 18/04/06

"Americanii si canadienii prefera sa se mute cu lucrul in China comunista sau in Africa subsahariana decat la Moscova" sustine jurnalul francez Courrier International cu referire la ziarul anglofon moscovit The Moscow Times. "Europenii prefera insulele Maluine, pe cand asiaticilor le e indiferent unde sa se mute, in afara de Bagdad, distrus de razboi, sau in Cisjordania", adauga jurnalul francez.

Jurnalul prezinta concluziile unui sondaj privind clasamentul oraselor din circa 200 de tari facut cu expatriatii. Mii dintre participanti la sondaj provin din America de nord, Europa occidentala si Asia. Din 257 de orase citate, nord-americanii au plasat Moscova pe locul 157 din rangul oraselor preferate pentru trai si lucru; europenii au plasat pe locul 147; asiaticii pe locul 204.

"Aceste rezultate nu au fost o surpriza pentru exatratii care locuiesc la Moscova, care afirma ca persoanele care traiesc in strainatate nu aud decat noutati negative [despre Moscova], privind terorismul, neo-fascistii, coruptia politiei, toxicomania si SIDA".

Capitala rusa are si fanii sai care apreciaza mancarurile ruse, georgiene, uzbece, galeria Tretiacov sau orasul nocturn. Insa, pentru unii expatriati, Moscova nu e preferata pentru clima sa, nivelul infrastructurii, sanatatii si transportului, cat si a criminalitatii. In comparatie, mai multe orase a fostelor republici sovietice sau a Europei de est au depasit Moscova in clasament, ca Riga, Vilnius, Baku, Kiev, si Bucuresti.

Preluat din The International Herald Tribune cu referire la The Associated Press, 18/04/06

Militantii islamisti cu legaturi in Al Qaeda si alte organizatii teroriste au parcurs Balcanii in decurs de 15 ani, sustine un document a serviciilor secrete privind activitatea terorista in Bosnia.

Acest document de 252 pagini, bazat pe analiza serviciilor secrete ale SUA si Croatiei, sustine ca extremistii, finantati partial din venituri din operatii de trafic a drogurilor, incercau sa infiltreze Europa occidentala din Afganistan prin coridorul Turcia, Kosovo si Albania. Raportul ofera noi evidente care sustin suspiciile autoritatilor: ca teroristii s-au folosit de hotarele rau pazite ale tarilor balcanice pentru a se intalni, antrena si posibil pentru a pregati atacuri teroriste in Europa.

Mii de militanti islamisti au venit in Bosnia sa lupte de partea musulmana in timpul razboiului din 1992-95, insa militantii erau activi in regiune inaintea inceputului razboiului etnic, sustine raportul. Acesti militanti includ Kamr Ad Din Khirbani, membru a Grupului Islamic Armat al Algeriei, care s-a mutat in Croatia in 1991 pentru a crea o organizatie de ajutor umanitar la cererea directa a liderului Al Qaeda, Osama bin Laden, sustine raportul.

Autor Natalie Nougayrède, articol preluat din Le Monde (Paris), 13/04/06

Aceasta e o misiune putin cunoscuta [in occident, n.r.], prima de genul sau in fostul spatiu sovietic: de la sfarsitul anului 2005, controlorii UE a fost adusi la frontiera dintre Ucraina si regiunea separatista Transnistria, un mic teritoriu cu 700 000 de locuitori, cu populatie majoritar rusofona, care s-a separat de la R. Moldova dupa un razboi in 1992. Acest instrument, dirijat de olandezul, Andriaan Jacobovits de Szeged, Reprezentant Special a Uniunii Europene in Moldova, este numit "misiunea de ajutor de gestionare a frontierelor". El are ca scop sa ajute Moldova si Ucraina, care vor sa se apropie de Europa, sa corespunda la normele de securitate si de control frontalier.

Misiunea, bazata la Odesa, numara in total 130 de membri, dintre care majoritatea sunt garde de frontiera si vamesi din noile tari membre a UE, alesi in special deoarece ei vorbesc rusa.

Rusia, care sustine in decurs de multi ani autoritatile separatiste din Transnistria, regiune unde ea are amplasat forte armate in jur de 1 500 oameni, a reactionat foarte iritat la aceasta misiune. Lucrurile s-au schimbat acut incepand cu 3 martie, cand Ucraina a decis de a interzice intrarea pe teritoriul sau, din Transnistria, camioane cu incarcaturi care nu erau inregistrate de autoritatile moldovenesti.

Aceasta republica [Moldova], in capacitatea presedintelui Vladimir Voronin vrea "sa se integreze in Uniunea Europeana", vrea sa puna capat statutului de "gaura neagra" a Transnistriei, care in decurs de ani de zile a devenit un local unde are loc trafic ilegal.

Convoi umanitar

Transnistria, republica "autoproclamata" nerecunoscuta international, e condusa din 1991 cu o mana de fier de comunistul Igor Smirnov. El prevede organizarea unui referendum privind independenta [rmn]. El e detinator de pasaport rus, ca un numar larg de locuitori a acestui teritoriu, vazut de Moscova ca un avan-post strategic impotriva UE si NATO.

Smirnov a decis dupa 3 martie sa se impotriveasca noului regulament ucrainean prin blocarea punctelor frontaliere transnistrene. El a prezentat acest fapt ca o "blocada" orchestrata de Ucraina. Randuri de camioane s-au format la frontiera pana cand restrictiile sunt usurate.

La Moscova, oficialii si media de stat au inceput sa strige despre "catastrofa umanitara" din Transnistria. Duma rusa a votat la 10 martie un text prin care a denuntat "blocada economica". La initiativa partidului pro-Putin, Rusia Unita, "convoaie umanitare" au plecat din mai multe orase rusesti, incarcate cu produse alimentare si medicamente. In prezent ultimul convoi a plecat de la Volgograd, miercuri, 12 aprilie.

Interesul Rusiei pentru Transnistria nu este pur geopolitic. Grupe industriale ruse sunt suspectate de a avea interes in principalele uzine din regiune, in special in uzina metalurgica de la Rabnita.

Controlorii UE, care sunt amplasati de partea ucraineana a frontierei, au ca scop de a verifica continutul camioanelor si de a instrui vamesii locali. Ministrul rus a afacerilor externe, Serghei Lavrov, a criticat suportul european a noii politici frontaliere a Ucrainei. Aceasta, sustine un diplomat european, s-a demonstrat printr-o "vointa politica ferma" odata cu venirea la conducere a presedintelui pro-occidental Victor Iuscenko.

La baza acestui proiect sta problema frontierelor externe ale UE, odata cu aderarea Romaniei in 2007. Rusia, constata o sursa europeana, "face totul" pentru ca negocierile privind statutul Transnistriei, care implica OSCE si UE, "sa nu avanseze", si pentru ca acest teritoriu devine un fel de "al doilea Kaliningrad".

De Edward Lucas, editor pentru Europa Centrala si de Est, The Economist
Articol aparut in The Economist (Londra), 12/04/06

Un milion de est europenei in Londra prezinta o piata de mass media infloritoare.

Cand spionii de la MI6 au fost prinsi in flagrant la Moscova la inceputul acestui an, Natasa Ciuvaeva stia exact pe care expert de spionaj sa-l intervieveze: Oleg Gordievsky. El e un fost ofiter KGB care a facut spionaj pentru Marea Britanie, a scapat de Uniunea Sovietica si acum traieste sub un anonimat bine pazit. Pentru mass media din Rusia, el e tabu. Insa in comparatie cu colegii sai din Rusia, Dra. Ciuvaeva, editor la bi-saptamanalul Londonskii Kurier [Curierul Londonez], zice ca "Kremlinul nu ma deranjeaza".

Ziarul sau, cu un tiraj de 12,000, este doar unul din zeci de publicatii in dezvoltare pentru diaspora est-europeana din Marea Britanie. Ultima aparitie este o publicatie saptamanala in culori in limba engleza, numita "Fusion", cu un tiraj de 60,000. Aceasta publicatie e destinata pentru persoanele din opt tari post-comuniste din Uniunea Europeana. Mai sunt si alte doua publicatii saptamanale in rusa si multe alte jurnale de divertisment; in plus sunt sase publicatii in poloneza si o statie de radio; si doua ziare lituaniene. Vanzarile totale ale acestor ziare depasesc 120,000, si aceasta e doar o parte a pietei. Editorul jurnalului Fusion, Klara Smolova, sustine ca in Londra locuiesc pana la un milion de est-europeni - de patru ori mai mult decat numarul oficial inregistrat de autoritatile engleze.

Cele mai solicitate pagini sunt cele de publicitatea, asa ca chiria apartamentelor in regiunile mizere a Londrei, oferte de bone si constructori, sfaturi de viata ca: de exemplu, folosirea contractului pentru servicii GSM pentru a telefona gratuit acasa. Agentie de escort solicitand noi angati indicand ca este "gestionata de femei".

Majoritatea ziarelor destinate est-europenilor nu sunt prea cointeresati in chestiuni politice. Continutul lor fiind limitat la noutati de acasa si informatii privind supravietuirea la Londra. Un ziar rus recent a publicat doua pagini intitulat "Casatorii false pro si contra". Aceste ziare mai contin si comentarii ironice despre viata engleza, insa in general ele contin un ton de apreciere a oportunitatilor oferite.

Informatie preluata din The European Voice (Bruxelles), 13/04/06

Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, a avertizat Romania si Bulgaria ca ele pot sa piarda o parte din cele 45 miliarde de euro in asistenta destinate lor, daca acestea nu vor continua reformele pana si dupa aderarea la UE.

In interviul pentru ziarul European Voice, Rehn a spus ca raportul pe care il pregateste despre progresul Romaniei si Bulgariei, care va fi publicat pe 16 mai, va "asigura ca exista motivatia de a continua reformele pana si dupa aderare". Rehn sustine ca el "cerceteaza posibilitatile utilizarii unor mecanisme de monitorizare si stopare a platilor fondurilor europe in cazul incalcarii tratatelor de aderare". El sustine ca cele mai probabile masuri care pot fi folosite ar fi plata institutiilor publice, ceea ce ar insemna stoparea achitarii fondurilor structurale, de coeziune si asistenta fermierilor in cadrul Politicii Comune de Agricultura. "Inainte de a transfera bani din fondurile UE, fiecare tara va trebui sa institutii publice care ar putea transfera corect fondurile in masura cea mai efectiva", a zis Olli Rehn.

Rehn a transmis saptamana trecuta un raport catre un comitet din Parlamentul European in care se spune ca Bulgaria a adoptat legislatia prin intermediul careia va fi creat o institutie publica care va coordona transferul fondurilor UE destinate sectorului agrar, pe cand Romania trebuie sa demonstreze ca insitutia sa pentru suportul fermierilor trebuie sa functioneze pana la sfarsitul acestui an.

Pentru fondurile structurale, Bulgaria a implementat legislatia si structurile necesare pentru a coordona fondurile UE, pe cand Romania a "identificat" institutiile care vor fi responsabile in coordonarea acestor fonduri si ar trebui sa imputerniceasca structurile administrative, le-a spus europarlamentarilor dl. Rehn.

Romaniei si Bulgariei le sunt prevazute 16.5 miliarde de euro pentru suportul fermierilor si localitatilor rurale din bugetul UE pentru perioada 2007-13 si pana la 30 miliarde de euro in ajutor pentru dezvoltarea regionala.

Rehn sustine ca ambele tari trebuie sa "ne convinga ca ele vor lupta contra coruptiei si crimei organizate intr-o maniera credibila" si vor avea "un mecanism de inregistrare a condamnarilor" pentru a le permite aderarea la 1 ianuarie 2007. Coruptia si crima organizata au fost identificate ca fenomene care impiedica functionalitatea intregii societati si care ar putea avea impact negativ in cooperarea pe piata interna [a UE], a spus Rehn.

Romania a facut progrese in aceste domenii insa Bulgaria trebuie sa depuna mai multe eforturi, sustine comisarul Rehn. El insa a avut greutati sa explice cum ar putea raspunde UE prin utilizarea "clauzei credibile de siguranta" (safeguard clause) care ar permite limitarea aderarii acestor tari la piata unica europeana [EU Single Market]. In privinta securitatii alimentare si sanatatii animaliere, Rehn a spus ca Comisia Europeana va propune utilizarea clauzelor de siguranta (safeguard clause), precum s-a facut in cazul precedentelor aderari.

Dupa informatia AHN (Berlin), 12/04/06

Agentia All News Headline informeaza ca ofiteri americani si ucraineni s-au intalnit ieri, 12 aprilie, la Berlin in cadrul intrunirii anuale SUA-Ucraina, pentru a discuta scopurile militare comune in zona post-sovietica. Intalnirea din acest an s-a concentrat asupra viitoarelor oportunitati militare, inclusiv obiective, programe, proiecte, exercitii si mechanisme de supraveghere militare comune.

Coordonatorul intalnirii, Col. Lt. al Armatei SUA Richard Guffey a relatat ca intalnirea a fost productiva, adaugand ca "agenda de lucru a fost stabilita pentru urmatorii doi ani".

Col. Fortelor Aeriene a SUA Michael Anderson, seful diviziei europene a EUCOM, a explicat ca intrunirea este o continuare a initiatives pornite 2 ani in urma, cu scopul de a intensifica interactiunea si cooperarea militara dintre Ucraina si SUA.

Col. Anderson a spus ca "noi am parcurs o cale lunga din 2004, fiindca azi noi avem scopuri ambitioase de a intari relatia noastra militara".

Col. Oleskander Serstiuk din partea ucraineana, a numit intrunirea un impuls important pentru viitoarea cooperare, adaugand ca "trebuie sa trecem de la planificare la actiune".

Serstiuk a fost sustinut de Col. Lt. Olexander Kruselniski, care a spus ca "cooperarea dintre Ucraina si SUA, una din cele mai importante tari membre ale NATO, ar trebui sa se bazeze pe suportul a obiectivelor cheie a dezvoltarii militare si intaririi controlului democratic ale fortelor armate".

Nota: E interesant faptul ca aspectul militar al intrunirii coincide cu recentele declaratii ale guvernului ucrainean despre dorinta de a adera la NATO si mai ales dupa recenta disputa dintre Ucraina si Rusia privind flota Marii Negre si bazele militare rusesti din Crimeea. Ucraina participa in operatiunile militare din Irak si a declarat interesul de a deveni un actor militar mai important in regiune, avand deja pacificatori in Balcani si propunand pacificatori in Caucaz si Transnistria. O eventuala aderare la NATO pentru Ucraina e interesant nu numai din aspectul apropierii de aderare la UE cat si din motivul ca militarii rusi ar fi obligati (impusi) sa plece de pe teritoriul ucrainean. E fezabil insa acest lucru?

Interviu cu Nicu Popescu, cercetator la Centrul de Studii Politice Europene de la Bruxelles, preluat din Jurnal de Chisinau, 07/04/06

- Dle Popescu, cum vedeti de la Bruxelles sansele de integrare europeana ale R.Moldova?

- Sansele sunt foarte dificile si foarte greu de evaluat. Insa, pentru R.Moldova, dar si pentru oricare alt stat care a parcurs drumul integrarii europene pana acum, a existat un moment in care a trebuit sa se treaca de la discutii la actiuni concrete. Moldova trebuie sa se apuce foarte serios de reforme. In momentul in care Moldova va veni la Bruxelles cu o lista, de altfel expusa in Planul de actiuni Uniunea Europeana (UE) - R. Moldova, de reforme realizate, bine implementate, cu o economie cat de cat performanta si cand va deveni un stat cu adevarat democratic, atunci Moldova va avea cu totul alte argumente de a cere de la UE o perspectiva de aderare si atunci pentru UE va fi mult mai dificil sa spuna "nu". Pentru Moldova este timpul sa inghete pentru trei-patru ani discutiile generale despre perspectiva europeana si sa se apuce de reforme.

- S-a implinit un an de la inceperea implementarii planului UE– RM. Ce s-a reusit a realiza din acest plan?

- S-au facut declaratii foarte bune, insa implementarea lor lasa de dorit. Sa va dau un singur exemplu. In februarie 2005, premierul Vasile Tarlev a declarat ca R. Moldova va anula vizele pentru cetatenii UE. Au trecut 13 luni de atunci si acest lucru nu s-a intamplat. Implementarea deciziei de anulare a acestor vize le-a luat ucrainenilor doua luni si georgienilor – trei luni. Astazi, R. Moldova, alaturi de Federatia Rusa si Belarus, sunt unicele state din vecinatatea estica si sud-estica a UE care cer vize de la cetatenii UE. Este un semnal politic negativ pe care Moldova il trimite UE. Exista o anumita vointa de a implementa acest plan, dar cea mai mare problema este constrangerea institutionala si de capacitate, pentru ca majoritatea oficialilor din ministerele responsabile de implementarea acestuia, cu exceptia celor de la MAEIE, stiu foarte putin despre UE, despre normele, standardele si principiile de functionare ale acesteia.

- Care sunt domeniile in care ar trebui sa "sape" cel mai mult autoritatile de la Chisinau ca sa se alinieze la standardele europene?

- Prioritati sunt multe, dar doua lucruri cruciale trebuie subliniate. In primul rand, e vorba de democratie. Asta inseamna o televiziune publica independenta, deschidere din partea Guvernului si transparenta in luarea deciziilor si, bineinteles, respect pentru cetateni. A doua mare prioritate este climatul investitional care merge mana in mana cu reformele economice. Acestea nu pot exista fara o justitie independenta, fara institutii care protejeaza legea, si nu anumite forte politice. Exista preocupari foarte serioase la Bruxelles privind cazurile Pasat si Turcanu de la "VictoriaBank" care ridica intrebari mari despre independenta justitiei si climatului investitional din R.Moldova. UE poate acorda R. Moldova regim preferential sau autonom de comert, dar Moldova nu poate beneficia de el daca produsele ei nu corespund standardelor europene din cauza ca nu are investitii suficiente. Acest lant face practic imposibila cresterea comertului Moldovei cu UE, nu din cauza faptului ca UE este protectionista, ci pentru ca Moldova nu stie sa atraga investitii straine.

- Poate R. Moldova sa se "rupa" de Rusia si sa mearga exclusiv pe calea europeana?

- Moldova are sanse mari sa devina un stat functional, european, modern si independent. Depinde exclusiv de R. Moldova care va fi viitorul ei.

- Dar avem o Transnistrie...

- Transnistria este folosita mult prea des ca o scuza. Niste intrebari foarte simple: depinde independenta sistemului judiciar de Transnistria? Nu! Depinde libertatea mass-media de Transnistria? Nu! Depinde climatul investitional de Transnistria? Partial! Exista foarte multe lucruri pe care Moldova le poate intreprinde fara a invoca scuza Transnistriei. Miscarea spre UE nu trebuie vazuta ca fiind una antiruseasca. Integrarea europeana este un lucru pe care Moldova trebuie sa-l faca pentru sine insasi si pentru propriii cetateni. Prin reformarea si democratizarea R. Moldova, se vor rezolva si problemele de politica externa ale ei, reducandu-se astfel si parghiile de influenta ale Federatiei Ruse care joaca un rol negativ.

- Aderarea Romaniei la UE va grabi termenele de aderare a R. Moldova la aceasta structura?

- R. Moldova nu trebuie "trasa" in UE. Singura sansa de aderare a Moldovei la UE este sa promoveze reforme in interior si asta nu depinde de Romania, Ungaria, Germania sau Franta. In acest sens, aderarea Romaniei la UE nu va schimba nimic, daca autoritatile de la Chisinau nu se vor misca.

- Sunt voci in Parlamentul European care spun ca UE nu se poate extinde mai mult decat cu Romania si Bulgaria...

- UE intra intr-o perioada dificila in care ideea de extindere este din ce in ce mai putin populara. Si acum se pun intrebari nu doar privind perspectivele integrarii Ucrainei sau Moldovei, dar si ale unor state balcanice, inclusiv Turcia. In acest sens, discutiile generale si climatul politic din UE nu este foarte receptiv ideii de extindere. Oricum, in urmatorii 10-15 ani, aderarea RM la UE nu este o optiune realista. Dar aceasta nu trebuie sa afecteze procesul de reforme din R. Moldova, fiindca niciodata nu se stie ce va zice UE peste zece ani.

Bruxelles, 28 martie 2006

Preluat de la DECA-press, 12/04/06

La Balti, Stema de Stat a Republicii Moldova, amplasata pe un panou in chiar centrul municipiului, a fost profanata de catre persoane necunoscute.

Panoul cu simbolul statului moldovenesc a fost spart si murdarit, pe acesta fiind inscriptionat sloganul "Bel'ti russkii gorod" ("Baltiul - oras rusesc"). De notat ca si alte cateva panouri din preajma, ce reprezinta in diagrame dinamica cresterii economiei municipiului Balti, au fost sparte. Stema respectiva a fost profanata acum cateva zile. Desi pe langa panourile respective trec zilnic sute de oameni, autoritatile si politia nu au fost sesizate.

Solicitat de Agentia DECA-press, comisarul de politie, colonelul Valeriu Poparcea, a comunicat ca atat autoritatile, cat si locuitori ai orasului nu au sesizat politia pe marginea acestui caz.

Solicitat sa comenteze inscriptiile "Bel'ti russkii gorod", facute in ultima vreme de catre persoane necunoscute pe cativa pereti si panouri din oras, presedintele "Societatii Ruse" din Balti, Pavel Buceatki, a specificat pentru DECA-press ca acestea nu au nimic in comun cu institutia obsteasca pe care o reprezinta. Probabil, cei care au facut inscriptiile doresc sa tensioneze situatia la Balti, a spus Buceatki, mentionand ca ele poarta un substrat politic pe care "Societatea Rusa", aflata in afara politicii, nu le poate comenta.

SMS-uri cu textul "Bel'ti russkii gorod" au fost observate si in titrele mobile la MUZ TV Chisinau.

Moldova sustine aderarea Rusiei la OMC si nu are intentii de a o bloca, a relatat la conferinta de presa de la Chisinau seful directiei politicii comerciale a Ministerului Economiei si Comertului a RM – Octavian Calmac.

Potrivit dl. Calmac, RM e interesata de aderarea cat mai curanda a Rusiei in organizatie pentru ca regulile precise a jocului (regulile OMC) sa poata fi aplicata in relatiile comerciale dintre Moldova si Rusia. El a relatat ca la ultima runda de negocieri la Geneva privind aderarea Rusiei la OMC, care a avut loc la sfarsitul lunii martie 2006, partea rusa a promis ca va oferi Chisinaului un plan de actiuni privind reglamentarea problemelor comerciale existente intre aceste doua tari. Precum a fost concretizat, Moldova cere anularea interdictiilor impuse de Rusia la importul produselor animaliere, vegetale si alcoolice, si colectarea TVA-ului la gazele naturale furnizate de Rusia la sursa.

Octavian Calmac a subliniat ca in negocierile cu partea rusa la Geneva a fost remarcat ca metodele utilizate de Rusia ca aplicarea normelor sanitare si fitosanitare precum si administrarea vamala sunt probleme de sistema (a Rusiei) denuntate in formatul multilateral de tarile-membri ale OMC. A fost recomandat ca aceste masuri sa fie modernizate in conformitate cu normele OMC pana la aderarea Rusiei la aceasta organizatie.

Nota: La intrunirea Consiliului de Cooperare UE-Moldova, partea moldoveneasca s-a plans Comisiei Europene de embargo impus de Rusia importurilor vinului moldovenesc si a cerut implicarea UE in rezolutia acestei probleme. Benita Ferrero-Waldner, comisarul pentru relatiile externe, a sustinut partea moldoveneasca insa a spus ca aceasta chestiune tine de relatia bilaterala dintre Moldova si Rusia (ca si in cazul stoparii livrarii gazelor naturale). Insa s-a spus ca in cazul in care Rusia ar fi fost memru al OMC, UE ar fi putut pune presiuni pentru a sustine partea moldoveneasca. E foarte interesanta schimbarea atitudinii Moldovei intr-o saptamana (aduc aminte ca Moldova a avertizat Rusia saptamana trecuta ca va bloca intrarea Rusiei la OMC).

Preluat din Kommersant, 12/04/06

Astazi la Moscova va sosi delegatia parlamentara din Moldova. Deputatii vor sta in capitala rusa cateva zile si vor petrece negocieri cu omologii sai din Duma rusa. Principala tema a vizitei moldovenesti e restabilirea importului vinurilor moldovenesti in Rusia. O alta misiune a acestei vizite, nu mai putin importanta e de a tatona terenul privind posibilitatea unei eventuale viitoare vizite a presedintelui moldav Voronin.

In baza datelor oficiale, grupul din sapte deputati va fi condus de ex-spicherul Parlamentului Moldovei, in prezent liderul fractiunii comunistilor, Eugenia Osapciuc. Insa, neoficial, rolul principalului negociator va fi executat de seful comisiei parlamentare pentru drepturi, nominari si imunitet – Vladimir Turcan. Pana anul precedent, Turcan a fost un timp indelungat ambasadorul Moldovei la Moscova. Fiind seful misiunii diplomatice, dl. Turcan a putut crea legaturi nu numai cu MAE al RF si Duma, dar si a putut intra in diferite cabinete ale Kremlinului. Chiar si refuzul presedintelui Voronin de a semna planul rus de reglamentare a conflictului nistrean (asa-numitul Plan Kozak) din 2003 nu a stricat bunele relatii a lui Vladimir Turcan cu establishmentul rus.

Nu este exclus ca Chisinaul a decis de a folosi legaturile moscovite a lui dl. Turcan pentru a pregati vizita presedintelui Voronin la Moscova. Autoritatile moldovenesti vorbesc deschis ca multiplele probleme in relatiile cu Rusia pot fi rezolvate printr-o vizita liderilor acestor doua tari. Voronin personal a vorbit despre pregatirea unei vizite la Moscova inca luna trecuta, insa prin intermediul ambasadorului rus de la Chisinau, Nicolai Ryabov, partea rusa a dat de inteles ca intalnirea presedintilor nu e posibila, atata timp cat Moldova va continua "blocada Transnistriei".

Intre timp, "razboiul vinului" inceput de Moscova – nu este unica parghie pentru implementarea obiectivelor politice (ruse) in relatiile cu Chisinaul. Rusia accepta cu mare bucurie persoanele cautate de autoritatile moldovenesti. Fugarilor li se ofera statutul de refugiati politici. De exemplu, inca in 2003, Rusia l-a acceptat pe Grigori Carmalac, anuntat de procuratura generala din Moldova in cautare internationala pentru jafuri si rachet. Carmalac a fost dintai arestat de FSB (KGB) rus, si apoi eliberat prin oferirea lui statutului de refugiat politic. In prezent el e unul dintre cei mai neastamparati critici a lui Voronin de dupa hotarele Moldovei. Ziarul rus relateaza ca nu demult la Moscova a sosit fostul primar a orasului Balti, unul din liderii partidului opozitionar pro-rus "Patria-Rodina" – Victor Morev. In Moldova s-a deschis un dosar penal impotriva lui pentru masinatii imobiliare.

Preluat din Voice of America News (Washington), 11/04/06

Spicherul Parlamentului georgian sustine ca tara ei va considera posibilitatea parasirii Comunitatii Statelor Independente ca raspuns la embargoul rus a importurilor vinurilor georgiene.

Nino Burjanadze a spus Parlamentului ca Georgia nu poate vinde vinul, ceaiul si alte produse pe piata rusa si ca cetatenii sai nu pot calatori in Rusia fara vize, desi alte tari ale CSI nu au astfel de probleme.

Ea sustine ca Georgia "e pregatita pentru o cooperare constructiva si prietenoasa cu Rusia, insa numai daca aceasta prietenie e bilaterala si la nivel egal dintre state".

Dupa serviciul de presa a Consiliului de Ministri a Uniunii Europene, Bruxelles, 11/04/06

Aceasta a fost prima intrunire a Consiliului de Cooperare de la adoptarea de catre UE si Moldova a Planului de Actiune a Politicii Europene de Vecinatate din anul trecut. Aceasta intrunire a evaluat progresul implementarii planului de actiune. UE a folosit aceasta ocazie pentru a insista ca Moldova sa intensifice eforturile sale intru implementarea reformelor democratice in domenii cruciale ca mass media si sistemul legislativ, inclusiv independenta judecatorilor.

Intrunirea a fost urmata de un mic dejun, in decursul caruia problema transnistreana a fost discutata. UE a confirmat sustinerea sa continua a solutiei conflictului care ar respecta integritatea teritoriala a Moldovei. UE este implicat in aceasta solutionare prin Reprezentantul sau Special, care reprezinta UE in formatul 5+2 a negocierilor dintre Moldova si Transnistria.

Consiliul de Cooperare a laudat rezultatele remarcabile a Misiunii Frontaliere a UE la hotarul moldo-ucrainean si a exprimat suportul sau continuu a acestei misiuni.

UE si Moldova au folosit aceasta ocazie pentru a semna un acord orizontal privind serviciile aeriene (vezi mai jos comentariul). Acest acord stabileste pentru prima data o relatie directa bilaterala in domeniul transportului aerian dintre Moldova si UE.

Ministerul Integrarii Europene a lansat apelul pentru propuneri de proiecte finantate in cadrul Programului de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria, prin Fondul Comun al Proiectelor Mici, care se adreseaza in special activitatilor transfrontaliere la scara mica de tipul "people to people" - PHARE RO2004/016-784.01.04.

Propunerile de proiecte trebuie trimise spre evaluare pana la data limita 7 iunie 2006, ora 16.00, la Biroului Regional de Cooperare Transfrontaliera Calarasi.

Suma globala indicativa disponibila este de 989.000 EURO pentru Romania. Sumele nerambursabile acordate prin acest program vor constitui 90% din totalul costurilor eligibile ale actiunii (proiectului).

Domeniile care vor fi sprijinite de cooperarea initiata sunt: dezvoltarea economica locala, inclusiv dezvoltarea turismului; masuri de promovare a cooperarii in domeniul sanatatii, dezvoltarea sau constituirea facilitatilor si a resurselor pentru imbunatatirea fluxului de informatii si comunicatii intre regiunile de granita, inclusiv sprijinul pentru mass-media transfrontaliere: radio, televiziune, presa scrisa sau alte surse media; schimburi culturale; ouparea fortei de munca, educatie si initiative de instruire; masuri pentru dezvoltarea agricola si rurala; promovarea cooperarii in domeniul afacerilor, dezvoltarea intreprinderilor, cooperarea financiara si cooperarea intre institutii.

Ghidul aplicantului este disponibil pe site-ul Ministerului Integrarii Europene, iar informatii si detalii pot fi obtinute de la Secretariatul Tehnic al Biroului Regional de Cooperare Transfrontaliera Calarasi.

De asemenea, miercuri, 5 aprilie 2006, a avut loc lansarea licitatiei de proiecte organizata de Ministerul Integrarii Europene din Romania si Ministerul Economiei si Comertului din Republica Moldova, eveniment petrecut la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontaliera Iasi.

Termenul limita de depunere a proiectelor este 30 iunie 2006.

Principalele prioritati ale programului sunt legate de dezvoltarea economica si sociala in zona de granita dintre Romania si Moldova. Aplicantii trebuie sa fie autoritati locale sau ONG-uri din zona de granita si sa aiba parteneri in tara vecina.

In urmatoarea saptamana, vor avea loc sesiuni informative la Botosani (12 aprilie), Vaslui (13 aprilie), Galati (14 aprilie) si Chisinau.

In cadrul acestei scheme de finantare, sunt disponibile peste 6 milioane de euro din fonduri europene, pentru diverse proiecte.

Ghidul solicitantului este disponibil pe site-ul Ministerului Integrarii Europene. Cei care doresc mai multe informatii, pot contacta Secretariatul Tehnic Comun.

Bucuresti, 14 aprilie,
ora 10.00, sediul Ministerului Integrarii Europene (sala de conferinte)

Fundatia Ithaka, in parteneriat cu Ministerul Integrarii Europene, organizeaza vineri, 14 aprilie, la ora 10.00, la sediul MIE, Sala de conferinte, o conferinta europeana cu tema: “Romania si vecinii sai: provocari si oportunitati ale politicii de vecinatate a Uniunii Europene”.

Intr-un moment de criza al constructiei europene, in care se vorbeste tot mai mult de capacitatea de absorbtie a UE, de consolidarea arhitecturii institutionale a UE si de incetinirea procesului de extindere a Uniunii Europene, politica de vecinatate a Uniunii Europene are o importanta majora pentru mentinerea unui climat de pace si stabilitate si pentru o buna cooperare intre Uniunea Europeana si vecinii sai.

In conditiile in care Romania se pregateste pentru a deveni membru al Uniunii Europene si mai ales avand in vedere ca in strategia de politica externa a Romaniei se mentioneaza ca Romania intentioneaza sa aiba un rol important la nivel regional si sa sprijine dezvoltarea democratiei si a bunei guvernari in regiune, politica de vecinatate a Uniunii Europene presupune noi provocari dar si oportunitati pentru Romania.

Conferinta, gazduita si introdusa de catre doamna Anca Daniela Boagiu, ministrul Integrarii Europene, beneficiaza de participarea dlui. Hugues de Chavagnac, consilier prezidential pe probleme de integrare europena, care are o vasta experienta in domeniul politicii externe a Uniunii Europene si in politica de vecinatate a UE. In calitate de consilier al Directiei pentru strategie, coordonare si analiza din cadrul Directiei Genearle Relatii Externe a Comisiei Europene, dansul s-a ocupat de coordonarea politicii externe a Uniunii Europene, precum si de stategia de dezvoltare sustenabila/agenda Lisabona( dimensiunea externa), iar in calitate de consilier pentru zona mediteraneeana si Orientul Mijlociu si de reprezentant al Frantei la Maghreb/Machreq si Orientul Mijlociu/Grupurile de lucru ale Consiliului Golfului Persic, dansul s-a ocupat de politica de vecinatate europeana, de Procesul Bracelona si de relatiile cu Consiliul de Cooperare al Golfului Persic.

La analizarea acestei teme mai participa si alti distinsi specialisti in domeniu: dl. Mihai-Stefan Donea, specialist socio-economic si analist politic la Delegatia Comisiei Europene in Romania si doamna confr.univ.dr. Liliana Popescu, conferentiar universitar la SNSPA si presedinte al FPECDA.

Conferinta beneficiaza si de prezenta unor reprezentanti ai administratiei centrale, membri ai societatii civile, mass-media, membri ai corpului diplomatic si studenti, care vor dezbate aceasta tema alaturi de distinsii invitati.

Programul conferintei:

• 10 h 00 - 10 h 15 - Introducere – Dna. Anca Daniela Boagiu – Ministrul integrarii europene
• 10 h 15 -10 h 45 – Prezentarea Dlui. Hugues de Chavagnac – Consilier prezidential pe probleme europene
• 10 h 45 - 11 h – Prezentarea Doamnei Confr. Univ. Dr. Liliana Popescu –Presedinte FPECDA si conferentiar universitar la SNSPA
• 11 h- 11h15 – prezentarea Dlui. Mihai-Stefan Donea- Specialist socio-economic si analist politic in cadrul Delegatiei Comisiei Europene in Romania
• 11 h 15 -11 h 45 – Q & As
• 11 h 45 - 12 h 15 - intalnire informala cu tinerii jurnalisti din programul Europa Noastra, alaturi de Dl. Yves Claude Llorca (representant AFP- Agence France Presse)

Preluat din Evenimentul Zilei, 11/04/06

Rusia ar putea renunta la negocierile privind aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului.

Statul rus s-ar putea retrage definitiv sau ar putea amana negocierile privind aderarea la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), ca urmare a impotrivirii Statelor Unite ale Americii (SUA), potrivit unor relatari ale presei locale, care citeaza surse guvernamentale, transmite Reuters.

Pentru a fi admisa la OMC, Rusia trebuie sa ajunga la un acord cu toate statele membre ale organizatiei. Pana in prezent, SUA este singurul stat din OMC care nu a semnat un acord bilateral cu Rusia. Potrivit unei declaratii a presedintelui rus Vladimir Putin din luna martie, conditiile impuse Rusiei de Statele Unite pentru dobandirea calitatii de membru al OMC reprezinta piedici artificiale in finalizarea negocierilor.

Cateva din intrebarile interviului jurnalului francez l'Express cu Dan Fried, vice secretarul de stat al SUA pentru Europa si Eurasia, 06/04/06

Dezvoltarea NATO nu impiedica oare dezvoltarea Uniunii Europene?

NATO nu contrazice dezvoltarii UE. In orice caz, aceste doua instante nu sunt in concurenta una fata de alta. Presedintele Bush a repetat de mai multe ori ca SUA vrea o Europa puternica. Noi dorim ca partenerii nostri sa fie bine dotati.

Va continua extinderea NATO spre est, in special in directia Ucrainei sau Georgiei?

In primul trebuie felicitat faptul ca alegeri libere au putut avea loc in Ucraina. Ucrainenii vad viitorul lor politic in termeni democratici si aceasta este o alegere excelenta. Insa trebuie ca ei [ucrainenii] sa ia singuri deciziile lor. Inainte de a planifica acceptarea Ucrainei in NATO, as vrea sa vad crearea unui guvern nou in Ucraina. Acel pe care ei il vor alege. Apoi, cand aceasta tara va fi pregatita pentru NATO, NATO se va arata pregatit pentru ea. Cand la Georgia, ea a atins un progres remarcabil; ea a renuntat de a recurge la provocari stupide si a stabilit o directie diplomatica bazata cu scopul unificarii tarii. Noi sustinem deci Georgia si speram ca ea va reusi. Insa, desi georgienii vor sa adere la NATO, ei nu sunt, din punctul nostru de vedere, suficient pregatiti. Ei au o cale de parcurs si noi ii vom ajuta.

Cum vedeti dvs. relatiile contradictorii cu Rusia dintre Bielorusia, care suporta dictatura sa, si Geogia care se opune Moscovei?
Noi am vrea sa intretinem relatii bune cu Rusia si sa conlucram cu ea. Insa noi suntem ingrijorati de democratia in Rusia. Considerand concentrarea puterii centrale si fata de atitudinea Rusiei fata de vecinii sai, noi ne punem intrebari. Rusii nu l-au creat pe Lukasenko; atunci de ce il sustin ei?

Informatie preluata din buletinul informativ a Misiunii OSCE in Moldova, 10/04/06

Conform datelor OSCE, in 2005 regiunea transnistreana a produs bunuri si servicii in valoare de 47.8 milioane ruble sau cu 3% mai putin decat in 2004. Comercializarea bunurilor industriala a scazut cu 11.3% la 44.08 milioane contribuind la o pierdere operationala in valoare de 12.1 milioane ruble.

Ministerul transnistrean de economie a relatat ca numarul lucratorilor in sectorul industrial a scazut cu 17.3% contribuind la o pierdere in impozite de 14.05 milioane ruble, "un semn al ineficientei si afacerii neprofitabile". In ianuarie-februarie 2006, inainte de introducerea noului sistem vamal, numit de Tiraspol drept 'blocada economica', declinul economic a continuat, cu doar 107 de intreprinderi operationale; la inceputul lui martie 45 de intreprinderi erau inchise.

Productia industriala totala a generat 787.2 milioane ruble sau 83.9% comparativ cu anul precedent. Sectorul de transport nu a produs nici el rezultate pozitive: transportul marfar in tone/kilometre a rezultat in doar 23.9% din totalul anului precedent. La nivel local, unica localitate care a produs rezultate pozitive in productie industriala a fost Tighina care a inregistrat o crestere de 6%; cel mai rau rezultat a fost inregistrat de Grigoriopol care a produs 74.5% din rezultatele anului precedent, si Tiraspol cu 79.3%.

Deficitul bugetar in februarie a crescut la 92 milioane ruble (11.2 milioane dolari) facand ca autoritatile transnistrene sa imprumute 80 milioane ruble pentru a achita salariile din sectorul public pentru decembrie-ianuarie.

Potrivit declaratiei OSCE, introducerea noului regim vamal a fost "convenabila" autoritatilor transnistrene permitandu-le invinuirea Chisinaului pentru declinul economic si "catastrofa umanitara".

Preluat din EUobserver.com (Bruxelles), 10/04/06

Comisarul UE pentru extindere, Olli Rehn, sustine ca numarul tarilor membre a UE nu este reprezentat de o statistica fixa ci de un concept dinamic.

Intr-un interviu acordat ziarului german Die Welt, Rehn a explicat ceea ce inseamna pentru Comisia Europeana (CE) termenul "capacitatea de absorptie". Acest termen se refera la numarul maxim de tari care pot fi acceptate ca membru fara ca UE sa piarda functionalitatea sa, adeseori folosit pentru a avertiza potentialii membri a UE, ca tarile Balcanilor occidentali si Turcia. Rehn insa sustine ca acest termen "nu e statistic ci un concept dinamic".

Pentru ca Uniunea sa poata sa se extinda, UE "trebuie sa functioneze; aderarea noilor tari trebuie sa fie financiar fezabila si directia politica a Uniunii nu poate fi pusa in pericol de catre extindere", sustine Rehn.

Comisarul finlandez (Rehn) e impotriva fixarii hotarelor Europei sau alegerii aderarii ca optiune a unei tari. "Hotarele Europei sunt definite de valori si nu de considerente geografice. Desigur, hotarele geografice stabilesc structura, insa valorile determina hotarele".

Rehn de asemenea sustine ca orice tara europeana poate solicita aderarea la UE atata timp cat ea corespunde criteriilor democratice si a drepturilor omului. "Orice tara europeana care respecta asa valori ca democratia, drepturile omului si supremitatea legii, pot deveni membri a UE. Aceasta insa nu presupune ca UE va accepta orice tara. Insa este incorect sa inchidem usa pentru totdeauna prin trasarea unei linii pe harta care va determina pentru totdeauna hotarele Europei".

Comisarul Rehn, care lupta impotriva opozitiei din partea unor membri a UE privind viitoarea extindere, vrea ca UE sa respecte promisiunile facute in 2003 tarilor Balcanilor occidentali privind aderarea lor la UE. "In tarile Balcanilor circa 20-25 milioane traiesc impreuna - aceasta e o cifra fezabila pentru UE care are o populatie de circa 450 milioane", argumenteaza el.

Exista argumente ca UE va deveni o simpla zona economica fara integrare politica daca va accepta prea multe tari, la care Comisarul Rehn zice ca "istoria UE arata ca extinderea si integrarea politica nu sunt contradictorii".

UE si-a dublat numarul membrilor sai de la 12 la 25 din 1989. In acelasi timp, integrarea politica si economica a progresat, sustine Rehn, dand asa exemple ca introducerea euro si zonei Schengen.

Institutul European din Romania (IES) a publicat recent un studiu in care analizeaza rolul Romaniei in cadrul integrarii europene a R. Moldova. Studiul complet poate fi citit pe site-ul IER. Mai jos e prezentat sinteza IES a acestui studiu. Multumire lui Nicu Popescu pentru informatia valoroasa despre acest studiu!

Politica Europeana de Vecinatate (PEV) ofera un context favorabil relatiilor externe ale UE si dispune de potentialul necesar pentru sustinerea proceselor de dezvoltare economica a tarilor vecine Uniunii si intarirea stabilitatii si securitatii in plan regional. Aplicarea ei va duce la conturarea unei regiuni pan-europene si mediteraneene, organizata dupa modelul cercurilor concentrice.

Prin plurivalenta dimensiunilor sale – politica, umana si culturala, economica si de securitate – PEV intra in corelatie cu mare parte a politicilor Uniunii – regionala, justitie si afaceri interne, educatie, cultura si cercetare, de dezvoltare durabila, sociala si de mediu, externa si de securitate. Cu toate acestea, PEV nu ofera tarilor vecine o structura de cooperare politica suficient de atractiva si de puternica pentru a le determina sa accelereze procesul de "europenizare". Impactul limitelor PEV poate determina diminuarea eficacitatii actiunilor UE si chiar reconsiderarea de ansamblu a strategiei sale.

Consiliul de cooperare UE-Republica Moldova a aprobat, la 22 februarie 2005, documentul care fundamenteaza, in forma unui Plan de actiune, relatiile dintre Bruxelles si Chisinau pe termen scurt (pana in anul 2008). Din cei 3.147 km de frontiera ai Romaniei, sectoarele care vor reprezenta viitoarea frontiera externa a UE la Est insumeaza circa 2.050 km. Ministerul Administraiei si Internelor (MAI) si-a stabilit ca obiectiv prioritar managementul integrat al securizarii viitoarei frontiere externe a UE. Alinierea treptata a Romaniei la standardele UE privitoare la frontiere a inceput in 2001 si s-a focalizat pe Strategia managementului integrat al frontierei de stat. Strategia a condus la adoptarea, in iunie 2005, a unui Plan de Actiune Schengen actualizat si, in octombrie 2005 a unui Concept pentru Implementarea Sistemului Managementului Integrat al Frontierei de Stat. Pregatirile pentru aplicarea acquis-ului Schengen si managementul viitoarei frontiere externe a UE se cer armonizate si efectuate de o maniera mai consistenta.

Republica Moldova a fost caracterizata drept o "tara-tampon" intre Romania si Ucraina, dar, de fapt, este o tara-tampon intre doua proiecte geopolitice majore: cel euro-atlantic (sub egida NATO si UE), si cel euro-asiatic (sub egida Rusiei).

O serie de factori externi conjugati au condus la orientarea pro-europeana de data recenta a Republicii Moldova: vecinatatea limes-ului euro-atlantic; excluderea sa din Spatiul Economic Unic; mutatiile politice revolutionare din Georgia si Ucraina; si imperativul diminuarii dependentei sale economice fata de Federatia Rusa.

Este de asteptat ca perceptia referitoare la Uniunea Europeana sa evolueze in functie de un complex de factori, printre care pot fi enumerati succesul constructiei europene, integrarea Romaniei si optiunea ferma a Ucrainei in aceeasi directie, fara a fi ignorate nici transformarile din insasi societatea moldoveneasca sau din spatiul CSI. Pe termen mediu, este probabil ca rolul Romaniei de principal avocat al Chisinaului pe langa UE sa fie constientizat mai pregnant.

Impiedicata de izbucnirea conflictului transnistrean, reforma sectorului de securitate (RSS) in Republica Moldova a devenit o preconditie a solutionarii conflictului. Prioritare sunt asigurarea controlului politic civil al autoritatilor alese prin vot democratic, incadrarea cooperarii intre vectorii civil si militar in aria generala a reformelor democratice de pe scena moldoveneasca, restructurarea si modernizarea serviciilor de securitate si angajarea in ministerele de resort de tineri specialisti care sa asigure un impuls nou, occidental, gandirii strategice de peste Prut. Autoritatile de la Chisinau s-ar putea focaliza pe obiective din aria RSS precum consolidarea corpului graniceresc sau dezvoltarea de mici unitati care sa poata fi implicate in misiuni internationale si care sa mareasca astfel gradul de vizibilitate al statului moldovean, mai ales in cancelariile occidentale.

Corelata obiectivelor militare ar trebui sa fie redimensionarea numerica si calitativa a corpului diplomatic al Republicii Moldova, arsenalul soft fiind practic singura arma viabila pe care Chisinau ar putea spera sa o foloseasca cu succes in jocul regional de putere. Republica Moldova ar putea, in consecinta, sa se prezinte in exterior atat ca un promotor al solutiilor pasnice, cat si ca un furnizor de securitate in subiecte sensibile pe agenda de securitate euro-atlantica, precum securizarea frontierelor si combaterea traficului de persoane, bani, arme si droguri.

Dosarului transnistrean ii este rezervata o atentie speciala in Planul de actiune UE-Republica Moldova, esenta prevederilor focalizandu-se pe vointa Bruxelles-ului de continuare a implicarii in solutionarea conflictului "respectand suveranitatea si integritatea teritoriala a Republicii Moldova in cadrul hotarelor sale, recunoscute international si garantand respectarea democratiei, suprematiei legii si a drepturilor omului". Recunoasterea de catre diplomatia comunitara a acestui principiu a avut loc intr-un context in care planurile de federalizare promovate de mediatorii oficiali OSCE si Rusia ajunsesera sa puna sub semnul intrebarii integritatea formulei statale moldovenesti.

Se cuvine reliefata, deopotriva, vointa de continuare de catre UE a eforturilor sale de a asigura indeplinirea de catre Rusia a angajamentelor sale privitoare la retragerea trupelor si arsenalului sau militar. PEV si PESA ofera oportunitati noi solutionarii conflictului transnistrean. Misiunea UE de monitorizare a granitei moldo-ucrainiene va marca o prima materializare a dimensiunii de securitate a PEV in regiunea Marii Negre. Securizarea segmentului cel mai vulnerabil – cel transnistrean – al frontierei moldo-ucrainene ar putea sa fie completata in viitor de o misiune de tip Petersberg, desfasurata in cadrul Acordului Berlin+ ce guverneaza PESA (misiune pacificatoare NATO), care sa aiba Transnistria ca prima concretizare in spatiul ex-sovietic.

Concluzii si recomandari
Pentru a conferi substanta strategiei raportarii Romaniei la Politica Europeana de Vecinatate, pentru a asigura coerenta politicii externe romanesti in regiunea Marii Negre si, implicit, pentru a influenta intr-un sens pozitiv solutionarea conflictului din Transnistria, se recomanda:

1. Continuarea politicii de buna vecinatate si promovare a instrumentelor pasnice de solutionare a litigiilor.
2. Eficientizarea actiunii de management al viitoarei frontiere estice a UE, concomitent cu respectarea normelor comunitare in domeniu. In domeniul controlului imigratiei si combaterii tuturor formelor de trafic ilegal, ce constituie unul din obiectivele PEV, este necesara folosirea in mai mare masura a logisticii si experientei de care dispun Centrul Regional SECI de Combatere a Criminalitatii Transfrontaliere si Centrul international de cooperare politieneasca. Iar in domeniul atribuirii contractelor de achizitii in sfera securitatii se impune respectarea normelor comunitare si asigurarea imperativului transparentei.
3. Elaborarea unei strategii multidimensionale a relatiilor Romaniei cu Moldova si Ucraina. O atare strategie ar putea sa includa elemente precum: sprijinirea eforturilor de integrare europeana a Republicii Moldova, cu accent pe dimensiunea economica; orientarea relatiilor bilaterale si de cooperare multilaterala in diversele structuri regionale din care fac parte cele trei tari, pe prioritati incluse in planurile de actiune, cu precadere transport, energie, justitie si afaceri interne; crearea unor structuri si mecanisme de comunicare, informare, consultare si dialog institutional; dinamizarea cooperarii transfrontaliere, cu precadere la nivelul trilateralei Romania-Republica Moldova-Ucraina si a euroregiunilor; diversificarea schimburilor culturale; si dezvoltarea contactelor umane directe.
4. Promovarea imaginii externe a Romaniei de factor de stabilitate si furnizor de securitate in regiune in relatia cu aliatii din NATO si partenerii din UE. Aceasta componenta ar putea include si transferul de experienta al Romaniei si Bulgariei in domeniul promovarii democratiei si reformei sectorului de securitate catre Republica Moldova si Ucraina. Urmand a opera in format patrulater de tip 2+2 (2 tari ale frontierei estice a NATO si viitoare tari ale frontierei estice a UE, impreuna cu 2 tari PEV), acest transfer de experienta ar pozitiona Romania ca partener necesar si eficient al Occidentului in zona.
5. Exploatarea sansei oferite Romaniei prin calitatea de membru NATO si viitor membru UE de a facilita forjarea unui consens al celor doua organizatii privitor la strategia comunitatii internationale in regiunea Marii Negre.
6. Sustinerea in plan diplomatic a dezideratului adaugarii la actualul format pentagonal al negocierilor referitoare la Transnistria a triunghiului strategic UE-SUA-NATO.
7. Initierea, prin intermediul structurilor UE, a unor demersuri menite a influenta solutionarea intr-un sens european a conflictului transnistrean, in conditiile in care reinsertia Romaniei in mecanismul diplomatic de mediere si garantare a solutionarii conflictului este, cel putin in momentul de fata, un obiectiv irealizabil. Pe aceasta linie, ar fi potrivit ca Romania sa-si manifeste disponibilitatea de principiu de a participa, dupa aderarea la UE, la misiunea UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, precum si la o eventuala viitoare misiune UE de tip Petersberg in Transnistria.
8. Acordarea de catre România a unei atentii speciale cetatenilor romani locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului, drepturile si libertatile lor fundamentale trebuind sa devina o prioritate strategica a Bucurestiului.
9. Revigorarea actiunii Romaniei in plan cultural-spiritual si identitar in Republica Moldova, prin masuri precum: infiintarea unui Institut Cultural Roman la Chisinau; realocarea Fondului la dispozitia Guvernului Romaniei pentru relatiile cu Republica Moldova ce ar putea fi folosit, in urma consultarii si dobandirii acceptului guvernului de la Chisinau, pentru crearea unei televiziuni moldo-romane care sa retransmita in cele doua state emisiuni ale posturilor nationale si sa produca emisiuni originale pe teme culturale si de integrare europeana; si generarea unui spatiu cultural-informational robust, de expresie romaneasca, in Republica Moldova.
10. Initierea organizarii unui Forum pentru Securitate si Democratie in bazinul Marii Negre, la care sa fie invitate sa participe statele membre OCEMN, UE si SUA. Proiectele Forumului ar putea beneficia de finantare prin Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat, aflat in prezent in stadiu de finalizare.
11. Lansarea, dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana, urmand modelul instituit de Finlanda prin lansarea Dimensiunii Nordice, a unei Dimensiuni Europene a Marii Negre.

De Edward Lucas, editor Europa Centrala si de Est
Articol aparut in editia din 07/04/06 a The Economist

O mina de aur trezeste suspicii

In cazuri normale un investitor strain care promite 1,200 de locuri de munca si 2 miliarde de dolari pentru a dezvolta o tara saraca este binevenit. Nu insa daca investitia e pentru o mina de aur si tara e Romania.

Investitorul e Gabriel Resources, o companie de exploatare miniera canadiana. Aceasta companie incearca din 1997 sa dezvolte Rosia Montana, o regiune din nordul Romaniei care contine 300.5 tone de aur si 1474.1 tone de argint. Luna aceasta Gabriel va publica mult-asteptatul raport de evaluare a impactului ecologic.

In timpul comunismului, mina din Rosia Montana a fost exploatata fara nici o considerenta fata de mediu inconjurator sau tezaurul arhiologic a regiunii. In prezent in regiune sunt inregistrate nivele inalte de poluare cu cadmiu si alte metale grele. In 2000 un accident la o mina din apropiere a contaminat raul cu cianura. Desi in caz normal romanii sunt indiferenti, un nou proiect de exploatare minera, care va utiliza de sigur cianura, ii irita pe romani.

Intreprinderea canadiana a incercat sa linisteasca populatia. Potrivit ei, intreprinderea a cheltuit 160 milioane de dolari in lucrari pregatitoare, inclusiv campanii de publicitate pentru a evidentia metoda sa de exploatare tehnologic avansata si extra curata, si proiectele ecologice si arhiologice planificate. Intreprinderea promite si mai multe odata ce exploatarea va incepe. Insa aceasta nu a convins oponentii sai. Oponentii lui Gabriel Resources sunt diferiti, inclusiv anti-globalistii si ecologistii idealisti, cat si oameni care pur si simplu vor sa demonstreze.

Intr-un raport din 2004 a Consiliului Europei publicat de Eddie O'Hara, un membru al Parlamentului britanic, descrie opozitia proiectului ca "exagerata" si "influentata de organisme externe". Obiectiile ecologice "nu iau in considerare tehnologiile moderne de exploatare...de fapt proiectul [canadian] va curata polutia existenta", sustine autorul raportului.

Exista argumente puternice in favoarea minei, desi ele sunt rareori auzite de media romaneasca. Veniturile medii in regiune reprezinta doar o treime din media nationala (care ea insusi e doar 270 dolari pe luna). Mai mult de o jumatate de muncitori sunt someri; aceasta va creste la 90% odata ce o alta mina de pe timpurile comunistilor va fi inchisa la sfarsitul acestui an. Intr-un sat de 2000 locuitori care va fi daramat (intreprinderea canadiana planifica sa construiasca o replica a acestui sat 5 km de unde se afla acum) jumatate din case nu au sistem de canalizare. Circa 42% din sateni au vandut deja casele lor intreprinderii.

Un primar local, care sustine exploatarea minei, a fost re-ales recent de o mare majoritate. Oponentii sai care erau impotriva minei au acumulat mai putin de 10%. Poate ca binefacatorilor romani le place sa critice companiile multinationale. Insa oamenii de rand direct afectati privesc lucrurile altfel.

Preluat de la DECA-press, 07/04/06

Extinderea relatiilor bilaterale dintre Romania si R. Moldova

Premierii roman si moldovean, Calin Popescu-Tariceanu si Vasile Tarlev au abordat joi la Bucuresti chestiuni ce tin de extinderea relatiilor bilaterale pe dimensiunea economica, in perspectiva aderarii Moldovei la Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA), informeaza DECA-press.

Intrevederea intre cei doi oficiali a avut loc la Bucuresti in cadrul Reuniunii sefilor de Guverne privind extinderea simultana si introducerea amendamentelor la CEFTA.

Calin Popescu-Tariceanu a reconfirmat disponibilitatea Romaniei de a contribui la eforturile Moldovei de a deveni parte a Acordului de Liber Schimb extins si modificat, fapt care va contribui la accelerarea schimburilor comerciale. In opinia premierului roman, acest lucru ar fi
posibil de realizat in septembrie curent, informeaza Serviciul de presa al Guvernului.

Vasile Tarlev a apreciat disponibilitatea partii romane de a lansa proiecte investitionale in R. Moldova, in special orientate spre dezvoltarea infrastructurii, precum ar fi constructia drumurilor si a spatiilor locative.

Partea romana a anuntat disponibilitatea identificarii modalitatilor si cailor in vederea diversificarii surselor energetice pentru R. Moldova si conectarea ei la retele regionale alternative.

Moldova in "antecamera" Uniunii Europene

Statele din Balcanii de Vest si Republica Moldova, care urmeaza sa devina membre ale CEFTA, vor intra astfel in "antecamera UE", scrie presa romaneasca de azi cu referire la oficiali europeni care au participat la summitul de la Bucuresti.

Reprezentantului presedintiei austriece a UE, cancelarul Wolfgang Schussel, a declarat ca este esential ca Balcanilor de Vest sa li se ofere perspectiva integrarii europene, iar rezervele actuale fata de extinderea UE pot fi combatute doar prin "fapte obiective" - dezvoltare economica si dezvoltare politica, noteaza DECA-press, citand bucuresteana.

Premierii prezenti la reuniunea de joi au adoptat o Declaratie comuna prin care cer ministrilor de profil sa incheie un acord care sa prevada extinderea si amendarea CEFTA.

Preluat de la DECA-press, 07/04/06

Departamentul de Stat al SUA a facut public raportul sau anual "Promovarea drepturilor omului si a democratiei: dosarul SUA pentru 2005-2006", se arata intr-o nota informativa a misiunii diplomatice americane la Chisinau, remisa Agentiei DECA-press spere difuzare.

Proasp?tul raport serveste drept supliment pentru raportul anual "Rapoartele tarii asupra practicilor drepturilor omului pentru 2005", facut public la inceputul lui martie.

In "Rapoartele tarii..." (care poate fi accesat pe site-ul Ambasadei SUA la Chisinau) este descrisa situatia drepturilor omului in 196 de tari, iar "Promovarea Drepturilor Omului..." programele si actiunile initiate de SUA cu scopul de a ajuta tarile la imbunatatirea protectiei drepturilor omului.

Sectiunea din raport dedicata situatiei din R. Moldova subliniaza strategia SUA pentru promovarea drepturilor omului si democratiei. Statul american acorda atentie sporita consolidarii suprematiei legii, guvernarii competente, presei independente si societatii civile din Moldova. In aceeasi ordine de idei se numara promovarea alegerilor libere si corecte, combaterii
traficului de persoane; sprijinului necesar unei rezolvari grabnice si corecte a conflictului din Transnistria.

Pe 10 si 11 aprilie ministrii europeni de externe se vor reintruni la
Luxemburg.

Agenda de lucru va cuprinde: sanctiunile fata de Bielorusia, strategia
pentru zona Caraiba, Fondul European de Dezvoltare, ajutoarele financiare
europene, Procesul de Facilitare a Pacii in Africa.

Pe langa lucrarile de baza vor fi intrunite: consiliul de stabilizare si
asociere cu Croatia, consiliul de asociere cu Libanul, si consiliul de
cooperare cu Moldova.

Preluat din The European Voice (Bruxelles), 06/04/06

Diplomatii europeni au respins saptamana aceasta la Bruxelles acuzatiile din partea Rusiei si Transnistriei precum ca noul regim vamal dintre Moldova si Ucraina ar crea o criza umanitare in Tranistria.

Oficialii de la Bruxelles sustin ca acuzatiile facute de liderul transnistrean, Igor Smirnov, si aliatii sai rusi, cum ca o "catastrofa umanitara" se produce in Tranistria sunt politic motivate si nu sunt bazate pe realitate.

De la inceputul noului regim vamal dintre Moldova si Ucraina, segment frontalier monitorizat de UE, bunurile tranistrene care nu poarta documente vamale emise de autoritatile constitutionale a Republicii Moldova nu sunt permise de a fi exportate, fortand intreprinderile transnistrene sa obtina permise moldovenesti. In jur de 100 de intreprinderi transnistrene au obtinut deja permisele respective de la Chisinau.

Autoritatile transnistrene sustin ca de la inceputul 'blocadei' economia regiunii a suferit peste 60 milione euro in perderi.

Desi o caravana de ajutor umanitar rus a fost trimis spre aceasta regiune, oficialii UE au spus ca orice deficit in aceasta regiune este cauzat de o auto-blocada impusa de autoritatile tranistrene, o criza fabricata in ajunul alegerilor prezidentiale care vor avea loc in Transnistria in decembrie a.c.

Ultima runda de negocieri dintre Chisinau si Tiraspol a fost anulata aceasta saptamana si Rusia a impus o interzicere pentru importurile de vinuri moldovenesti. Georgia, care are relatii tense cu Moscova, a avut si ea de suferit de la aceasta blocada.

Guvernul rus a motivat interzicerea importurilor prin faptul ca s-au depistat pesticide periculoase in unele vinuri. Ziarele rusesti afirma ca masuri asemanatoare fata de vinurile din UE nu sunt prevazute.

Ziarul european, The European Voice, informeaza ca un diplomat rus de la Reprezentanta Federatiei Ruse la UE a refuzat sa comenteze situatia in jurul blocadei vinului.

Preluat de la Romanian Global News, 06/04/06

Guvernul Moldovei a aprobat miercuri proiectul de lege privind abolirea regimului de vize pentru cetatenii statelor-membre ale UE, SUA, Canadei, Confederatiei Elvetiene si Japoniei.

Reprezentantii MAEIE de la Chisinau, considera ca abolirea unilaterala de catre Republica Moldova a regimului de vize pentru cetatenii acestor tari va contribui la amplificarea dialogului inter-institutional Republica Moldova-UE si va elimina o bariera privind vizitele turistice si investitionale, in rezultatul carora va avea de beneficiat Chisinaul. Potrivit notei informative la proiectul respectiv, circulatia libera in Basarabia a cetatenilor statelor membre ale UE si Confederatiei Elvetiene constituie o conditie necesara pentru favorizarea intregului proces de integrare europeana a Republicii Moldova.

Odata cu intrarea in vigoare a legii, va fi necesara includerea in Bugetul pentru anul 2007 a unor prevederi in scopul compensarii veniturilor incasate de misiunile diplomatice si consulare ale Chisinaului pentru eliberarea vizelor, precum si a oficiilor consulare de la frontiera de stat a Republicii Moldova. Proiectul legii urmeaza sa fie adoptat de Parlament.

Preluat din The International Herald Tribune cu referire la The New York Times, 06/04/06

Blocada vinului, a deschis un nou capitol intr-un razboi comercial dintre Rusia si doua foste republici sovietice, Georgia si Moldova, contribuind la destramarea continuu a relatiilor dintre Kremlin si aceste doua tinere natiuni, ale caror guverne au ales de a se apropia la Uniunea Europeana si Statele Unite.

Aceasta disputa de asemenea a ridicat intrebari despre gradul de pregatire a Rusiei de a participa in liberul comert si de a respecta regulile economiei de piata, in loc de a utiliza permiterea miscarii bunurilor si comoditatilor (ex. resurse energetice) ca un mecanism de pedeapsa sau recompensa a partenerilor sai comerciali.

Anul acesta Rusia detine presedentia Grupului celor mai dezvoltate tari industriale (si democratice) G-8, si ea spera sa adereze la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). In plus la toate, recenta disputa cu Ucraina privind livrarea gazelor naturale deja a provocat o critica dura in occident.

Prin interzicerea importului vinului ca mijloc politic, Rusia din nou "isi pateaza propria sa reputatie", sustine Mark Tcaciuc, consilierul presedintelui Moldovei.

Disputa a aparut la sfarsitul lui martie, cand Ghenadii Oniscenko, seful serviciului federal de inspectie sanitara, a ordonat Serviciului Federal Vamal sa blocheze importurile de vin si produse vinicole din Georgia si Moldova, bazandu-se pe pericol sanitar nejustificat.

De la inceputul blocadei vinurilor, oficialii rusi au spus in diferite interviuri ca aceste vinuri contin metale grele, pesticide sau ca nu sunt vinuri ci coctailuri alcoolice contrafacute marcate ca vin. Oniscenko a emis o scrisoare prin care a expus ca probleme au fost gasite "si in coniacuri si sampanie".

Aceasta actiune a provocat un val de denuntari din partea importatorilor rusi, care sustin ca Oniscenko nu a prezentat nici o evidenta pentru acuzatiile facute si a refuzat sa se intalneasca cu reprezentatii importatorilor pentru a discuta problemele lor. Afacerile lor, relateaza ei, sunt in pericol fara o evidenta a cauzei interzicerii.

"Pana acum nu e clar si nu s-a explicat ce metode au fost folosite pentru testarea vinurilor si ce s-a gasit in special", a spus Andrei Egorov, reprezentantul companiei Vinnii Mir, cel mai mare importator de vin din Rusia. "De zeci de ani Rusia a emis certificate de calitate si totul era in regula si intr-o zi totul s-a schimbat?"

Vinurile georgiene si moldovenesti, si produsele vinicole exportate de Moldova in Rusia, reprezinta cea mai mare portiune a pietei ruse de vinuri. Egorov a spus ca companie implicate in acest sector vor pierde circa 700 milioane de dolari.

Oficialii si businessmanii din Georgia si Moldova, ale caror productii de vinuri s-a ameliorat drastic de la sfarsitul perioadei sovietice, de asemenea vor suferi grav de la aceasta disputa. Inchiderea instantanee a pietei de desfacere a creat un pericol ca aceste vinarii (cu datorii), nu vor supravietui perioada de recolta din acest sezon.

"Daca aceasta blocada va dura un timp indelungat, nu va fi vin in acest an", spune Benoit Fil, un director francez a vinariei georgiene din Telavi, Georgia. Compania sa vinde circa 3.5 milioane de sticle pe an, 60% din care sunt exportate in Rusia, spune el.

Mihail Svimonisvili, ministrul georgian al agriculturii, spune ca el a cerut de la Rusia sa ofere rezultatele testelor care indica problemele identificate, si a spus ca a trimis un esantion de vinuri la laboratoare independente in Elvetia, Franta si Germania pentru a analiza continutul lor. Rusia nu i-a oferit rezultatele testelor sale, spune el.

"Georgia exporta vinurile sale in 35 de tari, in Europa, SUA, Japonia, Canada, si noi nu ne spune nimeni ca vinul nostru contine pesticide sau metale grele", spune el. Blocada vinului spune el nu are nimic cu vinul ci cu politica Georgiei si Moldovei.

"Aceasta e o actiune planificata", spune el.

Georgia si Moldova vor sa substituie prezenta Rusiei in regiune, cerand de la ea sa se retraga din teritoriile sale separatiste, si acuzand Rusia de a utiliza resursele energetice pentru a influenta economiile acestor tari.

Oniscenko, prin intermediul reprezentantului sau, a respins cateva cereri ale ziarului american de a oferi un interviu. Marti, cativa producatori de vinuri au anuntat ca planifica sa ia in judecata pe Oniscenko si agentia pe care o conduce. Judecatile in Rusia rareori tin parte celor ce sunt impotriva Kremlinului.

Egorov, de la Vinnii Mir, nu a putut oferi nici o predictie privind durata blocadei. "De la bun inceput actiunile guvernului au fost ilogice" a spus el. "De aceea e greu de-a spune cand aceasta problema va fi rezolvata".

BBC:
Sanctiunile impuse de catre Rusia la bauturile alcoolice din Republica Moldova survin la numai cateva saptamani dupa introducerea noului regim vamal pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.

In urma introducerii noilor reguli vamale, Transnistria nu-si mai poate exporta produsele in sau prin Ucraina decat cu acordul vamei de la Chisinau. Mai multi analişti considera ca sistarea importului de vinuri, coniacuri si sampanie din Republica Moldova este o replica data Chisinaului pentru noul regim vamal de pe segmentul transnistrean al hotarului cu Ucraina.

Exportul de vinuri reprezinta 30% din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova. In anul trecut, Republica Moldova a exportat vinuri in valoare de peste 300 de milioane de dolari. 80% din aceste vinuri au fost exportate in Rusia.

Preluat din Jurnalul Regard sur l’Est (Paris, Franta), 01/04/06

Autorul articolului: Florent Parmentier, doctorant la Institutul de Studii Politice din Paris. Autorul cartii “Moldova la intersectia drumurilor” (2003)

In toamna anului 2005, cand centrala electrica de la Cuciurgan a sistat furnizarea electricitatii in cateva sate moldovenesti, Chisinaul nu prea avea multe solutii de a oferi cetatenilor sai. Nu este vorba aici doar de o simpla problema economica, ci de o adevarata slabiciune structurala.

Centrala termica de la Cuciurgan, cea mai importanta in tara, e situata nu departe de orasul Dnestrovsc, langa lacul Cuciurgan, in regiunea transnistreana (sau rmn). Construita in 1964, ea consuma circa 50% din gazul importat de Transnistria. Locul ocupat de catre Moldavskaya GRES subliniaza in acelasi timp efectul negativ adus de Tiraspol si nevoia Chisinaului de a iesi din aceasta situatie.

Cazul Cuciurganului ilustreaza trei aspecte principale a problemei energetice moldave: liberalizarea sectorului energetic national, relatiile complicate intre Tiraspol si Chisinau, cat si chestiunea privatizarii Cuciurganului.

Liberalizarea sectorului energetic national

Sectorul energetic din R. Moldova s-a schimbat radical dupa destramarea URSS. Probleme tehnice, economice si legale au aparut pe fundalul degradarii ecologice si vastei crize a sectorului, in detrimentul consumatorilor si intreprinderilor. Astfel, infrastructura invechita, provocand pierderi in energie. Spre exemplu, perderile energiei in procesul de tranzitare constituie de la 14 la 18% in Moldova, pe cand aceasta perdere constituie 6% in Germania.

In primii ani de independenta la inceputul anilor 1990, compania nationala Moldenergo era responsabila de productia electricitatii si incalzirii. Insa organizatiile internationale au incurajat liberalizarea sectorului energetic, intru modernizarea ansamblului de echipamente care suferea de la lipsa investitiilor. Reforma din 1997 a impartit intreprinderea detinuta de stat in saisprezece entitati noi: opt specializate in productia electricitatii, trei in incalzire si cinci in distributie.

Cateva intreprinderi straine au participat la acest proces, spre exemplu firma spaniola Union Fenosa, care a achizitionat trei din cinci intreprinderi de distributie (care acopera 60% din populatia tarii), devenind astfel cel mai mare investitor strain in tara. Modernizarea infrastructurii ramane un lucru de termen lung, in special deoarece sufera de la consecintele conflictului transnistrean.

Tiraspol si Chisinau, doua zone economice diferite

In timpul perioadei sovietice, Transnistria era una din cele mai industrializate regiuni din Moldova: ei ii reveneau in 1990 40% din PIB-ul Moldovei si 90% din electricitatea ei, cuprinzand doar 17% din populatia tarii. In aprilie 1991, Tiraspolul declara independenta sa de la Republica Moldova, si ambele parti a Nistrului duc un razboi civil de mii de morti intre iarna 1991 si primavara 1992. De la incetarea focului, nici o solutie definitiva pentru a iesi din impasul politic nu a fost gasita.

Cu independenta de facto a Transnistriei, doua zone economice diferite s-au dezvoltat in Moldova. Astfel, Tiraspolul a pus la dispozitie structuri si o baza legislativa, sistem bancar cu drept de proprietate trecand printr-un regim comercial. Ea a stiut sa se dezvolte in baza unui model a unei mici economii deschise si care depinde de cateva mari intreprinderi, in special in metalurgia feroasa si industrie usoara.

Aceasta dicotomie intre doua zone se reflecta respectiv in domeniul reglamentarii sectorului energetic. ANRE (Agentia Nationala pentru Reglamentarea Energiei) reglamenteaza activitatea Moldelectricii la Chisinau, pe cand sectorul e incadrat in DnestrEnergo la Tiraspol. Aceste diferente nicidecum nu impiedica relatiile de afacere infloritoare dintre doua maluri a Nistrului, cat si cu Odesa, Kiev, sau Moscova.

Interesele in privatizarea Cuciurganului

Regimului ‘presedintelui’ Igor Smirnov este marcat de clientelism, adica de un sistem organizat de favori injustifiate. Cei doi fii ai sai detin posturi-cheie in Transnistria: unul conduce intreprinderea Sheriff, cea de-a doua companie dupa marime din regiune, iar al doilea fiu conduce administratia vamelor, un post lucrativ bazat pe diferite trafice. Nepotul sotiei sale, Victor Balala, ocupa postul de ministru al justitiei (si deci responsabil de privatizare) inaintea migrarii sale la Moscova. Tiraspolul a stiut sa atraga suport de la nationalistii din Duma rusa (de exemplu de la deputatii Baburin si Alksnis). Acestea asteapta ca Moscova sa pastreze o influenta determinanta in vecinatatea apropiata.

Paralel cu aceasta, un process de privatizare a sectorului energetic a fost lansat din 2002, corespunzand catorva obiective. Autoritatile locale, prin intermediul Elenei Cernenco, ministrul economiei, a explicat ca aceasta privatizare ar permite centralei electrice de a cumpara gaz mai ieftin pentru a-i permite functionarea. Deci este vorba de restabilirea echilibrilor economice in baza preturilor, deoarece Tiraspolul a acumulat o datorie enorma din 1991. Pana acum, tarificarea electricitatii depindea mai mult de considerentele politice decat de cele economice. Agentii economici considerau electricitatea ca un bun social in loc de un produs economic de schimb. In plus, privatizarea acestor intreprinderi permitea elitelor locale de a pastra influenta lor: ele isi legitimeaza actiunile in acelasi timp furand proprietatea privata.

Astfel centrala de la Cuciurgan a fost cumparata dintai de o intreprindere mixta ruso-belgica, Saint Gidon Invest (aprilie 2004). Insa operatiunea nu a fost dusa pana la capat din cauza unor suspicii economice. Ca rezultat, centrala a fost re-cumparata de compania rusa RAO EES. Aceasta intreprindere, condusa de un fost vice-prim-ministru rus Anatoli Ciubais, e foarte prezenta pe piata fostei URSS si care doreste de a face din centrala de la Cuciurgan un exportator de electricitate pentru Balcani. Regimul de la Tiraspol inca o data a aratat capacitatea sa de a gasi legaturi de influenta in randul cercurilor de conducere din Kremlin, datorita situatiei sale geopolitice.

Relatiile energetice ditre Tiraspol si Chisinau arata cat de dificila e situatia in care se afla Moldova, deoarece tara depinde in mare masura de Transnistria in acest domeniu. Bucurestiul ar putea reprezenta o alternativa in viitor, mai mult ca toate, acest doua tari vorbesc aceeasi limba, insa electricitatea romana costa mai scump. E pacat ca potentialul de investitii prevazut in Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (lansat in 1999 la care Moldova face parte din 2001) nu a fost exploatat nici pana azi de Moldova. Astfel, Moldova ar trebui sa aiba tot interesul de a conjuga dezvoltarea durabila si productia nationala de electricitate pentru a-si relansa economia si de a-si mari independenta (marja de manevra) in relatiile sale cu Tiraspolul.

Deca-press cu referire la Ziua, 05/04/06

Intr-un interviu publicat in editia de miercuri a cotidianului bucurestean "Ziua", citat de DECA-press, analistul american, Janusz Bugajski, a declarat ca pe motivul prezentei fortelor militare rusesti in Transnistria, este nevoie de presiuni pentru impunerea unei prezente militare mixte.

Exista rusi, pot exista militari NATO, UE sau din alte parti ale lumii, afirmă analistul, care a adaugat ca in Transnistria trebuie internationalizata misiunea de mentinere a pacii. Referindu-se la o propunere anterioara de desfasurare a unor trupe ale UE, Janusz Bugajski a specificat ca problema consta în faptul ca atunci cand trebuie sa actioneze pe cont propriu UE nu prea are coloana vertebrala. UE are o baza in astfel de probleme doar cand este intarita de SUA, de aceea este necesar ca Washingtonul sa aiba o perspectiva clara asupra a ceea ce se intampla in Transnistria.

Intrebat cum catalogheaza noul format de negocieri pentru Transnistria, unde SUA si UE sunt doar observatori, astfel incat negocierile sunt la mana Rusiei si Transnistriei, dovada fiind si anularea ultimei runde de negocieri prevazuta pentru 4 si 5 aprilie, analistul american a mentionat ca in lipsa unei prezente importante la fata locului (NATO, UE s.a instrumente) Rusia si transnistrenii vor domina situatia. Ei nu vor permite nici un fel de schimbari in aceasta regiune separatista. Schimbarile nu vor fi facute pana cand nu va fi indepartat regimul separatist al lui Smirnov, pana cand nu vor avea loc alegeri libere, sustine Janusz Bugajski.

Preluat din The Economist, 30/03/06

Intr-o vecinatate multipolara, Uniunea Europeana isi pierde atractivitatea.

UE a suferit infrangere in Bielorusia si Ucraina. Alegerea partidului pro-rus in Ucraina nu este un dizastru; si nici despotului de Lukasenko nu va la putere pentru o eternitate. Insa aceste rezultate arata cat de proasta e asa numita “politica de vecinatate” si cat de mult are nevoie UE de a fi onesta despre intentiile de a admite aceste tari in Uniune.
Pe langa Ucraina si Bielorusia, Balcanii reprezinta o alta zona unde UE ar trebui sa fie avertizata. In urmatoarele sase luni se va decide soarta viitoarei Serbiei, Muntenegru si Kosovo. Guvernele pro-UE din aceasta regiune sunt atacate de nationalisti pentru ca cred intr-o uniune care poate sa nu-si tina promisiunile de a-i permite aderarea in viitorul indelungat.

Faptul ca tarile care vroiau sa faca parte din UE se intorc cu spatele la aceasta Uniune reprezinta o avertizare prealabila pentru actiunile UE de a stopa extinderea sa.

Politicienii din UE sustin ca Uniunea e ostenita de la extinderea sa, sustinand ca opinia publica din tarile lor nu mai vrea extindere. Insa nu e adevarat ca cetatenii UE se opun extinderii. Sondajele recente arata ca majoritatea oamenilor sunt in favoarea extinderii decat impotriva ei (cu 49% la 39% impotriva ei). Respingerea constitutiei europene de catre franceji si olandeji a fost considerata de catre politicieni ca un semnal pentru stoparea extinderii UE.

Insa cand sondajele au intrebat francejii de ce ei au votat impotriva constitutiei, doar 3% au mentionat ca au facut-o “pentru a opri viitoarea extindere a UE”, mai putin decat cei 4% care au votat pentru constitutie deoarecea ea prevedea acceptarea noilor membri mai usoar. In marile tari membri a UE nu exista un consens in favoarea extinderii Uniunii. Insa de a sustine ca “majoritatea” europenilor sunt impotriva unei extinderi e incorect.

Politicienii, insa, sunt capabili de a crea majoritatea acolo unde ea nu exista. Edmund Stoiber, liderul partidului conservator din Bavaria, a spus ca UE nu poate accepta noi membri dupa ce Romania, Bulgaria si Croatia vor adera la UE (adica nici Turcia si nici alte tari). Parlamentul European a propus recent ca extinderea europeana sa fie bazata pe “capacitatea de absorptie” a Uniunii. Liderii europeni, cu alte cuvinte, aleg de a-si intoarce spatele la extindere.

Aceasta nu s-ar fi intampla daca UE ar fi avut o alternativa coerenta pentru tarile care vor sa devina membri insa se tem ca vor fi respinse. “Politica de vecinatate” e un haos. Ea a fost inventata de eurocratii care au lucrat asupra extinderii din 2004 ('Big Bang') si care riscau sa devina someri in 2000.

Aceasta politica include tarile care nu au perspectiva de a deveni membri, ca Morocco si Algeria, impreuna cu tarile care se considera europene la nivel cu Franta, spre exemplu ca Ucraina. Nu este o surpriza ca aceasta politica ii infuriaza pe ucraineni, care sustin ca sunt in Europa si nu vecinii Europei. Unul din liderii partidului pro-rus din Ucraina a numit aceasta politica drept “umilitoare”. Ucraina impreuna cu tarile Balcanilor sustin ca UE creaza si nu elimina obstacole pentru integrarea lor. Oamenii din ambele regiuni sunt disperati de a obtine o viza pentru a veni in UE. Oamnii din Balcani sunt obisnuiti de a studia in Europa occidentala, pe cand ucrainenii au membri neamuri in Polonia. Insa in prezent, unicii care pot obtine usor viza sunt banditii, iar negocierile pentru a schimba aceasta situatie sunt foarte lente.

Aderarea la UE e un proces dureros. Fiecare reforma interna poate trezi critica pentru relatiile mai stranse cu UE. UE trebuie sa fie cointeresat in suportul prietenilor sai in aceste tari, oferindu-le beneficii tangibile pentru cooperarea lor. UE nu ofera astfel de posibilitati acestor tari, deoarece politicienii europeni se tem de extindere si deoarece politica de vecinatate este una slaba.

UE nu poate sa permita o eventuala violenta in Balcani. Ea ar suferi de la apropierea Ucrainei de Rusia (cum a spus-o odata Zbigniew Brzezinski, un fost consilier pentru securitatea nationala a SUA, "Ucraina este diferenta dintre Rusia ca imperiu si Rusia ca o tara normala"). Stopaera extinderii nu e o decizie corecta deoarece aceasta ar putea duce la consecinte grave la hotarele sale, precum si diminuarea imaginii UE ca putere mondiala.

Preluat din EUpolitix, 04/04/06

UE va suporta crearea unui acord pentru comert liber pentru tarile ESE joi, 6 aprilie.

Oficialii Comisiei Europene (CE) au relatat luni, 3 aprilie, ca intentioneaza sa revizuie si largeasca Acordul Comertului Liber din Europa Centrala (CEFTA), la negocierile care vor avea loc pe 6 aprlilie a.c.

Comisarul pentru Extinderea, UE Olli Rehn si Comisarul pentru Comert, Peter Mandelson, vor calatori la Bucurest pentru a participa la negocieri.

"CEFTA va fi un mijloc important de a promova comertul in regiune", a relatat jurnalistilor un oficial al CE luni.

"UE nu face parte din acest acord insa are interes de a-l suporta deoarece acordul va beneficia regiunea. De asemenea acest acord va pregati regiunea de a se integra eventual in UE".

Joi, 6 aprilie, prim-ministri Albaniei, Bosniei, Bulgariei, Croatiei, Moldovei, Romaniei, Serbiei si Macedoniei vor participa la negocieri pentru a determina schema acordului care va fi lansat in 2007 dupa ce va fi ratificat in fiecare dintre tarile participante.

La momentul actual comertul dintre aceste tari este bazat pe 31 de reguli diferite.

Oficialii sustin ca toate aceste reguli creaza o "jungla burocratica" care impiedica atragerea investitiilor straine in regiune.

In baza noului proiect, reteaua acordurilor bilaterale dintre fiecare tari va fi inlocuit cu un singur pact comercial.

"Acest acord inseamna liberalizarea completa a produselor industriale si la careva bunuri agricole - cu un potential de a liberaliza acest sector", a relatat oficialul CE.

Preluat din The European Voice, 30/03/06–05/04/06

Gazprom, una din cele mai mari companii din lume din punct de vedere a capitalizarii totale, cu o valoare a capitalului de $200 miliarde si peste 300,000 angajati. Aceasta companie gigant are licenta de exploatare a 55% din rezervele energetice a Rusiei, controleaza 90% din productia gazelor rusesti, si detine o vasta retea nationala si internationala de tevi de transportare a gazelor. Pe langa toate, Gazpromului ii revin in jur de o treime din rezervele mondiale de gaz natural; 50% din productia energiei rusesti depinde de gazul distribuit la preturi subsidiate de Gazprom.

Rusia nu e singura sub influenta Gazpromului. Treizeci de procente din importurile de gaze naturale a UE vin de la Gazprom. Aceasta supra-dependenta impreuna cu teama de dorinta rusilor de a folosi gazele naturale in relatiile sale politice cu UE, au si contribuit la crearea recent a politicii energetice integrate a UE.

Una din primele actiuni a lui Putin a fost redobandirea controlului asupra Gazpromului. In 2001 el a ales un nou presedinte pentru Gazprom, Dimitri Medvedev, si directorul executiv, Alexei Miller, doua persoane considerate ca loialistii lui Putin. Tot in 2001, cand Putin a vrut sa controleze media, el a permis Gazpromului sa cumpere un canal de televiziune si cateva publicatii. Gazpromul are un interes considerabil si in sectorul financiar. In decembrie 2005, Kremlinul a majorat rolul statului in sectorul petrolier prin achizitionarea de catre Gazprom a companiei petroliere Sibneft (pentru o valoare de $13 miliarde) de la miliardarul rus Roman Abramovici.

Desi Gazpromul are o pozitie dominanta prin detinerea rezervelor energetice, compania are o mare problema in intretinerea vastei sale reteli de tevi invechite datand de pe timpurile sovietice. Claude Mandil, directorul executiv a Agentiei Energetice Internationale a avertizat ca Gazpromul “nu va putea respecta obligatiile sale fata de consumatorii europeni daca nu va investi in innoirea infrastructurii sale din Rusia”.

Centralizarea controlului statului asupra resurselor energetice a Rusiei si folosirea lor drept mijloc de influenta politica externa, impreunat cu reforme economice nationale inadecvate, impiedica Rusia sa atinga un nivel de industrializare rapid si avansat tehnologic, precum o vrea Putin, si pe care China, cel putin pana acum, pare sa detina.

Cu referire articolului din The Washington Post, 03/04/06

A trecut 15 ani de la sfarsitul razboiului rece, insa acum ca niciodata si simte reinvierea unui nou conflict rece si re-intensificarea sentimentelor negative intre Rusia si SUA.

Recent intr-un articol al jurnalului Foreign Affairs, publicat de Consiliul pentru Relatiile Externe a SUA (CRE) unde era sugerat ca SUA ar putea sa atace (cu arme nucleare) Rusia si China fara existenta riscului de atac din partea lor.

Intensificarea criticii din partea SUA, fata de cresterea autoritarismului in Rusia, interferenta in afacerile fostelor republici sovietice si utilizarea vastelor resurse energetice intru propagarea intereselor sale, indigneaza oamenii in Rusia. Majoritatea rusilor cred ca programele americane care promoveaza democratia in Ucraina, Georgia si Bielorusia sunt drept cai Troiani care au intentia de a limita [influenta] Rusiei si extinde NATO [spre est].

Expertii sustin ca astfel de documente ca cel al CRE au ca scop de a reduce presiunea Rusiei asupra vecinilor sai, si ai permite SUA de a integra aceste state in occident.

Desi Rusia si SUA conlucreaza in multe domenii, ca Iranul, Korea de Nord (desi Rusia cere respectarea termenilor sai in aceste chestiuni), cand ajunge intrebarea la tarile 'vecine' a Rusiei, fostele republici sovietice de la periferiile sale, anume acolo Rusia si SUA au viziuni diametral opuse.

Admiterea Ucrainei in NATO ar fi ultima tinta in sicriul Rusiei ca putere independenta majora, sustine Serghei Rogov, directorul Institutului Statelor Unite si Canadei la Moscova. "De unde Rusia pleaca, vine SUA. Consensul comun fiind ca Occidentul incearca sa izoleze Rusia", incheie Rogov.

Nota: Viitorul libertatii Bielorusiei, Ucrainei, Moldovei, si a tarilor regiunii Caucaz, depinde de fermitatea si insistenta Occidentului (cat si suportul politic si economic a acestor state) de a rezista Rusiei. De aceea anume UE si perspectiva clara a aderarii acestor state la UE ar crea stimul pentru aceste state de a se opune Rusiei (cat si a se democratiza si liberaliza). Va fi acest semnal dat de UE? Totul depinde de insistenta si presiunea SUA si NATO asupra Uniunii si Rusiei.

Romanian Global News, 03/04/06

Daca maine s-ar organiza un referendum, majoritatea romanilor ar vota pentru unirea Romaniei cu Basarabia.

Conform datelor unui sondaj realizat de Centrul de Analize si Investigatii Sociologice CIVIS, in perioada 20-27 martie 2006 si finantat de Institutul pentru Libera Initiativa, 51% dintre romani vor unirea celor doua pamanturi romanesti, in timp ce numai 27% vor mentinerea situatiei actuale, iar 10% nu ar vota deloc.

Referitor la parerea romanilor de dincolo de Prut, romanii din interiorul granitelor tarii, cred ca numai 36% dintre acestia ar vota pentru unire, si ca 37% nu au nici o parere in acest sens. Tot romanii mai cred ca 27% dintre basarabeni ar vota pentru mentinerea situatiei actuale.

Referitor la intentiile presedintelui Traian Basescu de a realiza unirea cu Basarabia, cei mai multi romani declara ca nu stiu care sunt intentiile si posibilitatile Cotroceni-ului in acest sens, 35% considera ca presedintele roman „vrea, dar nu poate” sa realizeze unirea dintre Basarabia si Romania, 14% cred ca nici nu vrea, nici nu poate, in timp ce numai 10% cred ca Basescu si vrea si poate sa realizeze unirea.

DECA-press cu referire la Washington ProFile, 03/04/2006

Numarul savantilor si al cercetatorilor stiintifici constituie in Republica Moldova, in medie, 0,2 mii la un milion de locuitori. Acesta este unul din cei mai mici indici in spatiul ex-sovietic.

Potrivit expertilor Bancii Mondiale, autori ai studiului „Public Financial Support for Commercial Innovation” („Sustinere financiara publica pentru inovatii comerciale”), in Ucraina la un milion de locuitori revin 1,8 mii de cercetatori. In Georgia proportia este de 2,4 mii de cercetatori la un milion de locuitori; in Estonia 2,3 mii; Belarus si Lituania – 1,9 mii/1 milion, Armenia – 1,6 mii; Letonia – 1,5 mii, Azerbaigean – 1,3 mii/1 milion si Kargazstan – mai putin de 0,5 mii la un milion de locuitori. Rusia are cel mai mare indice – 3,4 mii/ 1 mil.

In statele Uniunii Europene indicele respectiv alcatuieste, in medie, 2,5 mii la un milion de locuitori. Finlanda, cu circa 7,5 mii de savanti si cercetatori stiintifici la un milion de locuitori, este considerata tara ce detine recordul in acest sens. Printre lideri se mai numara Japonia (peste 5 mii/1 mil.) si Germania (3,2 mii/ 1 mil.).

Expertii Bancii Mondiale sustin ca desi in fostele republici sovietice exista un sistem de educatie si instruire puternic, potentialul acestuia nu este exploatat de noile economii ale statelor respective.

Autorii studiului remarca ca in fostele state sovietice nivelul colaborarii dintre comunitatea stiintifica si business este scazut. Expertii considera ca aceasta problema ar putea fi solutionată prin reducerea impozitelor si instituirea unor facilitati pentru companiile care investesc in cercetari stiintifice.

Nota: Ce folos ca Rusia si alte state ex-URSS au un numar mai mare de oameni de stiinta per capita decat in Moldova, daca ei oricum nu sunt finantati sa duca o activitate stiintifica activa? Si plus la toate - de ce ne plangem ca avem putini oameni de stiinta daca nu-i putem retine acasa, marea lor majoritatea fiind deja plecati dupa hotare? In primul rand trebuie sa reformam sistemul de invatamant, sa stabilim o strategie educationala care ar putea crea in viitor cercetatori autohtoni, sa determinam domeniile-cheie (domenii strategice) unde vom folosi acesti cercetatori (ca prea multi juristi si economisti per capita avem noi intr-o tara cu o economice inexistenta si un sistem juridic putred)...

In luna martie, Centru pentru Studii Politice Europene (CEPS) de la Bruxelles, a publicat lucrarea stiintifica „Moldova’s Convergence with the aquis. A Pro-Growth and Pro-Integration Strategy” („Convergenta Moldovei cu acquis-ul european. Strategie pentru crestere si pentru integrare”), a cercetatoarei moldovene Oxana Gutu.

Lucrarea argumenteaza faptul ca pentru Moldova este foarte costisitor non-conformarea la legislatia europena, deoarece aceasta ar induce pierderea pietelor de export existente (ex. Romania), cat si va impiedica extinderea exporturilor sale spre alte piete europene din Europa de sud-est si UE.

Insa convergenta legislatiei nationale trebuie sa fie bazata pe rationalul economic si dezvoltarea potentialului comercial al tarii, sustine Oxana Gutu. De aceea, pentru asigurarea beneficiilor si evitarea costuri intalte pentru economie [in aplicarea normelor si standardelor europene stringente], programul aproximarii legilor nationale trebuie sa fie bazat pe scenarii economice de integrare clare, adica crearea unei economii de piata functionale, participarea completa in preferentele comerciale oferite de UE, pregatirea unui Acord Comercial Liber (FTA) cu UE si, in consecenta, dupa cativa ani, obtinerea accesului considerabil la piata interna a UE.

Oxana Gutu, e cercetatoare in domeniul Administratiei Publice Locale si Initiativei pentru Reforma Serviciului Public, bursiera a Open Society Institute (Fundatia Soros).

Pentru a citi lucrarea Oxanei Gutu in intregime (in engleza) apasati aici.

Preluat din The Washington Times, 02/04/06

Imbogatita de veniturile petroliere, Rusia isi asuma o pozitie autoritara confruntand Statele Unite si Occidentul in diferite probleme critice.

Guvernul rus, care doar un deceniu in urma cerea asistenta financiara de la Fondul Monetar International (FMI) pentru a evita bancrotizarea, in prezent are un fond de rezerva de $60 miliarde va creste la $150 miliarde in 2008, sustine Julia Nanay, analist financiar la firma de consultanta PFC Energy. "Acest fond de rezerva le ofera rusilor incredere de a se opune impotriva Statelor Unite, fenomen nemaivazut anterior", zice ea.

Ministrul roman de externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a spus ca ridicarea preturilor la gaz pentru Ucraina de Anul Nou, care a creat perturbari in toata Europa, a fost un exemplu ca Rusia e increzuta in puterea sa energetica. "Rusii simt puterea care o au", a zis el, "si prin ea au atras atentia oficialilor de varf din toata Europa".

In cazul programului nuclear iranian, victoriei grupului islamist Hamas din Palestina, comertului (OMC), si drepturilor omului din Rusia, guvernul presedintelui Putin a aratat dorinta de a se opune politicii americane si sfaturilor SUA in aceste chestiuni.

Oficialii Kremlinului nici nu s-au deranjat de a contrazice rezultatele raportului Pentagonului de saptamana trecuta in care un diplomat rus a fost acuzat in oferirea informatiei secrete americane lui Saddam Hussein in timpul invaziei Irakului din 2003 [vezi articolul]. Ministrul rus al apararii, vice prim-ministrul Serghei Ivanov, a spus direct intr-un interviu televizat ca raportul Pentagonului a fost publicat deoarece oficialii americani incercau sa distraga atentia de la problemele pe care le confrunta in Irak. "Eu as spune ca acest raport e pur si simplu e o prostie", a spus Ivanov.

In iunie presedintele Putin va deveni primul lider rus care va gazdui summitul G8 [Grupul celor mai puternice 8 state din lume: SUA, Canada, Japonia, Franta, Marea Britanie, Italia, Germania, Rusia] in Sankt Peterburg. Multi au crezut ca fiind gazda a G8 Rusia ar fi ales o politica de externe mai calma si mai modesta, pentru a evita orice scandal diplomatic inainte de summit.

Insa Paul J. Saunders, ex-consilier la Departamentul de Stat, actualmente directorul executiv la Centrul Nixon din Washington, a spus ca in timpul vizitei sale recente la Moscova el a simtit o atitudine agresiva in discutiile sale cu politicienii de varf din Rusia cat si cu intelectualii rusi. Saunders sustine ca actualii colegi rusi contrasteaza cu cei de pe timpurile presedintelui Ieltin, care cereau imprumuturi de la FMI la mijlocul anilor 90, avand mai mult de $200 miliarde in rezervele Bancii Centrale a Rusiei.

Rusilor nu le place idea folosirii summitului G8 de la St. Peterburg ca un mijloc prin care criticii occidentali sa-l preseze si mustreze pe Putin. In raspuns li s-a spus: "Nu incercati. Nu mai avem nevoie de voi", a zis Saunders.

Multi analisti occidentali sustin ca Rusia a pierdut mai multi decat Ucraina din razboiul gazelor, slabind reputatia Moscovei ca furnizor energetic de incredere.

"Opinia mea e ca administratia lui Putin nu va incerca un nou atac in curand", sustine Michael H. Haltzel, ex-consilier democrat in politica externa in Senatul SUA, actualmente sef la cabinetul international de avocati DLA Piper Rudnick Gray Cary.

J. Robinson West, presedintele PFC Energy, a avertizat ca profitele mari din resursele petroliere a Rusiei nu vor dura lung, in special daca e luat in considerare rezultatele performantei actuale a Gazpromului.

Saunders sustine ca rusii, cu care a discutat el, au fost pentru incidentul ucrainean, insistand ca Rusia are dreptul de a termina subsidiile energetice de pe timpurile sovietice, cat de grea nu ar fi pentru clienti stoparea gazelor in plina iarna.
Oficialii rusi de varf, sustine el, sunt impotriva criticii americane a conducerii lui Putin, care spun ca Rusia utilizeaza influenta sa energetica pentru a se alatura la "grupul mondial al directorilor" (G8), un grup restrans a tarilor care sunt capabile de a exista liber fara presiuni externe.

Desi atacul ucrainean a fost un esec pentru rusi, oficialii Gazpromului au relatat saptamana trecuta ca planifica sa stopeze subsidiile pentru gazele furnizate Bielorusiei, necatand la relatiile prietenesti dintre Putin si autoritarul Lukasenko.

Franta se afla intr-o situatie economica in prag de criza, cu o rata a somajului de 9%. In restul Uniunii Europene rata somajului francez o intrec Germania (10%) si Polonia (19%). Legerea propusa de guvernul centrist al lui de Villepin prevede redresarea somajului, mai ales celui a tinerilor care sunt cel mai grav afectati cu o rata a somajului a populatiei de pana la 26 de ani la 23%.

Acest proiect de lege (care a trecut, cu mare greutate, scandal si proteste, doar ieri prin interventia Curtii Constitutionale a Republicii Franceze si interventiei presedintelui Jacques Chirac) desi considerat in Franta ca un pericol a stabilitatii si dreptului la un serviciu pe viata, a provocat un val de proteste de o amploare nevazute in Franta de decenii (unii compara aceste proteste cu protestele studentesti din 1968). Nicaieri in Europa nu exista un astfel protectionism a pietii muncii si o astfel de dictatura a sindicatelor ca in Franta. De ce alte tari membri ale Uniunii Europene (in afara de Germania si Polonia) nu au probleme cu somajul ca Franta? Raspunsul e in flexibilitatea pietii muncii. Piata muncii in aceste state e cu mult mai flexibila in privinta angajarii si concidierii fortei de munca. Piata de munca franceza, ca si alte aspecte ale economiei acestei tari sunt intr-atat de inchise si protejate incat un progres economic ar fi un miracol.  

Reamintesc ca acei care protesteaza acum prin toate orasele mari a Frantei vor serviciu pe viata, vor securitate a locului de munca garantata, exact ca pe timpurile socialismului in tarile Europei de est. Francejii inca nu au inteles ca aceasta stabilitate nu numai ca e utopica ci si e daunatoare economiei nationale, fiindca nu poti avea si o economie dinamica si un loc de munca garantat pe viata. Insa schimbarile, atat de necesare, in Franta nu vin simplu. Dominique de Villepin, actualul prim-ministru francez a scris in cartea sa ca “in Franta sa schimbi ceva ai nevoie de o revolutie”. Insa de data aceasta, decizia revolutionara a guvernului e intalnita de o revolutie a maselor (3 milioane de protestanti in toata tara).

De fapt toata situatia in jurul grevelor din Franta nu e atat impotriva noului proiect de lege ci e o expresie a frustrarii claselor muncitoare (bolsevice) fata de situatia economica din tara. Cine protesteaza in strada? In plus la studenti (grupul tinta a proiectului de lege) si sindicalistii (comunisti si socialisti), se alatura liceenii care nu vor sa steie in clase in zilele de primavara, carora li se alatura parintii (ca se tem ca copii vor face niste prostii), si la tot mix-fixul asta se adauga si tinerii din suburbiile sarace (banlieue), care sunt niste anarhisti impotriva ordinii publice, guvernului, politiei, etc. care au doar un singur scop – sa strice ceva, sa se bata cu politia si ceilalti protestanti pasnici, sau sa fure cate ceva in tot haosul asta. In rezultat ai totul ce arata la televizor.

In urma interventiei de ieri a sefului statului, cum s-a si asteptat, sindicalistii nu sunt de acord cu decizia luata de guvern de a promulga legea. Desi un compromis a fost propus (in loc de 2 ani de perioada de incercare a tanarului angajat, s-a propus 1 an, in loc de eliberare din functie fara nici o explicatie, patronul e obligat sa explice de ce angajatul e concidiat, si plus la toate la moment, desi legea e aprobata de seful statului, patronii nu sunt obligati sa o implementeze) protestantii vor anularea legii. Sindicalistii franceji stiu doar sa protesteze fara a propune o alternativa – ei vor status quo desi o schimbare e necesara.

Eu cred ca in urmatoarele saptamani se va ajunge la una din urmatoarele 3 solutii:

1. Gvernul sub presiune schimba anumite aspecte din lege astfel incat sa satisfaca sindicatele (primul pas a fost facut ieri);
2. Guvernul nu schimba nimic si ramane ferm pe pozitia sa (ceea ce de Villepin si asteapta – sa arate electoratului centrist ca el e ferm asupra deciziilor facute – filosofia lui de Villepin e ca “functia guvernului e de a servi poporul si nu de a face pe plac”);
3. Sub presiunea grevelor si la cererea presedintelui – cabinetul de ministri este dizolvat (ceea ce e foarte improbabil deoarece Chirac e foarte motivat sa-l impinga pe de Villepin sa devina viitorul Presedinte a RF).

Asa ca vom vedea… Insa nu ascultati ceea ce spune media – ca totdeauna rolul lor e de a umfla noutatile astfel incat situatia sa para cat mai dramatic. Viata continua, iar Franta se schimba, revolutie dupa revolutie.