EuroBlog

Jurnalul german pentru Politica Externa (Deutsche Aussenpolitik) - studiul Universitatii din Trier privind Politica Europeana de Vecinatate din perspectiva Ucrainei, Moldovei, Poloniei, Bielorusiei. Studiul poate fi accesat aici.

Centrul Europei de Sud Est pentru Controlul Armamentului Mic si Usor (South Eastern Europe Clearinghouse for the Control of Small Arms and Light Weapons - SEESAC) - raportul privind controlul armelor mici si usoare in Moldova. Raportul AR/073 poate fi accesat aici.

Danejii sunt cei mai fericiti oameni din lume, deoarece ei sunt sanatosi, bogati si educati, pe cand moldovenii sunt mai nefericiti decat majoritatea tarilor africane si tara cu cea mai nefericita populatie din fosta URSS, situandu-se pe locul 175 din 178 tari, arata studiul Universitatii din Leicester, Marea Britanie.

Studiul analizeaza nivelul fericirii, sau satisfactia cu viata in baza a asa factori ca nivelul sanatatii (corelat 0.62 cu nivelul fericirii), urmat de bogatie/avutie (corelatia 0.52), si apoi cu educatia (corelatia 0.51), toti acesti factori fiind interdependenti unul fata de altul. De aceea, intr-o tara prospera cu un sistem al sanatatii bine dezvoltat si cu un nivel inalt al educatiei a populatiei, nivelul fericirii va fi inalt.

Din vecinii Moldovei, romanii sunt situati pe locul 136, ucrainenii pe 174, iar rusii pe locul 167. In Moldova longetivitatea medie a vietii fiind 67.7 ani (Romania - 71.3, Ucraina - 66.1, iar Rusia - 65.3), iar PIB-ul pe cap de locuitor $1800 (Romania - 8.2, Ucraina - 7.2, Rusia - 11.1), acestea contribuind la un asa nivel scazut a fericirii populatiei.

Studiul Universitatii Leicester este bazat pe analiza rezultatelor diverselor studii efectuate de UNESCO, CIA, New Economics Foundation, WHO, Veenhoven Database, si UNHDR.

Sursa: Romanian Global News, 31/07/06

Statele Unite ale Americii sprijina integritatea teritoriala a R. Moldova, a declarat presedintele american George W. Bush, in cadrul intrevederii avute joi, 27 iulie, cu presedintele Romaniei Traian Basescu, aflat in cea de-a doua sa vizita in SUA.

Potrivit presei straine, dupa discutiile purtate in Biroul oval din Casa Alba, cu omologul sau roman, Bush a declarat, in contextul subiectului referitor la zona Marii Negre: "Am discutat despre regiunea invecinata (a Romaniei) si am dat asigurari ca pozitia Statelor Unite in raport cu R. Moldova este de sprijinire a integritatii teritoriale a RM".

La randul sau, Traian Basescu a mentionat necesitatea de a ingradi procesele din RM de influente externe.

Interlocutorii au exprimat un punct de vedere comun privind aprecierea negativa a prezentei militare a Federatiei Ruse in zona conflictului transnistrean.

Sursa: Sydney Morning Herald (Australia), Judy Adamson, August 1, 2006

Cum un micro-stat european a devenit baza traficului international de arme.

Denumirea Transnistria corespunde mai bine unei carti de science fiction, insa aceasta regiune exista intr-adevar, chiar daca potrivit dreptului international ea nu exista.

Transnistria este un teritoriu mic intre Ucraina si Moldova. Ea face parte din R. Moldova, insa aceasta nu poate fi spus 'presedintelui' Igor Smirnov, care cu ajutorul Rusiei a declarat independenta republicii socialiste in 1990.

De atunci, enclava comunista a disparut din vaz si potrivit unor informatii a devenit detinatorul, producatorul si vanzatorul a oricarui tip de armament imaginabil.

Un grup de jurnalisti franceji a produs un documentar la inceputul anului 2006 despre aceasta regiune. Acest group, care a primit acreditare pentru 10 zile a folosit ca justificare a sederii lor in Transnistria celebrarea a celor 60 de ani de la victoria URSS in cel de-al doilea razboi mondial. Scopu adevarat a jurnalistilor franceji a fost sa descopere dovezi ca vanzarea de armament si stocarea lui se petrece cu adevarat in Transnistria.

Jurnalistii franceji repede fac cunostinta cu nepotismul si coruptia de mare amploare in regimul despotic a Transnistriei. Dovada despre traficul cu arme este demonstrata in documentar, in special prin intermediul unui expert ONU si un senator roman (Ilie Ilascu) care au oferit documente si dovezi francejilor. Insa cel mai interesant este ca aceasta regiune in care timpul pare sa fi oprit este situata doar cateva ore de zbor de la Paris.

PS Documentarul "Transnistrie - la poudriere de l'Europe" de Xavier Deleu il am la dispozitie si il voi incerca sa-l plasez online in curand. Cartea lui Xavier poate fi cumparata pe Amazon.fr

Sursa: Cronica Romana, autor: Paul Stan, 31/07/06

Piata vinurilor romanesti continua sa fie teatrul de razboi dintre producatorii autohtoni, reuniti in cadrul Patronatului National al Viei si Vinului, Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si vinurile moldovenesti.

Chiar daca pe piata romaneasca problema vinurilor de calitate indoielnica are o vechime de cativa ani, pentru vinarii romani marile probleme din comertul cu licoarea lui Bachus, paradoxal, nu au inceput cu anii slabi ai productiei de vinuri, ori cu calamitatile care s-au abatut asupra viilor, ci odata cu importurile masive de vinuri din Republica Moldova.

Articolul deplin poate fi accesat aici.

Sursa: Europa Libera, 31/07/06

Presedintele Vladimir Voronin a declarat ca in urmatorii ani, Gazprom va continua sa fie furnizorul de energie al Republicii Moldova. Intr-un interviu acordat postului de radio public, Voronin a precizat ca pentru moment, gasirea altor surse de energie este o utopie. El a adaugat ca depedenta de preturile impuse de Gazprom poate fi redusa prin modernizarea economiei.

Afla la Washington, presedintele Traian Basescu a apreciat ca "Gazprom este mai eficient decat Armata Rosie in a demonstra dependenta Europei de resursele rusesti". In acest context, presedintele Romaniei a adaugat ca Europa si-ar putea diminua dependenta fata de contractele cu Gazprom prin realizarea conductei de petrol Constanta-Trieste si a proiectului Nabucco.

Sursa: BBC News, 31/07/06

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, considera ca fenomenele politice si economice cu care se confrunta Republica Moldova in ultimul timp demonstreaza, o data in plus, ca adevarata independenta se plateste scump.

El a facut aceasta declaratie la sedinta de inchidere a sesiunii de vara a Parlamentului de la Chisinau.

"Sfidarile politicii externe deosebit de complexe cu care se confrunta in ultimul timp Republica Moldova ne demonstreaza ca statul nostru incepe sa devina independent abia acum. Acest proces se va incheia cu victorie doar in cazul in care vom sti sa ne consolidam toate fortele, sa inregistram progrese substantiale, sa adoptam decizii strategice corecte atat politice, cat si economice", a spus Vladimir Voronin.

Pentru a face insa fata acestor sfidari, a precizat el, autoritatile Republicii Moldova trebuie sa adopte un nou mod de abordare a lucrurilor.

Articolul deplin poate fi accesat aici.

Sursa: Romanian Global News cu referire la DECA-press, 30/07/06

O treime din cetatenii moldoveni considera ca nivelul de trai al conationalilor este mai inalt decat acum trei ani, arata rezultatele unui studiu efectuat in lunile iunie-iulie de Centrul de Sociologie a Comunitatilor si Studii de Gen (CSCSG) din Chisinau.

Potrivit DECA-press, 35,3 la suta dintre persoanele chestionate afirma ca, pe parcursul ultimilor trei ani, situatia economica a R. Moldova s-a inrautatit, iar 28,1 la suta considera ca, in urmatorii trei ani, economia tarii va ramane neschimbata. Sondajul a fost efectuat pe un esantion de 1.150 de persoane din 62 de localitati ale R. Moldova, din care 61 la suta rurale.

Sursa: Evenimentul Zilei, 29/07/06

Un grup de sase deputati din parlamentul de la Chisinau a prezentat un proiect de lege privind retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente.

Cei sase deputati considera ca ultimul summit al CSI desfasurat la Moscova "a demonstrat o data in plus ineficienta acestei organizatii regionale". Potrivit proiectului, Republica Moldova nu ar parasi CSI imediat, ci doar odata cu semnarea Acordului de asociere cu UE.

Sursa: Radio Free Europe/Radio Liberty, 28/07/06

Marian Lupu a relatat joi, 27 iulie, ca unificarea cu Romania este nerealista si ca dezbaterea acestei intrebari in Parlament nu are rost.

"Este nefezabil", a spus Lupu la o conferinta de presa la Chisinau. "Implementarea unui astfel de scenariu in practica, in primul rand trebuie intrebata opinia Chisinaului si Bruxelles-ului. Trebuie de asemenea de inteles ca exista emotii si exista politica. Nu are rost sa dezbatem ceva ce nu e fezabil", a adaugat el.

"Avem probleme care pot fi discutate la infinit fara rezultate. Am in vedere probleme ce tin de limba, istorie, nationalitate. Va fi un scenariu destructiv daca incercam sa discutam aceste probleme".

Sursa: Deutsche Welle, autor: Vitalie Calugareanu, 27/07/06

Democratia in Republica Moldova este inca destul de subreda - justitia si mass-media raman dependente de factorul politic, motiv pentru care vor continua sa fie monitorizate de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei. Presedintele APCE, Rene van der Linden, care se afla intr-o vizita oficiala la Chisinau, le-a reprosat autoritatilor moldovene faptul ca adopta legi bune doar de fatada, in realitate acestea nefiind implementate.

Vizita oficialului european la Chisinau a fost precedata de o intrevedere cu seful diplomatiei de la Bucuresti, Mihai-Razvan Ungureanu. Trucul autoritatilor moldovene a esuat! Comunistii guvernanti au incercat sa minta comunitatea internationala prin adoptarea unor legi conforme cu standardele europene, dar care, in realitate, sunt neglijate chiar de cei obligati sa le implementeze.

Presedintele APCE, Rene van der Linden, a formulat critici la adresa autoritatilor moldovene din primele ore ale aflarii sale la Chisinau, in cadrul intrevederii avute cu presedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu.

Oficialul european a subliniat ca exista o discrepanta evidenta intre aspiratiile europene ale Republicii Moldova sesizate din afara si realitatea retrograda determinata de ezitarea de care da dovada guvernarea in implementarea legilor modernizate.

Se presupune ca oficialul european i-a reprosat sefului Legislativului moldovean lipsa de progres in reformarea reala a Companiei publice de radio si televiziune, lipsa unei justitii independente si aplicarea unui mecanism de control asupra mass-media tipic perioadei sovietice.

Constatarea presedintelui APCE vine dupa ce anul trecut, Parlamentul de la Chisinau a adoptat un plan calendaristic prin care s-a angajat sa onoreze, in scurt timp, toate angajamentele asumate de Republica Moldova fata de CE, pentru a obtine incetarea perioadei de monitorizare din partea CE.

Avand in vedere obiectiile formulate in ultima vreme, inclusiv de coraportorii APCE pentru Moldova, in ceea ce priveste functionarea institutiilor democratice, dar si invadarea, in ultima vreme, a Curtii Europene pentru Drepturile Omului cu plangeri de la cetatenii moldoveni, incetarea perioadei de monitorizare devine practic imposibila. Mai mult, au aparut voci care pun la indoiala capacitatea Chisinaului de a implementa in timp util prevederile Planului de actiuni UE-Republica Moldova.

Diplomatia de la Chisinau pare sa fi sesizat faptul ca a intrat in criza de timp si de imagine. Ieri, presedintele Voronin i-a convocat pe toti ambasadorii Republcii Moldova acreditati in tarile europene si le-a cerut sa-si intensifice activitatile in vederea integrarii europene, iar ulterior, ministrul de Externe, Andrei Stratan, i-a invitat pe jurnalistii din Republica Moldova, care lucreaza pentru presa straina, la o discutie cordiala cerandu-le sprijin in restabilirea imaginii tarii pe plan extern.

Astazi dimineata, premierul moldovean Vasile Tarlev le-a reprosat ministrilor ca unii dintre ei manifesta prea putin interes fata de integrarea europeana a tarii si a amenintat ca in cazul in care vor ramane si in continuare indiferenti fata de aceasta problema nu doar ca vor fi eliberati din functii, ci chiar vor fi considerati tradatori de tara.

Faptul ca Rene van der Linden a discutat inainte de a veni la Chisinau despre Republica Moldova cu ministrul roman de Externe, Mihai-Razvan Ungureanu, a provocat curiozitatea unor si suspiciunea altor politicieni moldoveni. In legatura cu aceasta, astazi, pe culoarele Parlamentului de la Chisinau, unii deputati comunisti si-au etalat nemultumirea, spunand ca seful diplomatiei de la Bucuresti l-a influentat pe Rene van der Linden, de aceea oficialul european a pornit-o cu criticele inca de la aeroport.

Sursa: RBC News, 28/07/06

De la inceputul interdictiei ruse a produselor vegetale din Moldova din mai 2005, republica a furnizat tutun in Rusia prin intermediul tarilor terte, a relatat o sursa de la compania Moldova-Tutun. Sursa nu a numit tarile utilizate, insa a spus ca Moldova intentioneaza sa furnizeze circa 3000 tone de tutun in Rusia in acest an. Moldova prevede un export de 6300 de tone de tutun in acest an. In trecut Rusiei ii reveneau 65-70% din exporturile moldovenesti de tutun.

Moldova planifica sa exporte tutun din recoltele sale precedente si din acest an, intentionand sa culeaga 5000 de tone de tutun in 2006, ceea ce e cu 3000 tone mai putin decat anul precedent. Circa 1500 de tone vor fi furnizate in Ucraina in acest an comparativ cu 2000 tone in anul 2005.

Sursa: Comisia Europeana, 27/07/06

Eurobarometrul, serviciul Comisiei Europene pentru studiul opiniei publice, a relatat in recentul sau studiu (iulie 2006) ca suportul pentru extinderea ulterioara a UE este in descrestere.

In comparatie cu rezultatele obtinute in toamna anului 2005, suportul pentru o extindere ulterioara a UE constituie 45%, opozitia a crescut la 42%. Respectiv decalajul intre cei care suporta si cei care se impotrivesc largirii UE s-a redus, actualmente fiind doar 3 puncte comparativ cu 10 in toamna anului 2005.

Studiul in detalii poate fi accesat aici.

Sursa: Ziua, autor: Cristina Unteanu, 28/07/06

Corespondentii de presa din Bruxelles au primit textul rostit ieri de René van der Linden, Presedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei in fata colegilor sai din Parlamentul de la Chisinau.

Domnia-Sa, proaspat trecut pe la Bucuresti, unde s-a intalnit si cu tanarul nostru ministru de Externe, a tinut sa precizeze de la inceput locul tarii unde se afla in ansamblul natiunilor europene. Si a produs o mostra de gandire de tip "birocratie comunitara" jignitoare si prosteasca in acelasi timp, mai rar intalnita in discursurile oficiale la un asemenea nivel. "Este prima mea vizita in Moldova, ca Presedinte al Adunarii Parlamentare, dar un lucru m-a impresionat in mod deosebit. Asa cum o dovedesc foarte clar limba si cultura dvs. si, poate mai presus de toate, minunatul dvs. vin, Moldova este o tara ce-si are radacinile in civilizatia europeana".

Iata ca "abordarea Voronin", cu excelente rezultate in cazul Traian Basescu, produce efecte sensibile si asupra gandirii unui inalt oficial european. Altfel, mai greu de explicat cum legatura cu Europa a fratilor nostri de peste Prut se justifica major prin calitatea productiei vinicole si nu printr-o eventuala legatura cu Romania europeana.

Semnificativ si foarte preocupant pentru noi, dar mai ales pentru oficialii nostri (in masura in care, dincolo de jocurile de imagine la TV, le-ar pasa intr-adevar de legatura cu Moldova) este ca, in tot discursul oficialului european, nu apare nici o referinta la tara noastra, cea care se oferise si credea ca a si fost acceptata de cineva ca interlocutor privilegiat pentru Moldova.

Articolul deplin poate fi accesat aici.

Sursa: Curentul, 28/07/06

Ministrii si functionarii din Republica Moldova risca sa fie eliberati din functie si sa fie considerati tradatori de tara daca nu vor contribui la implementarea Planului de actiuni Moldova - UE, a avertizat premierul moldovean Vasile Tarlev. Tarlev a precizat ca "mai multe ministere manifesta putin interes fata de integrarea tarii in Uniunea Europeana", ceea ce reprezinta un impediment in procesul de apropiere de UE.

Sursa: BBC News, autor: Corneliu Rusnac, 27/07/06

Republica Moldova nu are de gand sa renunte la piata rusa si va incerca sa depaseasca razboiul vinurilor cu Moscova pe cale amiabila.

Premierul Vasile Tarlev a recunoscut, totusi, in cadrul unui discurs in fata Parlamentului de la Chisinau, ca embargoul impus de Rusia la vinurile si coniacurile moldovenesti a adus prejudicii considerabile Republicii Moldova.

Premierul Tarlev a declarat ca pentru Republica Moldova realtiile cu Federatia Rusa sunt extrem de importante si au un caracter istoric.

El si-a exprimat speranta ca tensiunile care au aparut in ultimul timp intre cele doua state sunt provizorii.

Articolul deplin poate fi accesat aici.

Sursa: Jurnalul National, autor: Florina Zainescu, 26/07/06

Piata romaneasca este invadata de tigari aduse clandestin din Ucraina si Moldova. Desi Garda Financiara face controale si da amenzi, contrabandistii isi continua netulburati activitatea.

Papornite mari din rafie pline cu cartuse de tigari moldovenesti, cutii de carton cu pachete de Pall Mall, Winston sau Kent, tigari "no name" sau Marlboro pe a caror tipla scrie maruntel "duty-free". Circa 7.000 de pachete de tigari netimbrate au fost confiscate ieri de comisarii Garzii Financiare Bucuresti in urma unui control inopinat in patru dintre pietele Capitalei: Crangasi, Gorjului, Big Berceni si Norilor.

Articolul deplin poate fi accesat aici.

Sursa: Evenimentul Zilei, autori: Sorin Ozon si Stefan Candea, 26/07/06

Economie capitalista condusa in stil mafiot, intr-un stat comunist.

Regiunea transnistreana a fost rasfatata Uniunii Sovietice. Conform unui plan bine pus la punct, aici a fost concentrata marea industrie, un nod de gaze si o centrala electrica. Se planuia chiar si ridicarea unei centrale nucleare.

40 la suta din intreaga industrie a fostei Republici Moldova a fost concentrata in stanga Nistrului, in teritoriul separatist. Incet incet, totul a trecut in proprietatea catorva. Pentru ca proprietatea statului sa fie transferata pe nimic, fabricile trebuiau aduse in pragul falimentului. Vechea schema din intregul bloc comunist. In Transnistria insa, aceasta strategie a adus haos si saracie.

Articolul deplin poate fi accesat aici.

Sursa: BBC News, 26/07/06

"Transnistria nu va accepta demilitarizarea regiunii, cata vreme Republica Moldova va avea o politica agresiva fata de ea", a declarat presedintele Comitetului Sovietului Suprem pe probleme de securitate, aparare si de mentinere a pacii din Transnistria, Oleg Gudimo, citat de Infotag.

Liderul de la Tiraspol reactiona la apelul noului sef al Misiunii OSCE in Republica Moldova, Luis O’Neill, catre autoritatile transnistrene, de a-si reduce arsenalul militar.

Potrivit Infotag, Oleg Gudimo a afirmat ca "nu exista nici un fel de demilitarizare si nici nu va fi in regiunea nistreana, deoarece Moldova are dinti ascutiti si planuri agresive in ce priveste Republica Moldoveneasca Nistreana".

Oleg Gudimo a mai declarat ca OSCE si Republica Moldova "nu fac nimic altceva decat sa viseze ca Transnistria sa nu aiba nimic".

Moldova distruge rachete "Uragan"

Aceste reactii au survenit a doua zi dupa ce seful Misiunii OSCE in Republica Moldova, Luis O’Neill - participand marti la distrugerea ultimelor trei rachete de tip "Uragan", cu diametrul de 220 de milimetri din dotarea Armatei Nationale - a indemnat Tiraspolul sa ia exemplu de la autoritatile de la Chisinau, si sa-si reduca arsenalul militar.

Luis O’Neill a spus ca "nu exista nici spatiu, dar nici trebuinta pentru aflarea unui echipament militar greu si ofensiv in aceasta regiune."

"Lichidarea proiectilelor reactive "Uragan" reprezinta un semnal transant de incredere ce vine din partea Guvernului moldovean. Este lansat in asa fel un mesaj clar adresat autoritatilor din Transnsitria ce probeaza lipsa oricaror intentii ofensive din partea Chisinaului. Este un mesaj ce demonstreaza vointa autoritatilor moldovene de a reduce in mod substantial si unilateral capacitatea sa militara", a declarat seful Misiunii OSCE in Republica Moldova.

Lichidarea arsenalului de munitii a demarat in luna mai, la Centrul de instruire Bulboaca, in total fiind nimicite circa 1000 de rachete.

Impas intre Chisinau si Tiraspol privind dezarmarea

Potrivit lui Luis O’Neill, in iulie 2005, Misiunea OSCE a prezentat Guvernului Republicii Moldova si autoritatilor transnsitrene, pachetul de masuri privind controlul de arme si promovarea increderii si securitatii.

Desi au fost purtate discutii cu partea moldoveneasca, autoritatile transnsitrene nu au venit cu nici un raspuns.

Si prin urmare, discutiile pe marginea acestui pachet de masuri au intrat in impas in ultimele luni.

Cu toate acestea lichidarea sistemelor "Uragan" din Moldova reprezinta un act important in concordanta cu litera si spiritul acestui pachet de masuri, a mai afirmat seful Misiunii OSCE la Chisinau, Luis O’Neill.

El a facut apel catre toate partile implicate in procesul de reglementare si intai de toate catre autoritatile transnsitrene sa priveasca acest eveniment ca un punct de plecare pentru dezvoltarea unor discutii constructive pe marginea masurilor de promovare a increderii si securitatii.

Dar si pentru avansarea unor actiuni concrete in directia realizarii controlului de arme si a dezarmarii.

Sursa: Adevarul, autor: Mirabela Amarandei, 26/07/06

Aproape 3.000 de cetateni ai Republicii Moldova intra in fiecare zi in Romania. Cei mai multi cauta sa isi castige existenta prin micul trafic de frontiera, vanzand si cumparand "te miri ce".

Potrivit comisarului-sef Dumitru Scutelnicu, seful Directiei Politiei de Frontiera Iasi, de la inceputul anului, 535.000 de moldoveni au traversat frontiera in tara noastra. Sefii Politiei de Frontiera sunt de parere ca numarul este destul de mare.

Mai bine de un milion de moldoveni lucreaza in Italia si Portugalia, astfel incat numarul celor care intra zilnic in Romania nu este deloc de neglijat.

Pe de alta parte, de la inceputul anului, aproape 15.000 dintre moldoveni au fost returnati din punctele de trecere pentru nerespectarea procedurilor vamale sau pentru alte nereguli constatate de politistii de frontiera din Romania. Politistii au intocmit si un top al celor care au intrat in Romania in acest an pe la granita de est. La mare distanta de moldoveni, in top se mai afla cetatenii Ucrainei. Acestia sunt urmati de bulgari si de cetatenii Federatiei Ruse.

De asemenea, sefii Politiei de Frontiera au constatat ca tot mai putini romani calatoresc in Republica Moldova sau ies din tara pe la granita cu tara mentionata. Statisticile Directiei Politiei de Frontiera Iasi atesta ca doar 67.000 de romani au parasit tara, de la inceputul acestui an, pe la granita de est.

Sursa: Deutsche Welle, autor: Vitalie Calugareanu, 18/07/06

Federatia Rusa ar putea sustine legitimitatea referendumului pentru proclamarea independentei Transnistriei, programat pentru 17 septembrie curent.

Responsabili de la Kremlin au declarat, sub protectia anonimatului, pentru ziarul rusesc "Kommersant", ca presedintele Vladimir Putin ar putea aproba un plan care i-a fost prezentat deja de catre Consiliul Suprem de Securitate si care prevede alocarea a 40 milioane de dolari pentru organizarea referendumului si a altor 20 milioane de dolari pentru desfasurarea alegerilor prezidentiale in republica separatista.

Presedintele Comisiei pentru relatii externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosaciov, un oaspete frecvent a liderului transnistrean Igor Smirnov, a declarat ieri, la Moscova, ca "legitimitatea referendumului care se va desfasura la toamna in Transnistria nu va putea fi contestata in cazul in care se va desfasura transparent si democratic". El a adaugat ca "in acest caz vointa populatiei din Transnistria trebuie sa devina un factor de importanta majora in reglementarea conflictului dintre Chisinau si Tiraspol. "Desfasurarea unui referendum in Transnistria sub o monitorizare internationala cat mai larga poate fi numai salutata", a subliniat Kosaciov, precizand ca observatorii rusi vor monitoriza procesele electorale din Transnistria indiferent daca aceasta place sau nu Chisinaului sau Occidentului. "Conteaza doar invitatia din partea autoritatilor de la Tiraspol", a precizat oficialul rus. Pe de alta parte, presedintele moldovean Vladimir Voronin, SUA, UE, OSCE si presedintele ucrainean Viktor Iuscenko au declarat ca referendumul din Transnistria nu va avea nici o legitimitate, dat fiind faptul ca urmeaza a fi organizat de un regim clandestin intr-o zona ocupata militar de armata ruseasca. Prin urmare, in Transnistria lipsesc conditiile elementare pentru un exercitiu electoral cat de cat democratic. Exista, insa, un detaliu care nu trebuie ignorat si pe care presa de la Chisinau il dezbate aprins in aceste zile: Ce se va intampla totusi daca Rusia va recunoaste rezultatele referendumului si, nemijlocit, independenta Transnistriei? Deocmdata este clar doar ce s-ar intampla in acest caz cu Transnistria... Declaratiile indraznete din ultimele zile venite dinspre Moscova par sa fie un preludiu al anexarii oficiale a regiunii rebele la Rusia. Curajul Moscovei creste pe fundalul unei subreziri treptate a pozitiilor occidentale in zona, ca urmare a consolidarii economice a Rusiei si a posibilei revanse a pro-rusului Viktor Ianukovici in Ucraina. SUA, incet-incet, pierd capacitatea de a struni ambitiile imperiale renascute ale Moscovei, cel putin in ceea ce priveste Republica Moldova, iar declaratiile presedintelui Voronin nu mai sunt la fel de vehemente fata de Rusia.

Kremlinul considera acum Tiraspolul ca pe un fel de Stalingrad din cel de-al doilea razboi mondial, unde rusii au reusit, precum se stie, dupa un nesfarsit lant de infrangeri si pierderi teritoriale, sa opreasca ofensiva inamicului. Presedintele rus, Vladimir Putin pare sa fie acum mai hotarat ca niciodata sa stavileasca la Nistru expansiunea euroatlantica spre Est. Se vede cu ochiul liber ca nu mai are de gand sa se retraga. Mai rau, parghiile care l-ar putea soma sa faca asta sunt, in opinia analistilor politici de la Chisinau, extrem de slabe. Intrebarea care se pune este daca autoritatile de la Chisinau si aliatii lor din afara sunt pregatiti de un asemenea deznodamant. Ce se va intampla cu R. Moldova in cazul in care Transnistria va fi alipita deschis la Rusia. Ori, intrebarile la care ar urma sa raspunda locuitorii din Transnistria sunt deja cunoscute: "Pledati pentru realipirea Transnistriei la Republica Moldova?" sau (doi) "Doriti ca Transnistria sa adere la Federatia Rusa?". In conditiile unei dictaturi impuse cu forta armelor de mai bine de un deceniu, regimul de la Tiraspol nici nu va avea nevoie sa falsifice rezultatele unui stfel de plebiscit.

Sursa: Realitatea Romaneasca, 18/07/06

Ministrul de Externe, Mihai Ungureanu, a anuntat ca Romania a inceput negocierile cu UE, la Bruxelles, privind mentinerea formatului bilateral de cooperare transfrontaliera cu Republica Moldova si cu Ucraina, in cadrul noului instrument de vecinatate.

Ungureanu a declarat ca "exista o propunere a Comisiei Europene de comasare a managementului pentru programele de vecinatate intr-o formula trilaterala Romania-Republica Moldova-Ucraina" si a spus ca el insista "pentru o abordare bilaterala, avand ca argument eficienta". El a explicat ca in prezent Romania are programe de cooperare separate cu cele doua tari invecinate din nord si est, iar acestea sunt mult diferite ca ritm de implementare si puncte de interes.

Tot referitor la frontierele estice ale Romaniei, Ungureanu a mai spus ca Romania va trebui "sa elaboreze o componenta estica, alaturi de Polonia, a politicii privind migratia, pe modelul colaborarii mediteraneene, in baza conferintei de la Rabat". La randul sau, comisarul european Benita Ferrero-Waldner, consacrata programelor de cooperare transfrontaliera si noului instrument de vecinatate, a preluat argumentele Romaniei si a anuntat ca va formula noi propuneri, care sa includa si aceste puncte de vedere.

Sursa: Nine O'Clock News, autor: Adrian Severin, 25/07/06

"E bine sa faci business cu Romania: platesti pentru una si primesti alta!", a remarcat ironic un demnitar european referindu-se la declaratia Presedintelui roman Basescu despre aderarea simultana a Romaniei si Moldovei la UE. In afara perplexitatii institutiilor europene, aceasta declaratie a trezit reactii de la separatistii transnistreni care au cerut largirea prezentei militare ruse in aceata regiune. O parte din societatea civila romana si-a extins suportul pentru unirea sugerata. Credibilitatea imaginii Romaniei ca cel mai onest suporter a integrarii europene pentru Moldova pare sa fie afectata sever.

A fost deja spus ca romanii de pe ambele maluri a raului Prut vor avea posibilitatea sa se reintalneasca intr-un stat numit Europa (sau UE). Intrebarea ramane cum sa ajungi acolo? A planifica viitorul - separat sau comun - Moldova si Romania trebuie sa inceapa de la identificarea intereselor lor vitale, fara implicarea emotiilor, prejudiciilor si considerarilor tactice.

Pentru Moldova, alternativa este europenizarea sau transnistrizarea. Prima presupune eliminarea complexului identitatii si consolidarea constiintei nationale, democratizarea statului si modernizarea societatii, eficientizarea economiei si obtinerea interoperabilitatii politice, legislative, institutionale si culturale cu UE ca premiza a accesului la unire.

Al doilea presupune reintoarcerea sistemului neo-sovietic, anarhiei post-sovietice si crimei organizate caracteristice statelor esuate, de la Nistru pana la Prut, insemnand proximitatea imediata de NATO si UE.

La randul sau, Romania nu are nici un interes legat de Transnistria decat asigurarea legii si ordinei in aceasta regiune in fata crimei organizate si incalcarii dreptului international; nici alt interes legat de Moldova decat a o vedea in UE. De unde si concluzia ca Moldova nu ar trebui sa fie ostaticul crizei transnistrene; crizei care in prezent impiedica cat dezvoltarea democratiei interne atat si integrarii europene.

Prin urmare, un plan posibil ar putea include urmatoarele puncte: 1. Problema Transnistriei - care solicita democratizarea, eradicarea crimei si de(para)militarizarea - ar trebui sa fie separata de problema Moldovei - care presupune democratizarea, dezvoltarea durabila, interoperabilitatea moldo-europeana si clarificarea identitatii culturale; 2. Transnistria ar deveni un protectorat sub egida ONU sau OSCE, pentru o perioada de 5-10 ani, o perioada de timp cand ea ar fi asistata in implementarea programului de democratizare, eradicare a crimei si demilitarizarii (Rusia ar putea avea in acest context un rol principal, asemanator celui a SUA in Kosovo); 3. Moldova (malul drept al Nistrului) ar primi imediat un plan si o asistenta financiara generoasa care ar asigura accesul sau la UE intr-o perioada de 3-5 ani; 4. La sfarsitul perioadei protectoratului si dupa aderarea malului drept al Moldovei la UE, populatia din Transnistria ar avea posibilitatea de a decide printr-un referendum daca ei doresc sa apartina Moldovei (si prin astfel UE) cu o autonomie extinsa bazata pe legislatia Moldovei sau sa devina tara independenta bazata pe o garantie internationala anumita; 5. Daca Transnistria alege sa devina independenta, si deoarece ea ar fi un stat cu difultati de existenta, ar exista posibilitatea ca autoritatile transnistrene sa contracteze exercitarea unor servicii publice sau competentelor suverane de la una sau mai multe din tarile vecine, ca, de exemplu, dupa modelul Principalitatii Monaco. Un astfel de model este realistic deoarece asigura un echilibru rezonabil dintre diverse interese (locale, regionale, si internationale) care se intersecteaza si rivalizeaza in aceasta regiune, si de asemenea intre diferite puteri implicate.

Faptul ca UE refuza la moment sa ofere Moldovei statutul de tara-candidat incluzand-o doar in politica sa de vecinatate, este datorat exact din cauza Transnistriei. Nu doar deoarece UE se teme de transnistrizare, dar deoarece ea nu este interesata in rusificarea estului, acceptand o regiune care se afla sub influenta Rusiei.

Pe de alta parte, in conditiile in care reintoarcerea Transnistriei la Moldova pare sa fie imposibila - iar diferenta in putere, mentalitate si statut social dintre ambele maluri ale Nistrului creste pe zi ce trece - UE nu poate sa accepte la hotarele sale o noua Bosnie (adica o federatie blocata de membri cu puteri simetrice), nici o noua Serbie si Muntenegru (adica o confederatie fara control cu o perspectiva de explozie in orice moment). UE nu ar permite nici un nou Kaliningrad (adica o Transnistrie ca parte a Rusiei devenita o enclava inaintea aderarii Ucrainei la UE). In schimb, Transnistria ca tara cu viabilitatea asigurata prin implicarea Rusiei prin conditiile unui acord acceptat la nivelul comunitatii internationale ar putea fi o solutie acceptata de principalii actori regionali sau internationali, chiar daca nu toti din ei au curajul sa o propuna, iar fiecare dintre ei asteapta ca aceasta solutie sa apara ca unica varianta impotriva imortalizarii statutului actual.

S-a gandit oare Presedintele Basescu aderarea Romaniei si Moldovei in acelasi timp (istoric) la UE, nu ca un singur stat, insa ca rezultat a independentei obtinute de Chisinau de la relatia cu Tiraspolul?!

Cercetatoarea americana Jennifer R. Cash de la Institutul Kennan in colaborare cu Centrul Woodrow Wilson pentru Studii Internationale de la Washington a publicat recent o lucrare care analizeaza situatia politica din R. Moldova prin prisma conflictelor inter-etnice regionale.

Jennifer Cash argumenteaza ca R. Moldova are nevoie de un nou model politic a democratiei care ar schimba confrontarea prin conflict si ar redefini relatiile politice dintre diverse grupuri etnice din Moldova.

Lucrarea explica ca un astfel de model ar trebuie sa se bazeze pe conceptul ospitalitatii.

Lucrarea deplina (in engleza) poate fi accesata aici.

Sursa: Departamentul de Stat a SUA (Washington), 24/07/06

Rusiei ii este sugerat sa ia o pozitie similara si sa incurajeze reinnoirea negocierilor

SUA nu recunoaste validitatea referendumului pentru independenta planificat sa aiba loc pe 17 septembrie in Transnistria - regiunea separatista a Moldovei, a relatat Julie Finley, Ambasadoarea SUA la Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE).

Intr-un discurs la Consiliul Permanent a OSCE de la Viena, pe 18 iulie, Finley a spus ca referendumul recent anuntat de "nerecunoscutul" soviet suprem transnistrean "nu poate fi luat serios sau tratat ca un vot legitim; nici o tara nu recunoaste autoritatile transnistrene ca un guvern legitim".

Ea a relatat ca SUA sugera Rusiei "sa faca public, precum o facem noi [SUA], ca Rusia sustine integritatea teritoriala a Moldovei si ca ea nu recunoaste validitatea referendumului. Noi de asemenea insistam ca Federatia Rusa, in rolul sau asumat de intermediar neutru, sa incurajeze transnistrenii sa anuleze referendumul provocator si sa continue in buna vointa sa contribuie la rezolvarea conflictului".

Negocierile privind statutul Transnistriei continuie din 1992, desi ele au fost intrerupte la mijlocul anului 2004. Dupa 15 luni de intrerupere, negocierile au reinceput in octombrie 2005, introducand pentru prima data formatul "cinci-plus-doi", referindu-se la cei cinci participanti principali implicati in negocieri - Transnistria si R. Moldova ca cele doua parti, si Ucraina, Rusia si OSCE ca mediatori plus SUA si UE ca observatori.

Insa in aprilie SUA a exprimat nemultumirea sa privind anularea din nou a negocierilor si ca negocierile prevazute pentru 3-7 aprilie au fost amanate pentru o perioada indefinita.

Pe 18 iulie, Finley a relatat pentru OSCE ca referendumul transnistrean planificat pentru 17 septembrie va cere ca alegatorii "sa sustina directia independentei" a Transnistriei si apoi sa "adere" la Federatia Rusa. O alta intrebare "cere ca cetatenii sa 'respinga independenta' Transnistriei si reunificarea cu Moldova", a relatat ea.

Ca si in alte comunicate privind problema transnistreana, SUA continue sa insiste ca Rusia "sa indeplineasca obligatiile asumate la Istambul".

"Moldova are dreptul de a alege sa permita sau nu forte militare straine pe teritoriul sau. Presenta armatei ruse este impotriva vointei Moldovei si nu contribuie la solutionarea conflictului", a spus Finley.

Textul deplin a discursului lui Finley este disponibil pe site-ul Misiunii SUA la OSCE.

Sursa: RBC News, 25/07/06

Productia vinului a scazut cu 42% in Moldova in prima jumatate a anului 2006, la 75.8 milioane dolari, sustine Biroul National de Statistica a R. Moldova.

Productia alcoolului distilat a scazut cu 20% la 20.1 milioane dolari, iar productia tutnului a scazut cu 8% la 11.5 milioane dolari. In acelasi timp, productia bierii a crescut cu 10% la 17.8 milioane dolari.

In martie Rusia a impus un embargo la importul vinurilor din Moldova. Acest embargo a avut consecinte grave producatorilor de vin din Moldova. Unii din ei functioneaza la doar 15-20% din capacitatea lor de productie.

Sursa: Romanian Global News, 25/07/06

In dialogul R. Moldova cu institutiile europene, presedintele Parlamentului, Marian Lupu, a cerut sustinerea Austriei in vederea facilitarii regimului de vize precum si a unui nou aranjament juridic cu UE.

Marian Lupu s-a intalnit marti, 25 iulie cu Christian Zeileissen, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Austriei in R. Moldova, prilej cu care el a subliniat cateva aspecte privind extinderea dialogului interparlamentar bilateral, precum si pentru dezvoltarea cooperarii cu statele membre ale Uniunii Europene. "Sintem interesati sa devenim un partener de incredere al Uniunii Europene si ne dorim sa contribuim la stabilitatea in aceasta regiune", a precizat Presedintele Legislativului, comunica agentia Moldpres.

El a transmis multumiri autoritatilor Austriei pentru sprijinul politic acordat R. Moldova in perioada exercitarii mandatului de presedinte in exercitiu al UE. Printre subiectele abordate de cei doi interlocutori in cadrul intrevederii se numara si perspectivele aderarii R. Moldova la CEFTA, aspecte privind reglementarea diferendului transnistrean, precum si dezvoltarea cooperarii bilaterale moldo-austriece.

Sursa: BBC News, 21/07/06

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a plecat la Moscova pentru a participa la summitul neoficial al sefilor de stat din CSI care are loc in capitala rusa pe 21 si 22 iulie.

Aceasta reuniune pare sa se desfasoare intr-o atmosfera mai incordata decat oricand in istoria de 15 ani a Comunitatii Statelor Independente.

Serviciul de presa al Presedintiei de la Chisinau a fost, cel putin deocamdata, extrem de zgarcit in detalii si s-a limitat doar la anunarea plecarii lui Vladimir Voronin la Moscova.

Pe agenda summitului par sa figureze doar doua subiecte: situatia internationala in lume si reformarea CSI.

Cu putin timp inainte, presedintele Voronin afirma ca va avea un sir de intrevederi bilaterale la summitul informal al sefilor de stat din CSI, fara a preciza insa cu cine dintre omologii sai se va intalni sau cu cine dintre ei doreste sa se intalneasca.

Fara "frati" mai mari

"Ministerul nostru de Externe incearca sa stabileasca intalnirile pe care ni le dorim. Nu vreau insa sa fac nici un fel de pronoze, cum va fi si ce va fi. Aa vrea sa ma refer insa la altceva. Totul trebuie sa se faca in cadrul parteneriatului strategic. Si aici nu trebuie sa fie vorba de frati mai mari, surori mai mici, etc, etc.", a spus Vladimir Voronin.

Aluzie clara la Rusia, cu care Republica Moldova are semnat un tratat de perteneriat strategic.

De altfel, Presedintele Voronin s-a si aratat suparat pe aceasta tara pentru faptul ca incalca tratatul cu Republica Moldova si sustine fatsis regimul din Transnsitria, in timp ce ambele state s-au angajat oficial sa combata separatismul sub orice forme.

Absente de la summit

Reuniunea de la Moscova pare insa sa aiba loc intr-o atmosfera mai incordata decat oricand pana acum.

Tensiunile dintre Chisinau si Moscova au crescut considerabil in ultimele luni, dupa ce autoritatile ruse au supus embargoului vinurile moldovenesti si au majorat considerabil pretul la gaz.

Si mai proaste sunt relatiile dintre Rusia si Georgia, tara care insista asupra retragerii trupelor ruse de mentinere a pacii din cele doua republici separatiste de pe teritoriul sau, Abhazia si Osetia de Sud.

De altfel, presedintele Georgiei, Mihail Saakasvili, a si declarat, in ultimul moment, ca nu va participa la summitul respectiv.

La acest summit nu va participa nici presedintele turkmen, Saparmurat Niazov care, se pare, are programate alte intrevederi. Presa de la Kiev scrie ca nici presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, nu va veni la Moscova.

Motivele pentru care si-a contramandat vizita respectiva nu au fost anuntate. La summit va lipsi si presedintele Armeniei, Robert Kocearean, acesta insa din cauza unei boli.

Ce rost mai are summitul?

In ultimul timp, s-au deteriorat si relatiile Rusiei cu Belarus, pana acum, un aliat fidel al Moscovei. Presedintele belarus, Aleksandr Lukasenko, s-a aratat nemultumit de intentia companiei ruse "Gazprom" de a vinde gazul in Belarus la preturi mondiale.

Ce rost ar mai avea, in aceste conditii, participarea Presedintelui Voronin la summitul de la Moscova? Analistul politic Igor Botan spune ca scopul acestei vizite in capitala rusa are legatura directa cu alegerile din toamna anului curent ce urmeaza sa aiba loc in autonomia gagauza din Republica Moldova, ai carei locuitori sunt, preponderent, simpatizanti ai Rusiei.

"Pentru Republica Moldova, evident, acest summit nu are nici o relevanta, asa cum nu are nici o relevanta nici pentru celelalte state din CSI. Faptul ca presedintele Voronin merge la acest summit are o singura semnificatie. Ea este legata de campania electorala care a si inceput in Gagauz Yeri, si aceasta actiune trebuie sa demontreze ca Republica Moldova, seful statului care in ultima perioada a fost acuzat de atitudini antirusesti, iata ca incearca sa repare aceste relatii", este de parere analistul politic Igor Botan.

Comunitatea Statelor Independente a aparut, in 1991, pe ruinele fostei Uniuni Sovietice si pare sa se fi transformat, intre timp, ea insasi in niste ruine.

Sursa: Blogul lui Edward Lucas (autor Europa Centrala si de Est, The Economist)

Few people have heard of it now, though the White House proclaims it each year, as it has done since 1959. During the Cold War the third full week in July was a chance for victims of the evil empire to highlight their plight.

Now the week and even the phrase "captive nations" have fallen deeply out of fashion. If you search hard on the internet you can still find faint traces of the once-mighty architecture of organised anti-communism. The World Anti-Communist League has renamed itself and retreated to Taiwan. The Anti-Bolshevik Bloc of Nations, the European Freedom Organisation and others have wound up completely.

For the most part, that's good. Some of these outfits were distinctly odd, or worse, with links to the Moonies, ex-Nazis, and Latin American and Asian dictators. And though you still find communists here and there, without superpower backing they are no more influential than flat-earthers.

But the principle of commemorating the captive nations (including those now uncaptive) is a good one. For a start, it is a useful reminder that the Soviet Union was not just a failed economic system; it was an empire. The Cold War gets remarkably blurred in hindsight. This puts it back in stark focus.

It is also useful because not all the captive nations are free. Turkestan (in China); Ide-Ural (now Tatarstan and Bashkiria); Chechens and Ingush, Karelians and the Mari are all still under what any fairminded outsider would call colonial rule.

Other countries are free but in pieces: Georgia and Moldova both have Kremlin-backed illegal statelets on their territory, which are fast integrating into Putinland. The Georgian President, Mikheil Saakashvili, told me last weekend that when he goes to his country house north of Tbilisi, his mobile phone picks up a signal from the breakaway 'republic' of South Ossetia and shows a message saying "Welcome to Russia".

The once-captive nations will only be truly free when they are both whole and safe. That means, above all, joining NATO. It is remarkable how the Baltic states' membership of the alliance, though accompanied by so much teeth-sucking and clucking when it happened, has proved to be a huge success. Without NATO, the Balts would now be in a grey zone, where Russia would be demanding that its 'interests' be accommodated. As NATO members, though there are constant pinpricks of mischief-making, the Balts are firmly out of the game.

Ex-captive nations, like ex-kidnap victims, deserve a special ration of sympathy and support. That is not always forthcoming from the rich, timid and lazy countries of 'old Europe'. Saakashvili told me of a letter to Woodrow Wilson he had discovered written from Georgian freedom fighters around the time that their country's brief post-1917 statehood was being crushed by the Soviet Union. "If you don't help us, no one will," the signatories had written. The letter never reached the White House and all those involved were jailed; most never saw freedom again.

It is to George W. Bush's credit that he wants to keep expanding NATO, first to the western Balkans, and then to Georgia and (if it survives) Ukraine. It would be nice if that enthusiasm were echoed more loudly in the lucky half of Europe that was spared communist captivity.

Sursa: Lidove noviny (Cehia), autor: Petra Prochazkova, 24/07/06

In tara in care rachiului ii este dedicat un intreg muzeu, iar insusi rachiul este considerat ca bautura nationala, aceasta vara rusii nu pot sa-si potoleasca "setea". A doua luna Rusia sufera de la neajunsul alcoolului.

In comparatie cu indicatorii anului precedent, producerea rachiului traditional a scazut deja cu 90%. Pana acum din magazine au disparut bauturile alcoolice straine scumpe, apoi vinurile moldovenesti si georgiene, iar acum si vodca, fara care multi rusi nu pot sa-si inchipuie viata lor.

Noua problema este adresata deja la cele mai inalte niveluri. Camera Populara, organul creat nu demult de presedintele rus, recomanda insistent prim-ministrului rus Mihail Fradkov sa faca ordine la acest capitol.

Politicienii nu sunt atat ingrijorati sa mentina un nivel anumit de alcool in sangele concetatenilor sai. Mai degraba ei sunt ingrijorati de aparitia unor bauturi artizanale periculoase pentru viata. Acest scandal este urmat de un haos birocratic obisnuit. Potrivit ultimelor reguli adoptate, orice bautura alcoolica vanduta in Rusia trebuie sa poarte noi timbre de acciz. Evidenta, comercializarea si circulatia lor trebuie sa fie controlate de Sistemul Informational Automatizat Unic de Stat (SIAUS).

Banii in primul rand

Insa nici timbrele de acciz nici acest sistem nu au fost gata la 1 iulie, cand aceste noi reguli au intrat oficial in vigoare. Sticlele cu vechile timbre de acciz trebuiau sa fie vandute pana la aceasta data, dupa care vanzatorul putea doar sa le consume singur sau sa le distruga.

Sistemul SIAUS trebuia sa ofere o tranzitie treptata la noile reguli, insa deoarece ea nu functioneaza, pe piata rusa domina un haos, iar alcoolul a disparut. Cupabil pentru colapsul industriei bauturilor alcoolice este compania "Atlas", care a elaborat si implementeaza in totalitate sistemul SIAUS. "Atlas" se subordoneaza serviciului rus de securitate FSB (fosta KGB), responsabil de controlul a asa numitelor sectoare "strategice", ca consumul de alcool.

Pe langa evidenta stricta este de sigur vorba de bani - noul sistem va genera circa 2 miliarde de dolari pe an. Desigur, nici timbrele de acciz, nici sistemul de evidenta nu sunt oferite gratuit, ceea ce va rezulta in cresterea preturilor la alcool, daca aceste bauturi se vor reintoarce vreodata in magazinele rusesti.

Vinurile moldovenesti si georgiene au nimerit sub interdictie inca mai devreme - din considerente politice. In prezent relatiile Moscovei cu Chisinaul si Tbilisi sunt cele mai negative. Cauza interdictiei a fost cica nivelul scazut a calitatii vinurilor, insa multi rusi nu ar refuza sa le beie acum. Majoritatea rusilor insa scot din podurile lor vechile aparate de distilare a alcoolului, care ei le foloseau in timpul "secetei alcoolice" de pe timpurile sovietice, in acelasi timp fiind nemultumiti cu autoritatile ruse.

Noua lucrare a cercetatorului politic moldovean Nicu Popescu a aparut ieri la Bruxelles, publicata de catre Centrul European pentru Studii Politice (Center for European Policy Studies).

Aceasta lucrare incearca sa identifice politicile Rusiei privind conflictele din Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria.

Lucrarea consta din trei parti care prezinta informatia istorica a dezvoltarii acestor conflicte separatiste si rolul Rusiei in aceste conflicte in anii 1990; discuta evolutiile politice din Rusia si cresterea sentimentului de patriotism rus; si analizeaza cum acest patriotism renascut rezulta in politici active din partea Rusiei privind recunoasterea acestor regiuni separatiste.

Lucrarea discuta in detalii despre politicile ruse utilizate in aceste regiuni, inclusiv suportul politic, economic si diplomatic, asistenta in guvernare, mentinerea situatiei neschimbate, utilizarea 'precedentului din Kosovo' ca model de proclamare a independentei acestor regiuni si controlarea [de catre Rusia] a unor institutii a regiunilor separatiste (ex: serviciile secrete).

Lucrarea deplina poate fi citita pe site-ul CEPS: http://shop.ceps.be/BookDetail.php?item_id=1361

Sursa: The Economist, autor: Edward Lucas, 21/07/06

Time was when "new Europe" felt superior to "old Europe". Before joining the European Union in May 2004, the eight ex-communist candidates transformed their economies and political systems, changing everything from competition policy to food-hygiene rules. They dumped bad communist habits and odd post-communist ones alike. Governments of left and right showed impressive determination to qualify for the club. Those that the European Commission found lagging, such as Lithuania and Slovakia, made strenuous efforts to catch up. Abroad, new Europe proved an eager ally, deploying armed forces for peacekeeping in the Balkans and for American-led interventions in Afghanistan in 2001 and Iraq in 2003.

Pentru articolul deplin, vizitati blogul lui Edward Lucas accesand aici.

Sursa: Agentia Reuters, 20/07/06

Embargoul rus a vinurilor moldovenesti si cresterea brusca a preturilor la gazele naturale ruse au cauzat un impact negativ asupra economiei R. Moldova, a relatat Fondul Monetar International, joi, 20 iulie.

"Moldova va intampina socuri externe serioase", a relatat Thomas Richardson, seful misiunii de monitorizare a FMI intr-un interviu de presa.

"Embargoul Federatiei Ruse la importurile vinului moldovenesc au cauzat un impact negatic asupra economiei Moldovei", a relatat el.

"Un alt soc semnificativ extern este cresterea preturilor la gazele naturale... Problema pentru noi este de a lucra cu guvernul [R. Moldova] si de a elabora un plan care va adresa aceste socuri externe, si cum de a depasi aceasta perioada cu succes".

Crestere economica slabita

Richardson a relatat ca Produsul Intern Brut a R. Moldova se va reduce, desi "nu sunt prevazute schimbari catastrofice".

FMI-ul a prevazut initial o scadere a PIB-ului moldovenesc la 6% pentru 2006 de la 7% corespunzatoare anului 2005, pe cand rata inflatiei a fost prevazuta sa cada la 9% de la 10% in 2005.

"Credem ca cresterea economica va fi mai scazuta in acest an si la anul viitor, iar inflatia va creste mai mult decat prevazut de FMI", a relatat Richardson.

El a refuzat sa ofere o prognoza macroeconomica revizata.

"Exista multe incertitudini, inclusiv pretul pe care Moldova va trebui sa-l plateasca pentru gaz la anul", a spus el.

Tara cu 3.5 milioane de locuitori este cea mai saraca tara din Europa si se bazeaza excesiv pe imprumuturi si granturi straine, cat si pe remiterile trimise de cetatenii sai care muncesc dupa hotare.

Richardson a relatat ca in acest an va fi mai dificil pentru Banca Nationala sa acumuleze rezervele sale curente din cauza fluxului de bani care se va aloca la achitarea gazelor scumpite, iar veniturile tarii vor fi afectate de reducerea exporturilor de vin.

El a mai relatat ca tarile donatoare si institutiile creditoare trebuie sa "ia masuri pentru a ajuta Moldova sa depaseasca aceasta perioada dificila".

Sursa: BBC News, autor: Catalin Lenta, 19/07/06

Piata romaneasca a vinurilor pare a se orienta in ultima vreme tot mai mult spre produsele de import. Daca in primele patru luni ale anului trecut importurile de vinuri insumau ceva mai putin de 500 de tone, cantitatea a crescut de 36 de ori in aceeasi perioada din 2006, cand Romania a importat aproape 18.000 de tone.

Situatia starneste ingrijorarea producatorilor de vinuri din Romania, care acuza Ministerul Agriculturii ca nu ar avea o strategie pe termen lung in acest domeniu.

Piata romaneasca a vinurilor este apreciata la o valoare anuala de 350 de milioane de euro, suma care pana acum era incasata in mare parte de producatorii autohtoni.

In ultima vreme incep sa isi faca insa din ce in ce mai mult loc vinurile de import, aduse din Spania, Italia, Republica Moldova, Germania, Africa de Sud, Ungaria, Chile sau Australia.

Datele oferite de importatori arata ca numai din Spania au fost importate in primele luni ale anului mai mult de 6.500 de tone de vinuri, iar din Spania alte 5.600 de tone.

Pe o pozitie de varf se afla si Republica Moldova, cu aproape 5.000 de tone de vinuri vandute in Romania.

Tocmai acest lucru provoaca nemultumirea producatorilor de vinuri din Romania, spune directorul Patronatului National al Viei si Vinului, Ovidiu Gheorghe.

"Intra vinuri din Republica Moldova, in cantitati foarte mari, in vrac, din soiuri hibride, interzise la comercializare in Romania. Nu-l controleaza nimeni. Inseamna ca cineva ori este incapabil la Ministerul Agriculturii, ori este in cardasie cu ei".

La randul sau, vicepresedintele patronatului, Bazil Zarnoveanu, spune ca vinurile din Republica Moldova - si nu numai - pot intra pe piata romaneasca profitand de faptul ca anul trecut productia locala a fost una slaba din punct de vedere cantitativ.

"In acest an, Romania importa mai mult decat exporta. Cantitatea este interesanta: 330 mii hectolitri de vin - mai mult de 10% din productia interna de vin. Romania produce anual circa 3,2 milioane hectolitri vin de struguri nobil."

In afara de concurenta directa pe care le-o fac vinurile importate, producatorii de vinuri din Romania acuza si lipsa de sustinere din partea Ministerului Agriculturii.

"Statul da cam 55 milioane lei vechi pe infiintarea de hectar nou. Ceea ce este cam 10% din costurile de infiintare a unui hectar, care se ridica la aproximativ 10-15 mii de euro, pana intra pe rod".

"In Republica Moldova, ministerul agriculturii finanteaza jumatate din costurile infiintarii unui hectar nou de vie. Romania a plantat 370 de hectare, Moldova planteaza 2-3 mii de hectare", spune Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului National al Viei si Vinului.

Problemele producatorilor de vinuri din Romania nu se opresc aici. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, marii producatori din Franta, Italia, Spania, Ungaria si Germania vor putea vinde vinuri direct pe piata romaneasca fara sa mai apeleze la importatori, ceea ce va duce la scaderea preturilor de comercializare.

In plus, multi producatori nu indeplinesc normele comunitare, ceea ce va duce la disparitia unora de pe piata. Un exemplu il reprezinta Ungaria, tara in care dupa aderare numarul producatorilor de vinuri s-a redus cu o treime.

Sursa: The Jamestown Foundation, Eurasian Daily Monitor (SUA), autor: Vladimir Socor, 19/07/06

Two forgeries now circulating in Europe and North America bear the classic imprint of Soviet disinformation, presented, however, in modern-looking packaging developed by Modest Kolerov’s department of the presidential administration in the Kremlin.

One of these forgeries attempts to portray Georgian President Mikheil Saakashvili as suffering from “psychiatric disturbances.” Handed out discretely to Western journalists in recent weeks, this “study” is attributed to mental health institutes with prestigious-looking titles in six West European countries. However, the document is written in awkward English and with occasional telltale Russianisms (“convinced in,” “diceased.”) It purports to “diagnose” Saakashvili with various psychiatric “syndromes” and “dysfunctions” without substantiating these in any way, resorting instead to simple assertions and occasionally innuendo. Significantly, no direct claim is made that any of those six institutes ever examined or interviewed the Georgian president; instead, their “contribution to the study” is acknowledged.

The “study’s” political goals are also apparent in the forecasts it derives from that “diagnosis.” It warns that the Georgian president may provoke social and military conflicts and that he tends to situate himself in opposition to the Georgian public.

To lend credence to such predictions it clearly misrepresents Saakashvili as an insecure, “paranoid” personality; and his public speaking style as reflecting those alleged traits as well as difficulties of expression while under pressure. In reality, however, this Georgian president’s defining message is one of optimism and confidence in the nation, while his speaking style in English and Russian makes him undoubtedly one of the most effective political orators in today’s international arena (albeit one in which oratorical talent is in short supply). Even as this “study” was being circulated, the June meeting of Saakashvili with Russian President Vladimir Putin in St. Petersburg saw a relaxed and articulate Georgian president easily dominating his stilted Russian counterpart throughout their lengthy joint news conference (see EDM, June 16). Economist correspondent Edward Lucas has wittily debunked the psychological “study” on his widely read blog (http://groups.yahoo.com/group/EdwardLucas).

Concurrently with the anti-Georgian “study,” a report on Transnistria was released apparently by the same workshop or a related one, with false attribution to seven highly reputed academics from leading U.S. and British universities. This report backs Transnistria’s “right” to secede from Moldova and to be granted international recognition. The document describes Transnistria as a “democratic” polity meeting the criteria of state sovereignty under international law. It passes over in silence Russia’s military and economic support that enabled Transnistria’s secession from Moldova.

Some parts of this report are easily recognized as having been lifted from an earlier report about Karabakh. Other parts are written in awkward English. The news agency Regnum, a Kolerov outlet (he was its founder and chief executive prior to his move into the Kremlin) first publicized this report.

The seven purported co-authors have, in the meantime, denied any involvement in the preparation of the report on Transnistria and asked that their names be removed from the authors’ roster. Some other scholars, whose work is referenced in the report’s footnotes in distorted or misleading ways, have similarly asked for removal of those references. Indeed, most of those names have in the meantime disappeared the website of the organization that sponsors this report.

The sponsoring organization, the “International Council for Democratic Institutions and State Sovereignty,” at www.icdiss.org, was found to share an IP address with www.pridnestrovie.net when it posted the report. The reference to democratic institutions and state sovereignty reflects this Council’s function to advocate for recognition of the post-Soviet secessionist enclaves. Meanwhile, that same “Council,” along with something called the “United Euro-Atlantic Forum,” has released a report criticizing Ukraine’s cooperation with the European Union in enforcing customs regulations against Transnistria’s “external trade.” Names of disinformation outlets that use misleading references to Western values (the “Free Europe Foundation,” also propagandizing for recognition of the secessionist enclaves, is another case) are typical of Kolerov’s growing network of such organizations.

Sursa: Cotidianul, autor: Delia Zahareanu, 19/07/06

Presedintia germana de anul viitor a UE planuieste sa reformeze Politica Europeana de Vecinatate (PEV), pentru a acorda o importanta prioritara la aderare tarilor aflate geografic pe continentul european.

Algeria, Marocul, Egiptul, Libanul si Israelul vor ramine strict "vecinele" Uniunii Europene, fara posibilitatea de a deveni membre in UE, intr-o formulare mai dura a Politicii de Vecinatate Europeana (PEV) pe care o are in vedere viitoarea presedintie germana a UE. Cancelarul Merkel, initiatorul ideii, doreste sa se asigure ca tarile nordului african vor pastra statutul de participante la politica regionala de dezvoltare si stabilitate a vecinatatii UE in bazinul Mediteranei, dar nu pe acelasi plan cu Uniunea Europeana.

PEV gindita prost

Problemele Politicii de Vecinatate din Europa au plecat de la faptul ca tari europene geografic, cum sint Ucraina si statele in prezent candidate la statutul de membru UE, ca Romania si Bulgaria, erau puse pe picior de egalitate cu tari care nici macar nu se afla pe continentul european, ca Algeria, Marocul sau Egiptul. Acest detaliu ingreuna simtitor problemele legate de aderare ale unor tari europene, intrucit nu le oferea o motivatie pentru a continua eforturile de realizare a reformelor necesare. Inaintea Revolutiei portocalii de la Kiev, de pilda, mai multe voci europene au atras atentia Bruxelles-ului ca a situa Ucraina alaturi de state care nu au niciodata perspectiva aderarii efective la UE inseamna a descuraja eforturile de schimbare facute de opozitie. Acesteia ii era dificil sa-si justifice pledoaria pentru niste masuri legislative destul de greu de suportat de populatie, in prima faza, in conditiile in care, din cauza formularii Politicii de Vecinatate, ele nu aveau sa fie urmate de "recompense" substantiale din partea Uniunii.

Favorizarea europenilor continentali

Planul cancelarului Merkel este sa acorde prioritate in discutiile despre inceperea negocierilor de aderare tarilor europene. Rolf Welberts, de la ministerul Afacerilor Externe german, a declarat pentru "The Guardian": "Ucraina nu ar trebui tratata in acelasi fel ca Marocul sau ca Algeria. Credem ca planul de actiune al Politicii Europene de Vecinatate ar trebui inlocuit cu ceva mai profund". Ucraina, in aceasta ordine de idei, ar trebui sa fie prima tara din politica de vecinatate europeana care sa fie admisa ca membra a Uniunii, urmata de Georgia, Azerbaidjan si Armenia.

Criticile "corectitudinii politice"

Ca argument impotriva ideii initiate de Merkel, sustinatorii diversitatii culturale au avansat ca: "Problemele Africii de Nord sint la fel de importante pentru UE ca si cele ale Europei de Est. Este gresit sa spui Africii de Nord ca nu poate fi cuprinsa intr-un spatiu comun de cooperare, pentru ca acolo sint musulmani care traiesc in locatii desertice", a declarat Charles Grant, de la Centrul pentru Reforma Europeana.

Parteneriatul euro-mediteranean

Politica Europeana de Vecinatate este un instrument elaborat de UE, dupa extinderea din 2004, pentru a realiza o zona de securitate si stabilitate in jurul granitelor Uniunii. Liniile directoare ale acestei initiative dateaza din 1995, fiind cunoscute sub numele de Procesul de la Barcelona, care isi propunea sa realizeze un cadru general de relatii sociale, politice si dezvoltare economica intre statele membre ale Uniunii Europene si partenerii din Mediterana sudica. Parteneriatul euro-mediteran are in momentul de fata 35 de state membre: statele UE, la care se adauga Algeria, Egipt, Israel, Iordan, Liban, Morocco, Autoritatea Palestiniana, Siria, Tunisia si Turcia.

Sursa: The New York Times, autor: Nicholas Wood, 19/07/06

Just four months before NATO leaders meet for the first time in two years, four aspiring members of the alliance are encountering resistance.

Croatia, Macedonia, Albania and Georgia all hope to get a possible timetable for membership when NATO leaders meet in November, in Latvia. But strong differences are emerging within the alliance over how fast and far it should enlarge.

The United States wants NATO to grow. But Daniel Fried, the assistant secretary of state for European and Eurasian affairs, who attended the conference, noted a lack of enthusiasm among European members. “I think the enlargement fatigue that has affected the European Union has to some degree spilled over to NATO,” he said.

American backing for Ukraine and Georgia has concerned some European countries and Canada. They worry about the alliance’s capacity to absorb states in the Balkans, let alone those so far away. Russia also strongly opposes membership for the two former Soviet states.

Georgia hopes to be granted an initial step toward NATO membership at the Latvia summit talks, but its president, Mikheil Saakashvili, said NATO had yet to clarify its own role in a rapidly changing world.

Pentru articolul deplin, apasati aici.

Sursa: Cotidianul, autor: Alexandra Olivotto, 19/07/06

Din programa juniorilor moldoveni pe anul scolar 2006 - 2007 va fi dat afara studiul Romaniei trecute.

Ministrul Educatiei din Republica Moldova, Victor Tvircun, a declarat pentru agentia de presa Moldpres ca "istoria integrata va fi predata in scoli ca un curs de baza incepind cu anul de studii 2006 - 2007". Pentru a-i face loc acestei discipline, materia "Istoria romanilor" ar putea disparea din programa.

Stalinism cu fata europeana

"Pretutindeni armata romana a fost intilnita cu rezistenta si peste tot calea ei a fost impresurata de cadavrele basarabenilor. Toti care nu erau de acord cu interventia romaneasca au fost impuscati, printre care si multi oameni de vaza", se poate citi in noul manual de istorie integrata pentru clasa a XII-a. Potrivit afirmatiilor lui Vitalie Ciobanu, redactor-sef al revistei culturale "Contrafort" si eseist, "istoria integrata trebuia sa fie o punte spre Europa. Teoria autorilor manualului afirma ca ar fi vorba despre istoria integrarii Moldovei in Europa, despre tara privita ca o particica a vechiului continent spre care noi mergem cu surle si trimbite. Doar ca in spatele acestui paravan foarte lustruit si apretat la zi se ascunde un continut de tip stalinist, care nici macar nu a fost bine camuflat". Ciobanu se refera punctual la "Manualul experimental de istorie integrata pentru clasa a XII-a de liceu", dotat cu nu mai putin de sase autori: S. Nazaria, Al. Roman, L. Barbus, Al. Burian, M. Sprinceana si A. Dumbrava. Istoricul Ion Varta, deputat al Partidului Crestin Democrat, critica pentru BBC acelasi manual, pe motiv de romanofobie, de inexactitate istorica si de ideologizare a unor evenimente. De exemplu, manualul descrie astfel intrarea trupelo