EuroBlog

Sursa: DECA-press, 28/11/07

Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor, Publice si Locuintelor a lansat licitatia deschisa de proiecte pentru schema de granturi PHARE CBC 2006, Prioritatea 1 – Dezvoltare Economica si Sociala, a Programului de Vecinatate Romania Republica Moldova.

Bugetul disponibil pentru aceasta licitatie este de 10,134 milioane Euro, banii fiind alocati din fondurile PHARE si din co-finantarea nationala, asigurata de Guvernul Romaniei.

Proiectele comune, care urmeaza a fi depuse pana la 19 februarie 2008, trebuie sa fie axate pe protectia mediului si a naturii, managementul teritoriului si al frontierei, dezvoltarea economica locala, dezvoltarea turismului, educatia si serviciile sociale.

Sursa: Euractiv, 23/11/07

Acordurile de facilitare a vizelor si de readmisie incheiate intre UE si Republica Moldova au primit avizul Parlamentului European, in plan economic marfurile moldovenesti vor putea fi scutite de taxele la export, Chisinaul isi manifesta disponibilitatea de a initia negocieri asupra unui nou cadru juridic in colaborarea cu UE si totusi apropierea de Moscova - ilustrata prin repetate intalniri in acest an ale presedintelui Voronin cu omologul sau de la Kremlin - pare sa contrasteze cu orientarea proeuropeana declarata a autoritatilor moldovene.

Deputatii europeni au votat cele doua acorduri incheiate recent intre Republica Moldova si UE – de facilitare a obtinerii vizelor si de readmisie -, o formalitate la nivelul legislativului de la Strasbourg, in conditiile in care acest domeniu nu are nevoie de procedura de codecizie a Parlamentul European. Cele doua acorduri au suscitat nemultumire la Bucuresti, intrucat in ele apare mentiunea "limba moldoveneasca", concept nerecunoscut de partea romana.

Prin urmare, in Parlamentul European, reprezentantii PSD s-au opus acestor acorduri, ei votand impotriva lor sau abtinandu-se de la vot. Acestia au aratat, printr-o declaratie scrisa, ca nu sunt "impotriva substantei acestor acorduri, ci a utilizarii conceptului stalinist de limba moldoveneasca, inventat de regimul sovietic spre a diviza natiunea (culturala) romana". In plus, eurodeputatii PSD au mai declarat ca "mentionarea limbii moldovenesti este nula" in ceea ce ii priveste.  

In schimb, ceilalti reprezentanti ai Romaniei in Parlamentul European – ai PD si PNL – au votat in favoarea acordurilor, argumentand ca nu se puteau impotrivi unei masuri in beneficiul cetatenilor moldoveni.

"Problema cu limba moldoveneasca va ramane inca nerezolvata si vom vedea in ce masura vom putea face o discutie serioasa in aceasta chestiune. Chiar daca nu ne place sintagma 'limba moldoveneasca' intr-un document al Uniunii Europene, nu am putut sa nu votam acest raport, pentru ca asta ar fi afectat cetatenii moldoveni si dreptul lor de a circula", a argumentat votul liberalilor romani eurodeputatul PNL Cristian Busoi.

Raportorul PE pe acest subiect, vicepreseditnele PPE-DE Marian Jean Marinescu, a avut de facut o mentiune, chiar daca a argumentat necesitatea votarii de catre PE a acestor acorduri: "Romania sprijina incheierea si implementarea ambelor acorduri, dar participarea tarii noastre la aceste acorduri nu implica in nici un caz recunoasterea sau acceptarea asa-numitei 'limbi moldovenesti'. Romania reaminteste ca, din punct de vedere lingvistic si stiintific, tinand cont inclusiv de pozitia Academiei de Stiinta a Republicii Moldova (interpretare aparuta in septembrie 1994), numele corect al acestei limbi este limba romana".
Scopul acordului este de a facilita eliberarea vizelor pentru cetatenii Republicii Moldova, pentru o sedere a carei durata prevazuta nu depaseste 90 de zile intr-un interval de 180 de zile.

Aceasta facilitare se realizeaza prin reducerea perioadei de luare a  deciziei referitoare la eliberarea vizei la 10 zile calendaristice. Aceasta perioada poate fi prelungita pana la 30 de zile calendaristice atunci cand este necesara o verificare suplimentara. In situatii urgente, insa perioada de luare a unei decizii se poate reduce la doua zile lucratoare sau mai putin.

Acordul reduce si taxa de prelucrare a cererii de viza, care este pentru cetatenii moldoveni de 35 de euro, spre deosebire de taxa de 50 de euro aplicata cetatenilor din alte state din afara UE. Aceasta taxa se aplica atat pentru viza cu o singura intrare, cat si pentru viza cu intrari multiple. In plus, anumite categorii de persoane sunt scutite integral de plata taxei pentru eliberarea vizei: rudele apropiate, functionarii care participa la activitati guvernamentale, studentii, persoanele cu handicap, participantii la actiuni umanitare, persoanele care participa la programe de schimburi culturale, educationale si la evenimente sportive sau culturale, jurnalistii, copiii cu varsta sub 18 ani si copii aflati in ingrijire cu varsta sub 21 de ani, pensionarii, conducatorii auto care presteaza servicii de transport international de marfuri si pasageri, precum si membrii profesiilor liberale.

In plan economic, in ultimii doi ani republica Moldova a avut drept obiectiv obtinerea preferintelor economice in comertul cu stateme membre ale UE. Comisia europeana a aprobat preventiv, in 14 noiembrie, acordarea preferintelor comerciale autonome Republicii Moldova. Aceasta propunere, precum si detaliile privind categoriile de marfuri care vor fi incluse in regimul comertului asimetric – fara taxe vamale la export- au fost transmise tarilor membre ale Uniunii Europene spre avizare.

Igor Dodon, ministrul moldovean al economiei si comertului, a mentionat ca in lista pentru comertul asimetric vor fi introduse toate categoriile de marfuri ce pot fi produse in Moldova – cca 12 mii de pozitii tarifare. UE intentioneaza stabilirea uor cote la export, dar – chiar daca aceasta intentie nu a fost anuntata oficial autoritatilor de la Chisinau – ministrul moldovean recunoaste ca ele ar putea fi stabilite pentru produse "sensibile" pentru piata UE. Iar aceste cote ar urma sa fie in crestere in urmatorii cinci ani.

O cota la export ar putea fi stabilita pentru zahar, insa aceasta nu va fi mai mica decat excedentul de zahar produs in Moldova. De asemenea, un export limitat ar putea fi stabilit si pentru vinurile moldovenesti.

Din 1 ianuarie 2006, Republica Moldova a beneficiat de Sistemul de Preferinte Generalizat in comertul cu UE, astfel ca 607 de grupe de marfuri din cele 700 exportate de Republica Moldova pe piata europeana cad sub incidenta acestui sistem. O proportie de 87% dibtre marfurile moldovenesti beneficiaza de acces liber pe piata europeana.

In plus, conferinta ministeriala a Tratatului Comunitatii Energetice din Sud-Estul Europei a decid, in 29 iunie, sa inceapa negocierile privind aderarea Moldovei si a Ucrainei la Comunitatea Energetica din Sud-Estul Europei. Aderarea Moldovei la acest tratat ar insemna adoptarea legilatiei comunitare in domeniul energiei si al mediului, integrarea in piata europoeana de energie electrica si gaz natural.

Intr-o luare de pozitie in Parlamentul European, eurodeputatul Cristian Busoi a apreciat ca termenul de 31 decembrie 2007 asumat pentru finalizarea negocierilor privind aderarea Moldovei la acest tratat este realist.

"Avand in vedere ca aceste negocieri se vor purta cu Comisia europeana, solicit Comisiei Europene sa nu faca niciun fel de asociere intre aderarea la tratat a Moldovei si cea a Ucrainei", a spus Busoi. El a cerut ca negoicierile sa se faca separat, iar aderare in fuctie de meritele proprii fiecarei tari. "Datorita modului in care abordeaza Ucraina problematica mediului inconjurator , inclusiv problema canalului Bistroe, si a situatiei cu standardele de securitate nucleara, este posibil ca aderarea Ucrainei sa intarzie. Ar fi incorect ca intr-o astfel de situatie, aderarea Moldovei sa fie intarziata din cauza problemelor Ucrainei", a argumentat eurodeputatul.

Temelia relatiei UE-Republica Moldova: Planul de Actiuni

Relatia dintre Republica Moldova si UE are la baza Planul de Actiuni, adoptat la 22 februarie 2004. Acesta este un document politic care stabileste obiectivele strategice ale cooperarii dintre Moldova si UE. Cadrul temporar de implementare a Planului de Actiuni este de 3 ani. Implementarea sa va contribui la indeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat si Cooperare (APC) si va incuraja si sustine obiectivul Moldovei vizind integrarea de mai departe in structurile economice si sociale europene.

In Plan sint recunoscute aspiratiile europene ale RM si se face referinta la Conceptia de integrare europeana a Republicii Moldova pe care Chisinaul a prezentat-o Comisiei Europene in septembrie 2003. In acelasi timp, PA stipuleaza ca nivelul relatiilor dintre UE si RM va depinde de atasamentul RM fata de valorile comune si de capacitatea acesteia de a implementa prioritatile stabilite. Planul prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relatiilor de parteneriat dintre UE si RM:
a. Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piata interna a UE si la politicile si programele UE;
b. Intensificarea cooperarii politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog politic;
c. Angajamentul ferm al UE de a sprijini solutionarea conflictului transnistrean;
d. Convergenta legislativa, deschiderea economica, reducerea barierelor comerciale;
e. Asistenta financiara sporita pentru realizarea actiunilor propuse in PA;
f. Posibilitatea participarii RM la programe culturale, educationale, stiintifice, ecologice ale UE etc.;
g. Sprijin pentru armonizarea legislatiei RM la acquis-ul comunitar
h. Stabilirea unui dialog in domeniul vizelor si posibilitatea acordarii RM a unor facilitati cu privire la vize etc.

In aprilie 2005 Institutul de Politici Publice (IPP) a dat publicitatii proiectul Strategiei Europene (SE) a Republicii Moldova, elaborat de circa 30 de experti nationali in cadrul unui proiect coordonat de IPP si MAEIE. Strategia Europeana include pentru fiecare domeniu de activitate urmatoarele patru parti de baza: analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova; analiza cadrului institutional; formularea problemelor existente; formularea prioritatilor pe termen scurt si mediu. SE va fi revizuita periodic pe masura implementarii Planului de Actiuni UE - RM, ceea ce va permite utilizarea acesteia si in calitate de instrument de monitorizare a procesului de implementare a planului respectiv. Dupa realizarea Planului de Actiuni, in 2008, an in care se incheie si APC, SE va oferi o analiza a situatiei in toate domeniile de cooperare – cadrul legislativ si cadrul institutional al cooperarii, problemele si prioritatile de cooperare pentru viitor – si va putea sta la baza unor viitoare relatii contractuale dintre UE si RM.

Implementarea Planul de Actiuni este constant monitorizata de UE, dar si de catre autoritatile moldovene. Potrivit unei declaratii de la mijlocul lunii octombrie a ministrului moldovean de
externe Andrei Stratan,  Republica Moldova considera ca, practic, toate prevederile concrete ale Planului de Actiuni RM-UE au fost executate si solicita examinarea unui nou cadru juridic. Oficialul afirma ca Planul de Actiuni va fi finalizat catre sfarsitul anului si ca acesta contine multe prevederi extrem generale si greu de evaluat - combaterea coruptiei, libertatea mass-media si independenta justitia. In trei ani, ar fi, practic, imposibil sa fie asigurat un sistem perfect de justitie neavand nici un etalon propus de UE, a opinat ministrul, potrivit BASA-Press.

Tinand cont de situatia reala in interiorul UE care se datoreaza ultimei extinderi si necesitatii promovarii unei reforme interne, precum si de pozitia negativa a majoritatii tarilor membre fata de o eventuala extindere in viitorul apropiat, Republica Moldova a decis sa nu se concentreze asupra denumirii documentului viitor, ci asupra continutului acestuia, a mentionat Stratan. Documentul ar trebui sa fie bazat pe obtinerea treptata a celor patru libertati – dreptul la libera circulatie a persoanelor, a capitalului, serviciilor si marfurilor, directii in care Chisinaul a facut deja pasi concreti.

In acelasi timp, Stratan a declarat ca negocierea noului cadru juridic ar putea dura o perioada, timp in care situatia interna a UE s-ar putea schimba si catre sfarsitul negocierilor R. Moldova ar putea solicita recunoasterea clara a perspectivei europene cu indicarea datei concrete de aderare.

Evolutia relatiilor UE-Republica Moldova este insa o necunoscuta. Nici Bruxelles-ul, nici Chisinaul inca nu stiu ce vor semna dupa expirarea Planului de Actiuni UE-RM (PA). In timpul vizitei sale la Chisinau, comisarul Franco Frattini a vorbit despre posibilitatea semnarii unui nou Plan de Actiuni, in timp ce oficialii moldoveni visau la un Acord de asociere similar celor semnate de statele Balcanilor de Vest. Un alt scenariu plauzibil consta in prelungirea implementarii actualului PA, mai ales  ca CE indica faptul ca Moldova mai are de realizat numeroase reforme.

Tendinte interne, opinia externa privind integrarea Republicii Moldova in UE

Un sondaj dat publicitatii in luna noiembrie de Institutul de Marketing si Sondaje IMAS-INC Chisinau, arata faptul ca 70% din populatia Moldovei se pronunta pentru aderarea la UE, in timp ce doar 7% dintre persoanele chestionate sunt impotriva aderarii la structurile europene, iar 13% dintre ele nu s-au putut pronunta.

Pe de alta parte, 55% din populatie considera ca directia nn care merg lucrurile in Republica Moldova este una gresita si doar 29 % ca directia in care evolueaza lucrurile in Moldova este una buna.

La nivel european, in contextul in care nu se vorbeste despre o extindere in care sa fie inclusa si Republica Moldova – in ciuda sustinerii, chiar si de catre Romania, ca ea sa fie inclusa in pachetul Bascanilor de Vest -, politica europeana de vecinatate pare sa fie instrumentul compensatoriu si petnru Chisinau. Cel putin in acest moment.

"Harta Europei nu va fi completa pana cand Moldova nu se va alatura statelor membre ale UE", spunea in luna octombrie unul dintre vicepresedintii Parlamentului European, Miguel Angel Martinez Martinez,in cadrul unei intrevederi cu Marian Lupu, presedintele parlamentului Republicii Moldova. "Parlamentului European va sustine Moldova in afirmarea aspiratiilor de integrare europeana", a adaugat oficialul european.

In contrast, secretarul de stat pentru afaceri europene din cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, Günter Gloser, spunea tot in octombrie, in cadrul unei vizite la Chisinau, ca discutiile despre eventuale date de aderare a R. Moldova la UE "sunt premature". Republica Moldova a facut cativa primi pasi in directia buna, dar urmeaza sa fie facuti si altii. Continutul masurilor si viteza cu care acestea vor fi realizate sunt hotaratoare pentru discutiile viitoare despre o eventuala integrare a acesteia in UE, a accentuat diplomatul german.

Integrarea de facto a Republicii Moldova in UE este mult mai importanta pentru cetateni decat aderarea politica, de aceea cooperarea cu UE trebuie bazata, in primul rand, pe realizari clare care vor putea fi simtite de cetateni, a fost pozitia exprimata de seful diplomatiei moldovene.
Textul integral al SE poate fi gasit la www.ipp.md.

Republica Moldova priveste spre Bruxelles, dar si spre Moscova in acelasi timp

"Uniunea Europeana este ingrijorata de planul secret dintre Moldova si Rusia", care prevede solutionarea problemei transnistrene in viitorul apropiat, a scris ziarul din Bruxelles EUObserver, dupa ce a aparut informatia referitoare la un acord secret intre Moldova si Rusia privind viitorul regiunii transnistrene, acord care ar crea o situatie de risc pentru viitorul relatiei moldo-comunitare".

Acordul secret prevede reunificarea Moldovei si Transnistriei, in baza unui model care ar oferi regiunii Transnistria, controlate de Rusia, puterea sa blocheze viitoarele decizii ale Guvernului de la Chisinau si sa pastreze trupele ruse in Moldova pentru un termen indefinit.

Presedintele Voronin ar recunoaste guvernul separatist de la Tiraspol, ar oganiza alegeri in Moldova si ar acorda 20% din locurile din aprlamentul de la Chisinau transnistrenilor, precum si un psot de viceministru in toate ministerele moldovei si un post de vicepremier.

Pachetul de reunificare ar mai prevedea pastrarea a 1300 de soldati rusi in transnistria, pana cand Chisinaul si Moscova vor decide ca regiunea e suficient de stabila si nu ar mai necesita prezenta trupelor ruse.

Partea transnitreana a declarat ca aceste informatii au surprins diplomatii rusi si a argumentat  ca  zvonurile provin de la presedintele moldovean Vladimir Voronin, care ar fi fost interesat sa se discute in societatea moldoveneasca despre ascet nou plan de rezolvare a problemei transnistrene inainte de alegerile locale din 3 iunie 2007.

In vara anului 2007, numarul intanirilor bilaterale ruso-moldovenesti a fost foarte mare, ceea ce a alimentat suspiciunile ca un astfel de plan ar putea exista. Cei doi s-au intanit in 22 iunie si in 30 iunie, dar potrivit declaratiilor lui Voronin au discutat despre faptul ca Putin s-a pronuntat petnru reluarea negoierilor rivind Transnistria, in formatul 5 plus 2 (Republica Moldova, Transnistria, Rusia, OSCE, Ucraina, UE si SUA)si despre exporturile de vinuri moldovenesti in Rusia.

Voronin a subliniat ca presedintele rus Vladimir Putin, care "era foarte bine pregatit de intilnire", s-a pronuntat pentru reluarea neintirziata a negocierilor in formatul "5 plus 2". Cei doi presedinti au convenit – potrivit publicatiei moldovenesti Timpul - ca participantii la negocieri sa declanseze un schimb mai intens de opinii cu privire la caile de reluare a negocierilor "In privinta exporturilor vinurilor moldovenesti in Rusia, cei doi au convenit deschiderea pietei ruse, in schimbul slabirii mecanismelor de presiune economica a Chisinaului asupra Transnistriei." Inainte de a merge la Putin, la Moscova, Voronin facuse o vizita la Bruxelles si Luxembourg. Dupa cum afirma presa de la Chisinau, se pare ca fara prea mult succes. Din cauza balansului intre Rusia si UE, seful statului moldovean continua sa fie tratat cu suspiciune in Occident. 

Sursa: Deutsche Welle, autor: Vitalie Calugareanu, 21/11/07

Ce s-ar intampla daca Ucraina ar intra in lista tarilor care au restrictionat accesul liderilor transnistreni? Parlamentul European a indemnat fara ocolisuri administratia de la Kiev sa analizeze aceasta posibilitate.

Un indemn similar a primit anterior din partea UE si Federaţia Rusa la care, insa, nu a raspuns nici practic, nici diplomatic. Intre timp, furia populara in regiunea transnistreana creste. Bugetarii nu si-au mai primit salariile de mai bine de trei luni, produsele se scumpesc de la o zi la alta din cauza secetei, iar Rusia a incetat sa mai trimita ajutoare umanitare si asistenta financiara in Transnistria.

Atitudinea locuitorilor de pe malul stang al Nistrului fata de administratia de la Tiraspol s-a schimbat radical pe parcursul anului 2007. Transnistria se afla in pragul unei revole populare. Oamenii au simtit diferenta enorma dintre saracia in care se zbat ei si luxul in care isi traiesc viata sefii clanului separatist. Criza s-a acutizat ca urmare a secetei din vara acestui an si dupa ce Federatia Rusa a incetat sa mai verse bani in bugetul Transnistriei, iar de aproape un an nu mai trimite in regiunea transnistreana nici ajutoare umanitare. Ca sa tempereze macar cumva furia oamenilor, liderii transnistreni au dispus achitarea partiala a restantelor la pensii din banii acumulati la plata gazelor naturale, bani care, in mod normal, urmau sa fie transferati Gazpromului.

In conditiile in care orice intentie de a protesta impotriva proastei gestionari a treburilor publice este considerata, conform legislatiei transnistrene, "incercare de a rasturna ordinea constitutionala", majoritatea celor dornici de un trai mai bun emigreaza. Cei mai multi se refugiaza in Federatia Rusa, deoarece obtinerea pasaportului rusesc pentru transnistreni nu este o problema. In 2007, din Transnistria au plecat fara sa se mai intoarca aproximativ 9 mii de persoane. Din 1992, cand Transnistria s-a separat, de facto, de Republica Moldova de acolo au plecat peste 180 mii de oameni, astfel incat actualmente au mai ramas doar aproximativ 500 mii de locuitori.

Pretinsul ministru de finante din Transnistria, Irina Molokanova, a avertizat populatia ca "in 2008 Transnistria va trebui sa mizeze doar pe fortele proprii, pentru ca nu va mai primi asistenta din partea Rusiei". Oficialul transnistrean a subliniat ca autoritatile elaboreaza un program anticriza extrem de dur bazat pe fiscalitate, dar nu a oferit alte detalii. In aceste conditii, oamenii de afaceri – adversari ai regimului Smirnov, coagulati in gruparea Sheriff, profita de sansa oferita de Chisinau de a se legaliza ca agenti economici moldoveni si de a exporta marfuri pe piata europeana. Potrivit autoritatilor de la Chisinau, in prezent 20 de agenti economici transnistreni exporta marfuri in UE, in special in Romania si Bulgaria.

Cat priveste recentul indemn al Parlamentului European adresat zilele acestea Kievului de a restrictiona accesul liderilor separatisti pe teritoriul Ucrainei, acest pas, potrivit expertilor, ar complica si mai mult situatia reprezentantilor administratiei separatiste. Chisinaul are, insa, dubii ca autoritatile ucrainene ii vor da curs, deoarece unii din cei 17 exponenti ai regimului transnistrean, carora UE si SUA le-a interzis inca din anul 2003 sa intre sau sa tranziteze spatiul comunitar, detin si cetatenia Ucrainei, iar practica internationala nu prevede posibilitatea de a declara proprii cetateni persona non-grata. Mai mult, presedintele moldovean Vladimir Voronin s-a oferit luna trecuta sa negocieze personal cu UE si SUA anularea restrictiilor de circulatie pentru liderii transnistreni in cazul in care acestia vor da dovada de constructivism in procesul de negocieri privind problema transnistreana. 

Sursa: Gardianul, 19/11/07

Orice disputa sau scandal din Republica Moldova, fie din domeniul politic, economic, social sau cultural, are ca substrat lupta pentru influenta asupra tånarului stat, nascut in 1991. De o parte este Federatia Rusa, cu toata forta strategica pusa in slujba mentinerii influentei in ceea ce este cunoscut drept Spatiul Post-Sovietic (SPS). De cealalta parte este Uniunea Europeana, care a inclus Republica Moldova in Politica Europeana de Vecinatate, cu scopul de a crea o zona limitrofa prospera din punct de vedere economic, sigura din punct de vedere militar si predictibila din punct de vedere politic. Pozitiile sunt ireconciliabile, de aceea se poate vorbi de un "joc de suma nula".

In 1999, odata cu decaderea lui Boris Eltin si cu preluarea puterii de catre Vladimir Putin, Federatia Rusa si-a fixat ca obiectiv revenirea la statutul de superputere mondiala activa. Primele semnale concrete au aparut atunci. Strategia pe termen mediu a cooperarii cu UE stabilea ca obiectiv "consolidarea rolului Rusiei ca putere dominanta in crearea unui nou sistem de relatii interstatale politice si economice in spatiul CSI". De asemenea, in Cartea Alba a Apararii, se preciza ca "expansiunea blocurilor militare si uniunilor in detrimentul securitatii militare a Rusiei sau a aliatilor sai" constituie o amenintare externa „a carei neutralizare este in sarcina Fortelor Armate ale Federatiei Ruse".

Astfel, din 1999, Moscova actioneaza in spatiul ex-sovietic in logica politicii de forta. Startul a fost luat, insa, prea tarziu pentru a mai putea impiedica Estonia, Letonia si Lituania sa intre in aliantele politico-militare occidentale – UE si NATO. De partea cealalta este Uniunea Europeana, care, prin extinderi succesive, a ajuns in zone considerate de Moscova drept de interes national. UE a lansat conceptele de Europa Largita si de Politica Europeana de Vecinatate cu scopul de a securiza zonele de frontiera. Ideea este de a elimina sursele de insecuritate, imigratie ilegala, trafic sau saracie endemica.

Alaturi de Ucraina

Zonele in care acum se intretaie cele doua strategii sunt Ucraina si R. Moldova. Ambele state apartin de Spatiul Post-Sovietic si, simultan, sunt incluse in Politica de Vecinatate a UE. Situatia tensionata de pe scena politica din Ucraina este endemica. In Republica Moldova, potentialul este cel putin similar.

Daca Rusia foloseste "politica de forta", Uniunea Europeana foloseste paradigma integrationista si elemente de "soft power" – cooperare economica, ONG-uri, investitii economice transparente, proiecte culturale.

Romania este un vector important in politica mai larga a Uniunii Europene. Este in interesul imediat al Romaniei ca la granita de est sa se afle un stat democratic, prosper, in care sa nu existe riscuri de securitate generate de conflicte inghetate sau de prezenta unor forte militare impredictibile. Pe termen lung, Romania poate spera ca vor fi create premisele politice si economice pentru readucerea unei mari parti a Basarabiei istorice in interiorul granitelor unui singur stat romanesc, in interiorul UE.

Intre actiunile UE si ale Rusiei, se afla o populatie derutata, divizata si o clasa politica care asculta de ordinele Moscovei, dar mai face cu ochiul si catre Bruxelles. Intr-o lucrare recenta asupra relatiilor pe triunghiul Rusia-UE-Ucraina, Institutul pentru Studii Europene foloseste trei dimensiuni de analiza: geoeconomica, geopolitica si socio-culturala. In urma unei documentari la fata locului si a unor discutii cu oficiali de la Chisinau, "Gardianul" face o trecere in revista a raporturilor de forte pe cele trei paliere. Daca pe planurile geo-economic si geo-politic Rusia detine controlul, meciul se joaca la limita pe planul socio-cultural.

Economie

Pe plan geo-economic, Republica Moldova este legata de maini si de picioare in relatia cu Rusia, in primul rand din lipsa de resurse energetice proprii.

In timpul iernii 2005-2006, Rusia si-a aratat coltii si a intrerupt distributia de gaz timp de 16 zile. Consecintele au fost previzibile – Chisinaul a cedat, acceptand sa plateasca un pret mai mare catre Gazprom. Proprietatea asupra conductelor de gaz din Republica Moldova se afla in proces de transfer catre Gazprom. In plus, compania MoldovaGaz este detinuta, in proportie de 63,4% de gigantul rus. Republica Moldova consuma in medie 2,5 miliarde de metri cubi de gaz anual, cantitate importata in totalitate din Rusia, la un pret (convenit pe 2007) de 170 de dolari pe mia de metri cubi. Zona separatista din stanga Nistrului consuma anual in medie 1,1 miliarde mc, fara sa plateasca, datorita sprijinului politic de care beneficiaza.

Razboiul exporturilor

Un alt instrument de forta aflat la dispozitia Federatiei Ruse este accesul la piata de export pentru produsele agricole. Vinurile produse in Republica Moldova au avut accesul blocat pe piata Rusiei timp de mai mult de un an, fapt care a dus la dezechilibre macro-economice.

De partea cealalta, UE a incearca sa aduca Republica Moldova pe linia unei economii functionale de piata. Principalele directii si modalitati de asistenta sunt incluse in Planul de Actiune UE-Moldova, semnat in 2005, pentru o perioada de 3 ani. Bruxelles-ul se angajeaza sa acorde asistenta financiara pentru reducerea deficitelor comerciale si asteapta reforme structurale si imbunatatirea climatului investitional.

In prezent, investitiile in economia Republicii Moldova pot fi definite drept "investitii politice", sprijinite de ratiuni politice, si nu economice. Cele mai multe investitii au ca tara de provenienta Rusia.

In ultimul timp, companiile romanesti si-au facut loc pe piata Republicii Moldova, avand cote de piata in crestere: Automobile Dacia, Petrom, Romstal sau European Drinks. Dacia a fost pe primul loc in 2006 ca numar de automobile vandute, cu aproape 900 de unitati. Pe primele 10 luni ale acestui an au fost vandute 688 de unitati Logan, ceea ce inseamna o cota de piata de 12,7%, potrivit unui oficial al companiei.

In fata acestor realitati, elita politica de la Chisinau are o marja de manevra foarte mica. Presedintele comunist Vladimir Voronin si-a exprimat in mai multe randuri optiunea pentru a adera la proiectul uniunii economice Rusia-Belarus. Pe de alta parte, nu isi poate permite sa refuze apropierea de Uniunea Europeana.

Politica strategica

Pe plan geostrategic, situatia este la fel de sumbra. Rusia are controlul absolut asupra regiunii separatiste transnistrene si nu va ceda acest avanpost. Cele mai recente negocieri pornesc de la urmatoarele premise: Chisinaul ar urma sa obtina suveranitatea asupra Transnistriei, care va beneficia de o autonomie larga. In schimb, Chisinaul se va angaja in fata Rusiei ca va ramane neutru, ca va recunoaste proprietatile rusesti din Transnistria si ca va fi de acord ca misiunea militara internationala care va ramane pe teren sa fie controlata de Moscova.

In directia opusa, Republica Moldova a facut cateva gesturi diplomatice, fara o relevanta practica deosebita. In 2005, Chisinaul s-a aliniat obiectivelor UE privind Politica Externa si de Securitate Comuna. De asemenea, in 2006, guvernul a aprobat Planul Individual de Actiune pentru Parteneriat Moldova – NATO. Clasa politica de la Chisinau trebuie sa mearga pe sarma intre cele doua poluri de putere.

Lumina vine de la Rasarit

Comunistii lui Voronin, aflati la putere, urmeaza linia Moscovei, adoptand un discurs agresiv la adresa Romaniei. Comunistii au insa o limita - momentul in care s-ar discredita total in fata alegatorilor romanofoni. Dovada a fost refuzul lui Voronin de a semna, in 2003, planul Moscovei de solutionare a conflictului din Transnistria.

In opozitie se si afla partide pro-europene sau chiar unioniste. Liderii politici ai acestor partide stiu insa ca au o marja mica de manevra, chiar si in cazul in care ar ajunge la putere in 2009. Robinetul de la teava cu gaze si regimul-marioneta de la Tiraspol se afla in mana Moscovei si sunt putine sanse pentru vreo schimbare spectaculoasa in viitorul previzibil.

Limba si cultura

Pe plan socio-cultural, lupta pentru sufletul si mintea omului simplu este permanenta, iar Romania se implica foarte activ alaturi de Uniunea Europeana. Puterea comunista de la Chisinau incearca sa indeparteze populatia de Romania si de Uniunea Europeana prin interventii in viata confesionala, in piata media si prin declaratii politice.

Disputa dintre Mitropolia Basarabiei, parte a Patriarhiei Romane, si Mitropolia Moldovei, subordonata Patriarhiei Ruse, este in toi. Puterea comunista sprijina in mod deschis Mitropolia Moldovei, iar singurele succese obtinute de Mitropolia Basarabiei au fost obtinute prin intermediul Curtii Europene pentru Drepturile Omului. In prezent, Mitropolia Basarabiei are in subordine 200 de parohii si se afla intr-o continua expansiune, sprijinita de Patriarhia de la Bucuresti. Mitropolia Moldovei are credinciosi si romanofoni, si rusofoni, insa are o implicare politica fatisa in sprijinul Partidului Comunistilor. Vitalie Nagacevshi, avocat care a sustinut Mitropolia Basarabiei la CEDO, spune ca este vorba despre o lupta pentru "controlul asupra electoratului, asupra sufletelor".

De vorba cu Vasile Stati

O alta disputa importanta este cea asupra identitatii romanilor din Republica Moldova. Puterea comunista insista continuu pe doctrina moldovenismului, inclusiv a "limbii moldovenesti", tot in incercarea de a se delimita de Romania. Vasile Stati, autorul celebrului dictionar romano-moldovean, nu neaga forma si fondul comun al limbii literare pe cele doua maluri ale Prutului. Stati sustine ca are dreptul sa-si denumeasca etnia si limba pe care o vorbeste drept "moldoveneasca". Necesitatea dictionarului o justifica prin faptul ca si editiile publicate in Romania cu operele lui Sadoveanu sau Creanga au nevoie de glose explicative. Mai mult, Vasile Stati afirma ca exista doua pericole in sensul "deznationalizarii Moldovei": romanizarea si rusificarea, dintre care primul ar fi mult mai "periculos".

Rusificarea este un element observabil pe strazile din Chisinau. In cluburi, in restaurante, in taxiuri, oamenii prefera sa vorbeasca rusa, chiar daca ambii interlocutori inteleg romana sau o vorbesc nativ. Mediile de comunicare reprezinta o miza considerabila din acest punct de vedere. Pe segmentul TV, cele mai mari audiente sunt obtinute, in ordine, de Pervii Kanal (limba rusa), Moldova 1 (predominant romana), NTV (rusa) si ProTV Chisinau (romana).

Consiliul de Coordonare a Audio-vizualului (CCA) este controlat de apropiati ai comunistilor si, astfel, a fost posibila retragerea licentei de transmisie pentru TVR1. In septembrie, CCA a retras licenta pentru Societatea Romana de Televiziune, pentru neachitarea taxei pentru semnal, in perioada iunie-septembrie. Taxa anuala se ridica la aproximativ 800.000 de dolari, iar guvernul roman a propus deducerea acestor sume dintr-o datorie de 18 milioane de dolari pe care Republica Moldova o avea din 1993. Chisinaul nu a raspuns in nici un fel acestei solicitari, iar CCA a retras licenta in contrar propriului regulament, care stipuleaza patru pasi intermediari. In prezent, TVR1 este receptionat prin intermediul postului 2+, infiintat de o firma off-shore cu sediul in Cipru. Aceasta firma nu are nici un contract de retransmisie a TVR, astfel incat este probabil ca CCA se va sesiza si va opri si aceasta modalitate de receptie, dupa ce undele scandalului din septembrie se vor domoli.

In privinta radiourilor comerciale, peisajul este mai dezechilibrat. Majoritatea posturilor emit in limba rusa, insa au intrat si cateva filiale ale posturilor din Romania, care retransmit programe de la Bucuresti (21, Kiss). Potrivit unei surse din Mitropolia Basarabiei, Radio Trinitas se pregateste sa-si mareasca aria de acoperire a emisiei pana in Chisinau (de la emitatorul din Iasi).

Rusii, campioni la tiraje

Pe segmentul presei scrise, tot limba rusa este campioana. In topul tirajelor se afla "Komsomolskaia Pravda", "Trud" si "Argumenti i facti" – ziare moscovite care apar la Chisinau insotite de un fascicul cu actualitate locala. Desi beneficiaza de sprijin din Romania, ziarele de limba romana sunt intr-o situatie foarte stramtorata. De exemplu, "Timpul de dimineata" scoate cinci editii saptamanal, intr-un tiraj cumulat de 30.000 de exemplare, de doua ori mai putin decat media ziarelor rusesti. Jurnalistii acuza presiunile politice asupra ziarelor independente, care se fac prin intermediul amenintarilor la adresa firmelor care aduc publicitate.

1 ianuarie 2007, un start ratat

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta o ocazie buna de a-i apropia pe basarabeni de Romania prin dovada unor beneficii concrete, nu doar printr-un recurs la istorie. Comunistii de la Chisinau au sesizat pericolul si blocheaza initiativele Bucurestiului de a facilita acordarea de vize prin deschiderea de noi consulate. Vina este aruncata tot in curtea Romaniei, cu sloganul "Bucurestiul nu vrea sa va dea vize". De partea cealalta, si Romania a jucat prost, pentru ca a organizat un sistem deficitar de acordare a vizelor, care genereaza coruptie si nervi. Vizele sunt acordate pe perioade foarte scurte, desi reglementarile UE permit perioade extinse, iar dosarele de redobandire a cetateniei sunt blocate in sistem. Avantaj Rusia. 

Dupa: Comisia Europeana, 14/11/07

Comisia Europeana a adoptat azi, 14 noiembrie, o propunere pentru o Reglamentare care va oferi Moldova preferinte comerciale autonome (PCA) aditionale pentru importurile in UE. Propunerea ofera acces liber la pietele UE pentru aproape toate produse originate din Moldova.

Moldova ramane inca cea mai saraca tara de pe continentul European. Oferirea Moldovei unui acces mai favorabil pe piata UE va suporta dezvoltarea economiei sale prin intermediul cresterii performantei exportului si diversificarii.

Moldova deja beneficiaza de la preferinte largi in baza unui acord special de stimulare pentru dezvoltarea durabila si buna guvernare (GSP+). Preferintele prevazute in baza noii propuneri va fi cu mult mai extensiva si propune mentinerea conditiilor prevazute pentru Sistemul General de Preferinte (GSP).

UE importa in mare masura produse textile si incaltaminte, metale si produse agricole din Moldova. Volumul total al comertului dintre UE si Moldova este de 1.2 milarde de euro.

La ce va aduce Reglamentarea propusa?

Ea va oferi acces ilimitat si scutit de orice taxa de import pe piata UE pentru toate produsele originate din Moldova, cu exceptia anumitor produse agricole specifice. Pentru aceste produse agricole, tarife speciale si cote vor fi aplicate, cu majorare anuala, astfel permitand o dezvoltare stabila a capacitatii de productie in Moldova.

Aceasta Reglamentare va permite Moldovei sa produca si sa exporte mai mult in UE, fara niciun efect negativ asupra pietii UE, reiesind din ponderea scazuta ce revine importurilor moldovenesti in totalul importurilor din UE.

In cadrul Planului de Actiuni Moldova-UE, care a fost acceptat in 2005, UE a promis ca va considera posibilitatea oferirii Moldovei PCA-urilor aditionale, in cazul in care Moldova va imbunatati substantial sistemul sau de control si certificare a originii bunurilor. Recent Moldova a reformat si imbunatatit sistemul sau de certificare si control vamal si in rezultat Comisia Europeana a putut sa concluda ca Moldova este acum eligibila sa obtina PCA-uri aditionale.

Sursa: DECA-press, 13/11/07

Numarul imigrantilor moldoveni cu drept de sedere (Carta di Soggiorno) in Italia, constituia la 31 decembrie trecut, 98,149 de persoane, ei reprezentand al saptelea grup de imigranti ca marime din aceasta tara. Aceste date se contin in studiul Dossier Statistico Immigrazione 2007, realizat de Fundatia Caritas/Migrantes.

Potrivit sursei, cota moldovenilor in numarul total al imigrantilor in Italia era de 2,7%.

Conform evaluarii Dossier, la sfarsitul anului trecut, numarul persoanele cu drept de sedere in Italia era de 3.690.052, in crestere cu 21,6% fata de anul precedent. Dupa tara de origine pozitia de lider revine Romaniei cu 556.000 persoane, urmata de Maroc – cu 387.000 persoane, Albania - 381.000, Ucraina - 195.000, China - 186.000 si Filipinele cu un numar de 113.000 de persoane. Aproape de aceasta cifra se situeaza si Moldova, Tunisia, India si Polonia.

Studiul "Dossier Statistico Immigrazione" arata ca comparativ cu anul 2005, numarul moldovenilor legalizati s-a dublat de la peste 45 mii in 2005 la circa 100 de mii curent.

Etichete: Migratie

Sursa: RTBF si GfK, 14/11/07

Potrivit unui studiu anual realizat de GfK , companie de cercetare a pietii, Moldova se afla pe ultimul loc in Europa dupa puterea de cumparare a populatiei cu 685 euro pe cap de locuitor, corespuzand cu doar o patruzecime din puterea de cumparare a unui elvetian (27,521 euro).

Etichete: Clasamente

Dupa: DECA-press, 05/11/07

Potrivit raportului anual World Investment Report 2007 al ONU, investitiile straine in Moldova in prima jumatate a anului 2007 au constituit circa 170 mil. USD, prognozandu-se o crestere a investitiilor straine la 240 mil. USD pana la finele anului curent.

Etichete: Investitii

Sursa: Ziua, autor: George Damian, 14/11/07

Parlamentul European a adoptat ieri rezolutia de ratificare a acordurilor de readmisie dintre Uniunea Europeana si Republica Moldova, in documentul adoptat ieri aparand si recomandarile raportorului Jean Marin Marinescu (PPE) care resping existenta "limbii moldovenesti".

Solutia neutra

In recomandarile raportorului se aminteste prezenta in acordul de readmisie cu Republica Moldova a "limbii moldovenesti" si se mentioneaza ca "In paralel cu reiterarea sprijinului pentru aplicarea acordurilor de facilitare a vizelor si de readmisie, ca si angajamentul de aplicare a prevederilor lor, Romania sustine ca participarea la acordurile amintite nu implica nici un fel de recunoastere a numelui limbii la care se face referinta ca "moldoveneasca". Romania reitereaza ca in conformitate cu faptele si dovezile stiintifice, printre care si interpretarea Academiei de Stiinte a Republicii Moldova (emisa in septembrie 1994) numele corect al acestei limbi este romana".

Raportorul Jean Marin Marinescu "sustine pe deplin aceasta declaratie oficiala a Romaniei inaintata in Consiliu la 9 octombrie 2007 si reaminteste ca aceeasi declaratie a fost facuta de autoritatile romanesti cu referire la Protocolul la Acordul de Parteneriat si Cooperare dintre Comunitatea Europeana si statele membre pe de o parte si Republica Moldova pe de alta parte, cu ocazia aderarii Bulgariei si Romaniei la Acordul de Parteneriat si Cooperare".

Regrete

In acelasi document se precizeaza ca "raportorul ia nota de faptul ca in toate cele 9 acorduri cu tarile din Balcanii de vest Comisia a folosit formularea neutra "semnat la... in limba oficiala a partilor". Raportorul "regreta ca aceasta formulare nu a fost folosita in cazul acordurilor cu Republica Moldova si, pentru viitor, recomanda folosirea unor astfel de formulari neutre in cazul unor contexte sensibile, cum este cazul de fata". In continuare, raportorul "regreta insuficienta implicare si informare a Parlamentului European in ceea ce priveste deschiderea negocierilor si negocierea unor astfel de acorduri. Reprezentand direct cetatenii Europei, Parlamentul are un rol esential de jucat in intarirea controlului actiunilor externe ale Uniunii Europene si a controlului democratic".

Europarlamentarii PSD au votat ieri impotriva rapoartelor privind Acordurile UE-Moldova referitoare la vize si readmisie, supuse votului in plenul PE si aprobate in pofida opozitiei social-democratilor, informeaza Biroul de presa al PSD din PE intr-un comunicat, transmite Mediafax. Potrivit comunicatului citat, votul a oferit delegatiei PSD din PE ocazia de a preciza, printr-o Declaratie scrisa, ca nu este impotriva substantei acestor acorduri, ci "a utilizarii conceptului stalinist de limba moldoveneasca, inventat de regimul sovietic spre a diviza natiunea (culturala) romana". Eurodeputatii PSD au declarat de asemenea ca "mentionarea limbii moldovenesti este nula in ceea ce ii priveste". Potrivit comunicatului citat, o parte din socialistii europeni au votat impotriva, iar europarlamentarii din cadrul PD si PNL au votat pentru aprobarea acestor rapoarte.

Dusmanul limbii romane

Vasile Stati, fost politruc de la Chisinau, in prezent profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei din R. Moldova, s-a facut remarcat prin sustinerea existentei unei etnii si a unei limbi "moldovenesti". Exclus din Uniunea Scriitorilor de la Chisinau in 1982 pentru plagiat, Stati isi continua activitatea de "moldovenizare" sub aripa ocrotitoare a presedintelui Voronin - desi el insusi se considera un marginalizat. Dialogul cu Vasile Stati este destul de dificil - mereu recurge la expresii care ii demonstreaza dispretul maxim fata de Romania.

Faza a doua: Voronin, stapan pana la Carpati

Din punctul de vedere al politicii externe a Chisinaului, dupa reunificarea cu Transnistria Stati vede "o faza a doua" a unificarii Moldovei cu teritoriul dintre Carpati si Prut si ameninta "sa nu va trebuiasca muzica, ca dumneavoastra aveti multe probleme, mai ales la Carpati". Vasile Stati se vede ca un marginalizat: "eu nu pot publica nici un articol in Moldova, in Timpul, Jurnal de Chisinau, Literatura si Arta". Si aceasta in ciuda faptului ca librariile din Chisinau gem de volumele sale, scose in conditii grafice de exceptii si la preturi derizorii, care variaza intre 20 si 50 de lei moldovenesti - intre 4 lei si 10 lei grei. Totusi, nu vrea sa spuna cine ii sponsorizeaza cartile: "In aceasta situatie de dezmat romanesc de insulta si de discreditare, cativa oameni de afaceri nu vor sa fie victime ale acestor atacuri in haita", afirma Stati, mergand pana la a afirma ca "la noi e debandada totala romaneasca". La intrebarea daca moldovenii din dreapta Prutului vorbesc "moldoveneste" raspunde scurt "da, da, desigur", oferind drept sustinere la afirmatiile sale o suma de regionalisme.

Vasile Stati se declara "ocazional, provizoriu si din greseala, profesor la Academia de Administrare Publica din subordinea Presedintiei" fiind in acelasi timp un persecutat la Chisinau conform propriei opinii: "mi se refuza angajarea la Academie si la toate institutiile de stat, inclusiv la Universitatea de stat pe care am avut onoarea s-o absolvez, cu mentiune". Motivul acestui refuz: "fiindca sunt dusmanul natiunii". Isi mai motiveaza "marginalizarea" afirmand ca nu a "binevoit sa reintre in randurile partidului" si pentru ca "a demonstrat ca deznationalizarea care merge prin toate parghiile duce la disparitia statului moldovenesc".

Vasile Stati a fost exclus din Comitetul Central al Partidului Comunist de la Chisinau in urma unei acuzatii de plagiat. Stati explica ce s-a intamplat in 1982 astfel: "n-o sa aveti timp sa va lamuresc toate dedesubturile si toata ciorovaiala si toata tarasenia cu plagiatul din 1965 pana in 1990 care s-a practicat in Moldova, a fost un fapt cultural de masa, dar s-a gasit tapul ispasitor, pentru doua fragmente, trei fragmente".

Cotidianul Timpul de la Chisinau a informat in cadrul unui amplu studiu "Nasii limbii moldovenesti" ca "Vasile Stati era si membru al Uniunii Scriitorilor, din care a fost exclus nu in anii democratiei, dar in plin regim comunist. Dupa ce s-a intors din calatorii prin Europa, unde a insotit ansamblul "Joc", el a hotarat sa scrie un jurnal, din care a facut apoi un roman. (...) Scriindu-si amintirile din "strainataturi", autorul a ajuns la un moment cand nu stia cum sa se exprime "pre moldoveneste", ca sa iasa frumos, si a decis sa plagieze - din Zola un pic, din altul un pic, din celalalt inca un picusor si tot asa... Or, rasfoind jurnalul lui Stati, ai impresia ca esti lectorul unei antologii de plagieri".

Stagiul sau indelungat in randurile Partidului Comunist de la Chisinau este descris de Stati in urmatoarea formula: "ocazionala, din greseala, dar nu provizorie". "Eu eram un activist comsomolist si m-au angajat in niste campanii electorale, eu lector, luam cuvantul in fata publicului, era un tren de agitatie, cat am mers noi doua zile pana la Calarasi din lectorii care erau am ramas numai eu, disciplinat, cuminte si au observat si au fost niste presiuni si niste momeli irezistibile - apartament - si ma momeau si in sfarsit eu am cedat si am lucrat la Comitetul Central al Comsomolului (...) si am lucrat la Comsomol pana in 1968, intre 1968 si 1970 am fost ofiter la Ungheni, a fost o prostie cand s-au luat ofiteri din rezerva in cadrul armatei active si dupa aceea m-au luat in cadrul Comitetului Central, tot asa nu se stie pentru ce merite", mai povesteste Vasile Stati.

Diferentele dintre romani si moldoveni

Intrebat care e diferenta dintre romani si moldoveni Vasile Stati ocoleste un raspuns clar: "Considerati ca aceasta este o intrebare corecta? Daca eu am sa va intreb care este diferenta dintre rrom si roman? E treaba mea, e convingerea mea". Solicitat sa defineasca moldovenismul raspunde cu o intrebare "Dumneavoastra sunteti romanca? - Da - Pe ce criteriu? Fiindca sunteti si sa fiti sanatoasa! Acesta este singurul criteriu" iar la baza identitatii etnice pune "libera alegere" si acuza direct Romania: "singura tara care nu a insusit acest criteriu este a saptea tara din Uniunea Europeana".

Iritat de romanism

Vasile Stati vorbeste ironic despre "rrromanismul cu 36 de r inainte" si tine sa sublinieze ca "romanul este destepti, el este roman si prin asta este destept, insa mai trebuieste si niste lecturi". "In Moldova, de cand exista Moldova, majoritatea populatiei, 65, 75 la suta, indiferent de regim - fanariot, rusesc, rrrromanesc - s-au considerat moldoveni". "In 2004, 75% din populatie s-au considerat moldoveni. Dintre acestia dupa 16 ani de romanizare totala, romanizarea e mai dihai - pardon de acest moldovenism - decat in Romania", mai afirma Stati, apreciind ca remarcile OSCE cu privire la falsificarea recensamantului nu ar fi importante pentru rezultatul chestionarului.

Existenta limbii austriece

Vasile Stati neaga unitatea limbii germane. Intrebat de ce in Austria si Germania se vorbeste limba germana Vasile Stati raspunde: "In 1995 a venit la noi o delegatie din Parlamentul austriac si noi am pus intrebarea: care sunt relatiile germano-austriece? Si acest austriac, neamt, german spune ca noi avem relatii foarte bune de colaborare cu Germania, doar aceasta problema si anume limba, asa ne-a spus el". Totodata, profesorul de la Chisinau sustine ca unirea Moldovei si Tarii Romanesti din 1859 nu ar fi tocmai valabila: "cateva judete se unesc, sunt lipite - aceea a fost unire cum am fost eu mitropolit asta vara", din punctul sau de vedere statalitatea Moldovei "a fost amanata pana in 1917 cand s-a proclamat Republica Democratica Moldoveneasca".

Voronin atacat de presa de la Chisinau

Presa de la Chisinau a reactionat la afirmatiile presedintelui Voronin cu privire la existenta "limbii moldovenesti", transmite Rompres. Nimic nou in interviul acordat recent unui cotidian de la Bucuresti, seful statului moldovean a repetat ceea ce a spus si in alte randuri - si cu tricolorul si cu limba si cu Romania, scrie ziarul Flux in numarul sau de ieri. Pe langa criza de identitate pe care o acuza Vladimir Voronin, miza declaratiilor sale este una electorala, el adresandu-se prin interviul aparut in presa de la Bucuresti electoratului sau conservator, care, potrivit Flux, va vota sigur si in alegerile din 2009 secera si ciocanul. In acest context, ziarul considera ca nu sunt de asteptat imbunatatiri nici in relatiile cu NATO, nici pe linia integrarii europene, dar nici in relatiile cu Rusia. In ceea ce priveste relatiile dintre Bucuresti si Chisinau "cele doua capitale vor trebui sa-si dea mana si sa se recunoasca drept frati", adauga Flux. Jurnal de Chisinau titreaza "Limba moto-moto", preluand o afirmatie a presedintelui moldovean din recentul interviu. Afirmand "limba poate sa se asemene moto-moto, dar noi o numim moldoveneasca", presedintele a recunoscut, indirect, ca romana si "moldoveneasca" sunt aceeasi limba, scrie Jurnal de Chisinau. Cotidianul Timpul preia integral sub titlul "Romania, ultimul imperiu al Europei", interviul aparut in presa romaneasca, fara nici un fel de comentarii.

Cronicarii il desfiinteaza pe Stati

Tocmai cronicarii la care face apel Vasile Stati pentru a sustine existenta "limbii moldovenesti" sunt cei care ii desfiinteaza acestuia teoriile afirmand clar ca in statul medieval Moldova se vorbea limba romana. Grigore Ureche ii include pe moldoveni in etnia romaneasca: "Rumanii cati se afla lacuitori la Tara Ungureasca si Ardeal si la Maramorosu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Ram se trag". Miron Costin extermina dintr-un condei toate scrierile lui Vasile Stati afirmand: "Ca acest nume moldovan ne este de pre apa Moldovei dupa al doilea descalecatul acestei tari de Dragos voda (...) Macar dara ca si la istorii si la graiul si strainilor si in de sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au si dobandesc si alte nume, iara acela carele este vechi nume sta intemeiat si inradacinat, roman, cum vedem. Ca savai ne raspundem acum moldoveni, iara nu intrebam stii moldoveneste? ce: stii romaneste? adeca ramleneste. Putin nu este: scris romanice? pe limba latineasca".Dimitrie Cantemir - la fel considerat de Vasile Stati a fi unul din parintii "limbii moldovenesti" - isi intituleaza astfel lucrarea intocmita la cererea Academiei din Berlin: "Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. Intai pre limba latineasca izvodit, iar acmu pre limba romaneasca scos cu truda si osteneala lui Dimitrie Cantemir Voievodul".

Etichete: Moldovenism, Relatiile moldo-romane

Etichete: Relatiile moldo-romane

Sursa: Curierul National, autor: Marius Covache, 09/11/07

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) participa cu 41,6 milioane de euro la constructia unui complex comercial si de petrecere a timpului liber langa Chisinau, valoarea totala a proiectului fiind de 59,5 milioane euro, a anuntat banca.

Proiectul va fi dezvoltat pe un amplasament situat la doi kilometri de Chisinau si va avea o suprafata construita de 72.000 de metri patrati. Complexul va fi dezvoltat, construit si operat de compania Lemi Invest, detinuta in proportii egale de Summa AS si Colonnafin BV.

Chisinau Shopping Mall va fi inchiriat unor firme internationale si locale, care sunt si chiriasii unuia dintre centrele comerciale detinute de Summa AS si Colonnafin in Bucuresti, complex dezvoltat si operat de Anchor Group.

Etichete: Economie, Investitii

Sursa: Realitatea Romaneasca, 08/11/07

Consulatul roman de la Chisinau va putea elibera zilnic, incepand cu luna decembrie, peste 600 de vize, urmare a suplimentarii numarului de angajati, imbunatatirii spatiilor de lucru si introducerii unui nou sistem informatic de prelucrare a documentelor.

Ilie Bolojan, secretarul general al Guvernului, care a vizitat consulatul, a constatat ca spatiile de lucru nu sunt corespunzatoare, personalul este insuficient, iar procedura de programare a cetatenilor moldoveni este "greoaie". "Faptul ca cetatenii nu sunt multumiti de prestatiile consulare de la Chisinau este o realitate", a declarat Bolojan. El a apreciat ca sistemul de acordare a vizelor a functionat "ca o restrictie" de circulatie, avand ca efect reducerea in acest an a numarului de intrari in Romania, comparativ cu 2006. Astfel, numarul de intrari in Romania ale cetatenilor din Republica Moldova a scazut de la 1,5 milioane, in 2006, la 780.000, in primele noua luni ale acestui an. "Acest lucru ne impune sa marim capacitatea de a elibera vize la peste 600 de eliberari zilnic" a spus seful SGG.

Bolojan a amintit ca a fost incheiat un contract de inchiriere a unui spatiu mai mare in care consulatul va functiona incepand cu luna decembrie. "Avem un program informatic destul de vechi, gestionat de Oficiul Roman pentru Emigrari din structura Ministerului de Interne, iar datele introduse la Chisinau trebuie validate intr-un server central la Bucuresti si numai dupa aceea poate fi eliberata viza, operatiune care dureaza destul de mult. Prin dotarile care vor fi facute de la inceputul anului viitor, durata va fi redusa la jumatate", a mai spus Bolojan.

Etichete: Vize

Sursa: Kommersant, 08/11/07

Comitetul Statistic al CSI a publicat informatii privind cresterea preturilor din regiune. Economistii sustin ca inflatia din Rusia a contribuit la majorarea preturilor din tarile vecine datorita relatiilor comerciale stranse si majorarii pretului incasat de ea la energia exportata. Unicul stat CSI care nu a suferit de la cresterea indicatorului pretului de consum in acest an pana in septembrie a fost Armenia, care din contra a beneficiat de la o deflatie de 0.2% in aceasta perioada.

Cresterea preturilor au fost cel mai extreme in Tadjikistan, care a inregistrat o crestere de 12.3% a preturilor in primele noua luni a anului 2007. Ea a fost urmata de Azerbaijan cu 11%, Kirghistan cu 10.3%, Moldova cu 9%, Kazahstan si Ucraina cu 8.6%, Georgia cu 6.2%si Belarus cu 5.4%. Inflatia a fost mai inalta in primele noua luni a acestui an in toate tarile in afara de Moldova si Armenia.

Economistii noteaza ca cresterea inflatiei din aceasta toamna este un fenomen post-sovietic est-european datorita ponderii inalte a costului alimentelor in cadrul indicatorul pretului de consum, circa 40-50%, comparativ cu 10-20% in tarile dezvoltate. Analistii noteaza ca nivelul scazut al inflatiei in Moldova este datorat in mare masura faptului ca legumele au ramaa ieftine in aceasta toamna acolo. Politica monetara din Armenia a fost concentrata in jurul controlul inflatiei si nu stabilizarii valutei nationale, ca in Rusia si Ucraina. Inflatia in Armenia in octombrie a constituit 3.1%.

Etichete: Economie

Sursa: Oil Voice, 05/11/07

Compania petroliera islandeza "Island Oil & Gas plc" a semnat un Memorandum de Intelegere (MDI) cu compania moldoveneasca "Valiexchimp S.L.R." oferind companiei islandeze optiunea exclusiva, pana la 30 noiembrie 2007 si sub conditia verificarii tehnice, comerciale si legale satisfactorii, intr-o companie mixta detinuta 50% de Island Oil & Gas si 50% de Valiexchimp, cat si 50% in anumite proprietati de petrol si gaz, in prezent detinute si operate de Valiexchimp in R. Moldova. Memorandumul de asemenea permite Island Oil and Gas drepturi exclusive la 50% din proprietatea petroliera si de gaz in posesia companiei Valiexchimp din Republica Tatarstan (Rusia) in rezultatul unui Acord de Protocol legat de colaborarea comerciala si economica dintre Ministerul de Economie si Relatii Externe a Republicii Tatarstan si Comisiei de Proces a R. Moldova.

Proprietatile acoperite de Memorandum includ:

• Campul Petrolier de productie de la Valeni (in exploatare curenta), cu resurse P50 si P10 brute de 4.67 mm barele de petrol bazat pe un Raport de Rezerve independent produs in martie 1996, impreuna cu cateva structuri satelite netestate;
• Campul de Gaz de la Victorovca (in exploatare curenta), cu resurse P50 si P10 brute de 9.38 bcf de gaz bazat pe un Raport de Rezerve independent produs in martie 1996, si alte rezervoare de petrol si gaz mai adanci netestate;
• Rafinaria Petroliera de la Comrat, cu o capacitate curenta aproximativa de 2 000 bareli procesati pe zi;- Diferite cladiri de transfer si stocare a petrolului;
• Cinci inele de drilaj terestru, inclusiv unul cu o capacitate de drilaj la 4 000 metri;
• O optiune exclusiva de achizitionare a intereselor de productie in R. Tatarstan prin intermediul intreprinderii Valiexchimp.
  Activele de petrol si gaz sunt localizate la sudul Moldovei la hotarul cu Romania si formeaza o continuare a zonei de producere a hidrocarburilor exploatate la estul Romaniei care pana in prezent nu au fost evaluate extensiv in sudul Moldovei.

Un program de investitii pentru urmatorii doi ani va rezulta in:

• Pana la 44 de puti de productie fiind drilati pentru a accelera recuperarea a resurselor combinate P50 si P10 descrise in Raportul de Rezerve din 1996 pentru campurile Valeni si Victorovca;
• Achizitionarea a doua dimensiuni seismice pentru delinierea structurilor aditionale potentiale de petrol si gaz in vecinatatea campurilor din Valeni si Victorovca;
• Constructia a 9 kilometri de teava de gaz pentru a conecta campul de la Victorovca la sistemul MOLDGAZ pentru a majora potentialul de desfacere a gazului de la Victorovca;
• Modernizarea Rafinariei de la Comrat prin adaugarea sectiilor de vacuum si bitumen pentru productia asfaltului cu scopul vanzarii programului de finantare a Uniunii Europeane pentru modernizarea retelei de drumuri a Moldovei.

In prezent putii de dezvoltare pot fi drilati, completati si pusi in productie pentru aproximativ 230 mii de dolari per put folosit inelele de drilaj care vor rezulta de la completarea prezentei tranzactii care va fi proprietatea comuna a companiei islandeze si celei moldovenesti. Bazate pe preturile curente la petrol si gaz obtinute de Valiexchimp de la exportul petrolului in Romania si Bulgaria, fiecare put petrolier va putea intoarce in perspectiva investitia capitala in drilaj si completarea putului in 100 de zile (dupa deducerea taxelor guvernului moldovean si costurilor operationale).

Costul achizitiei cotei de participare in activele petroliere si de gaz ale Valiexchimp constitue 10 milioane de euro din care 5 milioane de euro sunt platite odata cu formarea intreprinderii mixte moldo-islandeze pe 30 noiembrie 2007. Balanta pretului de achizitie trebuie sa fie platita in 90 de zile dupa producerea continua de la Campul Valeni. Costul brut al programului de investitie pentru 2 ani ajunge la 13.36 milioane de dolari.

Island Oil & Gas va elibera 100 de mii de actiuni ordinare pentru Valiexchimp in baza termenilor Memorandumului pentru posibilitatea obtinerii respective a activelor descrise in document pana la 30 noiembrie 2007.

Compania islandeza este in discutii cu investitorii potentiali pentru a finanta aceasta oportunitate in asa masura incat nicio obligatie financiara sa nu fie asumata de actionarii companiei islandeze. Investitorii in compania mixta moldo-islandeza vor avea oportunitatea sa participe in noua filiala, detinuta in comun de Island Oil & Gas, care va detine activele moldovenesti si orice active potentiale de petrol si gaz din Tatarstan.

Paul Griffiths, directorul executiv al Island Oil & Gas a comentat privind acest Memorandum, sustinand ca: "Valiexchimp s-a stabilit ca operatorul petrolier si gaz dominant in Moldova. Reputatia sa a fost recunoscuta prin aptitudinea sa de a fi considerat pentru achizitiile potentiale in Tatarstan, o provincie petroliera semnificativa. Island Oil & Gas, cu o echipa experimentata in comert si tehnologii, cu experienta in producerea si distributia gazului, impreuna cu experienta sa demonstrata ca operator foarte competent, este un partener natural pentru compania mixta cu Valiexchimp deoarece aceasta va permite sa genereze valoare adaugata pentru portofoliul sau de active petroliere si de gaz. Odata ce investitiile suficiente vor fi atrase, Island Oil & Gas va putea beneficia de la venituri imediate de la operatiunile moldovenesti".

Etichete: Economie, Investitii

Sursa: Gardianul, 07/11/07

Comisia pentru Libertati Civile, Justitie si Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European a dat la inceputul saptamanii aviz favorabil acordurilor cu privire la facilitarea eliberarii vizelor si de readmisie intre Uniunea Europeana si Republica Moldova, in care exista referirea la limba moldoveneasca. Vicepresedintele PPE-DE, Marian-Jean Marinescu, raportor al PE pe subiectul acordurilor cu privire la facilitarea eliberarii vizelor si de readmisie intre UE si Republica Moldova, a sustinut aprobarea acestor acorduri, insa a facut o mentiune: "Participarea tarii noastre la aceste acorduri nu implica in nici un caz recunoasterea sau acceptarea asa-numitei "limbi moldovenesti". Cele doua acorduri dintre UE si Republica Moldova au provocat la Bucuresti o polemica. Documentele vor fi supuse votului in plenul PE marti, 13 noiembrie, a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

Sursa: The Economist, 01/11/07

Nu este chiar regiunea uitata de timp, desi divizarea Moldovei intr-o republica autoproclamata a Transnistriei si restul tarii este de sigur anacronica. Este de sigur regiunea pe care restul lumii o uita de multe ori. Diferit de Georgia, care are doua conflicte inghetate similare de pe timpurile prabusirii Uniunii Sovietice, Moldova nu are nimic strategic decat raul Nistru. Georgia, in contrast, este cea mai buna (si probabil unica) speranta a Occidentului de a sparge monopolul Kremlinului asupra tevelor petroliere.

In decurs de ani, negocieri cu autoritatile separatiste de pe teritoriul in mare majoritate rusofon a Transnistriei nu au dus nicaieri. Prea multi oameni beneficiaza de la gaura neagra vamala dintr-o regiune unde majoritatea tarilor au bariere tarifare inalte. Desi in public relatiile dintre elitele de conducere din Transnistria, Moldova, Ucraina si Rusia sunt reci, ele sunt deseori stranse la nivel personal.

Insa strainii care urmeaza conflictul, inclusiv Vladimir Socor, un analist veteran al Fundatiei Jamestown (SUA) bazat la Munchen, Germania, detecteaza semnale de schimbare. O misiune al UE de monitorizare a hotarului moldo-ucrainean a facut viata traficantilor un pic mai complicata. Un nou regim vamal in Moldova a facut mai atractiv pentru exportatorii transnistreni de a se inregistra cu autoritatile moldovenesti. Afacerile legale si previzibile sunt mai putin profitabile decat traficul, insa este mai usor pentru nervi. Aceasta slabeste dominatia autoritatilor separatiste [n.r. asupra afacerilor din Transnistria].

Atitudinile de pe partea moldoveneasca se schimba si ele. Vara aceasta, presedintele, Vladimir Voronin, a flirtat in confidentialitate cu o propunere pentru un acord de pace care oferea separatistilor reprezentare garantata intr-un nou parlament federal si guvern. Aceasta a produs multe proteste - de la moldoveni patriotici care au perceput termenii prea slabe, si de la straini care se temeau ca acordul ar oferi Kremlinului prea multa influenta in noua tara.

Reactiile ostile fata de acest plan pare ca au asigurat pe dl. Voronin ca poate conta pe suportul capricios al Occidentului. Pare ca el acum a abandonat orice ideie de negocieri secrete cu Kremlinul, si a lansat o noua presiune diplomatica, centrata pe demilitarizarea, notand ca ambele armate a Moldovei si Transnistriei sunt - precum a pus-o el direct - "complet inutile". Trupele moldovenesti sunt de doar 6,500; separatistii au 10,000, cat si arme grele obtinute din arsenalul rusesc lasat in Transnistria dupa colapsul Uniunii Sovietice.

Demilitarizarea ambelor maluri ar trebui sa include retragerea "pacificatorilor" rusi ramasi in regiune. Ei ar fi inlocuiti de o forta internationala de monitorizare. In schimb, dl. Voronin a oferit o serie de propuneri atragatoare autoritatilor transnistrene. Ele includ permiterea companiilor transnistrene de a folosi drepturile pe care le-a obtinut Moldova pentru exporturile in UE; modernizarea legaturilor de transport si impartirea veniturilor de la ele; crearea unei statii de televiziune comune condusa de jurnalisti independenti; si acreditarea universitatii transnistrene astfel incat diplomele oferite de ea sa aiba recunoastere internationala. 

Totul aceasta ar face un bine populatiei Transnistriei. Posibil ca cel mai pertinent, cand vine la influentarea perceptiei in randul oficialitatilor, dl. Voronin de asemenea spune ca va face lobbying in UE pentru a anula interdictiile de calatorie pentru unele persoane inalte din regimul separatist. 

In schimb, "sovietul suprem" din Tiraspol a votat sa anuleze taxele la importurile din Moldova, si a anulat "taxa de migratie" asupra celor care trec dintr-o regiune in alta a Moldovei.

Acestea sunt pasi mici, si multe inca pot sa se schimbe spre rau. Insa daca Kremlinul este intr-adevar obosit de regimul marioneta scump din Transnistria, calea spre rezolvarea conflictului pare mai clar decat in multi ani.

Sursa: DECA-press, 01/11/07

€Circa 160 de lingvisŸti, de savanti sŸi cercetatori de la academii de stiinte sŸi institute de cercetare, reprezentanti din 12 universitati romanesŸti sŸi 11 universitati din Republica Moldova, Ucraina, Franta, Ungaria, Polonia, Argentina, SUA sŸi Japonia au participat, miercuri, la Suceava, la un Colocviu de Sžtiinte ale Limbajului, adoptand o rezolutie prin care dezavueazaƒ campania anti-sŸtiintificaƒ directionataƒ impotriva denumirii de limbaƒ romanaƒ sŸi folosirea sintagmei "€žlimba moldoveneasca".

Potrivit coordonatorului manifestaƒrii, Sanda Maria Ardeleanu, prorectorul Universitatii "Sžtefan cel Mare"€ din Suceava, participantii la Colocviu au remarcat progresul pe care il cunoasŸte limba romanaƒ ca limbaƒ de comunicare in R. Moldova sŸi Ucraina.

IŽn rezolutie se precizeazaƒ, insaƒ, caƒ se continuaƒ o campanie anti-sŸtiintificaƒ, directionataƒ impotriva denumirii de limba romanaƒ.

"€žAstfel, s-a ajuns la folosirea sintagmei neadecvate, nefondate sŸtiintific sŸi istoric, limba moldoveneascaƒ, singurul argument fiind legaƒtura cu numele statului, Republica Moldova"€, se arataƒ in rezolutie.

Participantii la Colocviu au adresat un apel guvernantilor din Romania, Republica Moldova sŸi Ucraina, pentru a lua in considerare opiniile privitoare la glotonimul limba romanaƒ sŸi nu teoriile nefondate sŸtiintific sŸi istoric. Rezolutia va fi transmisa Parlamentului European, comisarului european pentru multilingvism, Comisiei pentru multilingvism sŸi altor institutii europene, pentru a se analiza problematica sŸi maƒsurile ce se impun in politicile lingvistice europene.